Traian Băsescu poate fi acuzat de orice, dar nu de lipsă de tenacitate. Recent el și-a reiterat opțiunile sale de modificare a Constituției cu prilejul publicării raportului Comisiei prezidențiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România (http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=8970).
Nu constituie o surpriză pentru nimeni faptul că președintelui Băsescu nu-i place Constituția actuală și că ar dori, între altele, întărirea rolului șefului statului în raport cu guvernul, trecerea la un parlament unicameral și activizarea participării electoratului la conducerea treburilor țării prin intermediul referendumului.
Raportul comisiei, lung de 86 de pagini ( http://www.presidency.ro/static/ordine/CPARPCR/Raport_CPARPCR.pdf) justifică în fapt opțiunile lui Traian Băsescu.
Prima parte a raportului constituie o trecere în revistă a unor neajunsuri și disfuncționalități ale Legii fundamentale a României, cu exemplificări mai ales din anii 2006 – 2007 care au culminat cu votul de suspendare din funcție a Președintelui României de către parlament.
Sunt exemplificate mai multe tipuri de sisteme, între care cel parlamentar britanic și german din 1949 și cel semi-prezidențial francez al Republicii a V-a, de la a cărui înființare s-au împlinit recent 50 de ani.
Raportul ia Constituția Franței ca un model pentru România, ceea ce nu e o surpriză, dat fiind faptul că și președintele Băsescu agreează acest model, denumit în 1964 de Francois Mitterrand “regimul loviturii de stat permanente” (ceea ce nu l-a împiedicat să uzeze – și după unii să abuzeze – de acest regim pe timpul cât s-a aflat la Palatul Elysee 1981 – 1995).
Raportul prezintă și avantajele și dezavantajele sistemului unicameral, altă opțiune a lui Traian Băsescu, criticând și funcționarea actuală a parlamentului României.
Se critică de asemenea, lipsa de reglementare clară a legiferării prin ordonanță de urgență, instrument care a început să fie utilizat pe bandă rulantă de guvernul Ciorbea în 1997 și a rămas o practică curentă a tuturor guvernelor de atunci încoace.
Raportul scoate în evidență și deficiențele democrației semi-directe – națiunea practic nu poate decide decât în cazul modificării Constituției și a demiterii președintelui – nu și la celelalte tipuri de referendum, care au doar caracter consultativ.
Nu voi intra în toate detaliile raportului, pe care cititorii îl pot consulta la adresa indicată mai sus, am să remarc doar că în privința limitelor revizuirii se recomandă menținerea formei republicane de guvernământ, nu și a caracterului unitar al statului, ca în Constituția actuală.
Calendar electoral încărcat
Comisia prezidențială a fost formată din experți tineri și prezidată de profesorul de drept constituțional de la Universitatea București, Ioan Stanomir (35 de ani).
Dreptul constituțional este o disciplină care prin natura ei este puternic politizată, comparativă prin excelență și cu greu poate face abstracție de contextul politic al momentului.
Președintele Băsescu a declarat că dacă guvernul este de acord, atunci el este dispus să prezinte parlamentului proiectul de modificare a Constituției, mai existând varianta inițiativei parlamentare sau a celei cetățenești.
Dar oricare ar fi metoda de inițiere a proiectului de revizuire, cuvântul decisiv aparține parlamentului, care trebuie să adopte textul prin votul cu două treimi al celor două camere, în termeni identici, sau de trei pătrimi în ședință comună în caz de divergență, înaintea supunerii Constituției unui referendum în termen de 30 de zile.
Structura actuală a parlamentului, în care atât PD-L cât și PSD dețin treimea de blocaj, impune un acord asupra textului din partea ambelor partide.
În plus, calendarul electoral este deja foarte încărcat, cu alegeri europene în iunie și prezidențiale în decembrie, așa încât o modificare a Constituției însoțită de un referendum în 2009 ar împinge acest calendar la limită, mai ales pentru o revizuire a Constituției, care nu e o activitate legislativă de rutină.
PARLAMENTTTUL ROMANIEI-puncte de vedere
MOTIVATIA 1 – daca tot se schimba constitutia, ne punem intrebarea daca nu e oportun sa facem o curatenie generala in ea ???!!!
MOTIVATIA 2- eu nu sunt de acord cu dvs. ( d-le Petre Clej spre rusinea mea nu stiu cine sunteti )ca daca avem un parlament si parlamentari alesi uninominal trebuie sa fim multumiti cu aceasta si odata ce noi i-am ales nu mai putem apoi sa le facem o evaluare periodica???!!! . Chia daca unii dinte ei sunt niste catastrofe????!!! Sau feed-back–ul e doar un concept englezesc?? Credeti ca daca luam la intimplare 100 de romani, sunt toti poeti (buni)?
MOTIVATIA 3 alegerea prin vot uninominal are deficientele ei, dar este prima etapa in constituirea parlamentului; aceasta etapa este dinamica, cu finalitate rapida si orice greseala iti apare imediat, pe cand la un parlament deja in functiune deficientele apar in timp si iti trebuie rabdare, capacitate de analiza si sinteza si putina imaginatie ca sa vezi aceste deficiente.
MOTIVATIA 4 – deficiente ale votului uninominal – una dintre acestea este ca nu s-a stiut /nu s-a vrut ca intreg acest proces ce se stia apriori ca se va purta cu oameni, nu a fost gandit a fi cat mai independent de oameni pentru a fi cat mai inviolabil.
MOTIVATIA 5- deficiente ale parlamentului – pornim de la intrebarea, cui foloseste ???si ce este parlamentul ??
Parlamentul este o adunare de oameni alesi de popor, care au obligatia sa faca legi pentru popor. O eventuala schimbare a constitutiei, necesara pentru restructurarea parlamentului trebuie corelata cu o modificare administrativ-teritriala. Deci numarul unitatior adm . teritoriale trebuie corelate cu numarul parlamentarilor si invers.
Dupa parerea mea parlamentarii politicieni trebuie sa fie initiatorii unei legi in functie de necesitatile zonei pe care o reprezinta; cu cat zona e mai mare, atingand marimea tarii, cu atat mai bine.
Primele concluzii:
C 1 – ca politicierni, parlamentarii pot impune o lege in detrimentul alteia, care nu este de actualitate sau nu este importanta pentru zona respectiva in acel moment
C2 – legile trebuie elaborate de parlament de specialisti in domeniul juridic care pot fi ANGAJATI PERMANENTI ai parlamentului
C 3 – nu se vede de ce ar trebui sa fie doua camere ale parlamentului – una de schimb cand cealalta se odihneste poate ????!!!!
C5 – sintagma „republica parlamentara„ vehiculata de unii parlamentarii provine dintr-o autoevaluare deplasata la un moment dat a puterii parlamentului si a menirii lui; este adevarat ca parlamentul ca structura deja functionala ar putea sa raspunda relativ rapid unui eveniment care ar afecta integritatea teritoriala s.a; totusi in ziua de azi un eveniment care ar afecta integritatea sau suveranitatea statului poate fi mult mai complex si numai o persoana aleasa prin vot direct poate decide rapid care este miscarea urmatoare, decizie care, cu siguranta, a tinut seama si de informatii ce circula rapid si care nu mai aveau timp sa „treaca prin parlament”
Parlamentul poate fi considerat un sistem (automat) cu intrari si iesiri identificabile a carui eficienta, stabilitate si alti parametri de stare ar putea fi calculati relativ usor de specialisti.
Dar cum acest lucru nu se va intimpla prea curand, nu ne ramane dacat observatia directa si logica pentru a determina in ce coordonate se poate misca parlamentul.
Premise de la care se pleaca, la modificarea alegerii parlamentarilor.
P1 – dupa fiecare perioada de alegeri, adaptarea parlamentarilor la noile conditii este relativ greoaie, ceea ce reprezinta o mare pierederte de timp, de cadenta si de un anumit spirit creat in legislatia antarioara
P2- nu se poate ca toti parlamentarii sa dea un randament bun intr-o legislatie, trebuie sa fie si „codasi”
Toate deficientele cuprinse in M1…M5 ,C1….C3 , P1, P2 pot fi rezolvate daca se iau urmatoarele masuri:
MS1 – plecandu-se de la parlamentul actual, se poate gasi un sistem de inlocuire a unui numar finit de parlamentari, ultimii pe lista dpdv al eficientei prestatiei lor, evaluata unitar pentru toti parlamentarii. Totodata, stiindu-se procedura, partidele si autoritatile locale, interesate intr-o reprezentare cat mai eficienta in parlament, iau masuri pentru o cat mai buna alegere si prestatie;
Parlamentarii se aleg prin vot uninominal.
Ce se va intampla cu cei care, datorita unei prestatii bune, raman mai mult in Parlament?
– cei cu merite deosebite, unanim recunoscute la nivel de tara, pot ramane parlamentari „pe viata”. Cei foarte buni pot ramane 3-5 mandate.
MS2 – Partidele, presedintia, societatea civila au obligatia ca prin mass media, sa scoata in evidenta ca nu banul este cheia succesului in politica; profilul omului de afaceri roman, precizez roman si care a intrat in afaceri dupa ’89, are o mare arie de acoperire dar nu acopera intrutotul aria politicianului. Dorinta intima de a reusi in viata, indreptatita de altfel, alegand calea „banului” sau calea „politicianului” care are satisfactia ca serveste interesele semenilor sai.
NOTA: comparatie intre un om de afaceri si un politician:
Ca sa reusasca, un politician trebue obligatoriu sa-si iubeasca semenii pe cand un om de afaceri, nu;
Inceputul este mai greu pentru omul de afaceri decat pentru un politician, care in general e singur, trebuie sa ia decizii zilnic, iar o gresala il poate costa financiar foarte mult, uneori trebuie sa o ia de la capat.
Domnule Valeriu Roşca,
Nu e nevoie să repetaţi, nu sunteţi convingător şi vreţi să reinventaţi roata democraţiei sau cum zicea Iliescu şi Roman în 1990 doriţi o democraţie „originală”. Nu mulţumesc, românii au fost îndeajuns folosiţi drept cobai.
Nu ştiţi cine sunt? Sunt redactor şef al revistei ACUM. Şi bănuiesc că aţi vrut să spuneţi motivaţie, nu motivare.
Modificarea Constitutiei este esentiala si ma intreb cand va mai exista o majoritate de 70% in parlament.
Eu intervin insa pentru o propunere care tine tot de Constitutie; ma refer la modificarea fundamentala a structurii si functionarii parlamentului.
Idea de baza este ca parlamentarii sa nu fie alesi toti odata, ceea ce genereaza timpi morti si o perioada de ineficienta datorata oricarui inceput.
Pornind de la un parlament deja ales, in functie de numarul lor, zona de unde provine se poate stabili un algoritm de schimbare a unui numar stabilit, de ex 4-6 care , atentie, ii va inlocui, dupa un interval de timp prestabilit, pe ultimii 4-6 care au cele mai slabe rezultate(stabilite in prealabil); comisiile juridica ,cultura etc.pot avea angajati permanenti ,profesionisti.
Candidatii nu trebuie sa aiba bani (doar cinste si stiinta), ei trebuie sa se inscrie din timp pe listade asteptare iar Autoritatile locale ,prin lege, ii promoveaza , sa fie cunoscuti de comunitate fiind interesate sa fie cat mai bine reprezentati. Sunt multe de spus; daca credeti ca ideea este interesanta, putem discuta.
Cu stima ,
Valeriu Rosca
Domnule Valeriu Roșca,
Înainte de orice discuție, unde ați mai auzit dumneavoastră că se mai procedează așa în țările Uniunii Europene (ca să nu extindem la toate țările democratice), cu note ca la școală date parlamentarilor?
Nu de alta, dar când aud de inovații în domeniul dreptului constituțional – adică de reinventarea roții democrației – devin extrem de sceptic.
Constitutia cred ca in linii mari e bine gandita, face din Romania o republica semi-prezidentiala cu puteri reduse ale Presedintelui, desi este ales prin vot popular.
In situatii de pericol sau de criza devine republica prezidentaiala, iar in conditii normale Presedintele are rol de protocol si de mediator.
Din pacate Basescu nu a jucat rolul de mediator, el a fost „pompierul” care a incercat sa puna focul ca sa aiba activitate.
Dupa parerea mea modificarea Constitutiei nu ar fi o prioritate, si daca ar fi sa se schimbe as prefera o republica parlamentara clasica.
Stimate domnule Gheorghe,
Constituția României nu este și nu poate deveni prezidențială în niciun fel de circumstanță, din simplul motiv că președintele nu este și șef al guvernului ca în Cipru – singura republică prezidențială din Europa.
Practica constituțională a dovedit și faptul că această Constituție nu este nici una semi-prezidențială, ca în Franța, unde președintele numește și revocă premierul fără niciun fel de consultare (în România nu-l poate revoca în niciun fel), dizolvă Adunarea Națională și convoacă referendumul fără opreliștile din România și prezidează TOATE ședințele guvernului, ca să numesc doar atribuțiile cele mai definitorii ale regimului semi-prezidențial, care în mod evident nu există în România.
De asemenea, vă rog să nu cădeți în greșeala, pe care o tot fac mulți români după 1990, de a personaliza funcția de Președinte al României, care va exista mult timp după ce Iliescu, Constantinescu sau Băsescu vor fi dispărut de pe scena politică.
D-le P Clej eu am intles ca semi-prezidentialismul poate fi mai aproape sau mai departe de prezidentialism.
In Franta Presedintele are puteri sporite in ce priveste functia administrativa a guvernului, dar nu are in subordine servicile secrete.
In Romania e invers, numeste sefii servicilor secrete, aproba sau nu propunerea de numire a sefului DNA, dar nu are atributii administrative.
Am considerat ca e vorba de semi-prezidentialism, diferit de cel Francez, pentru ca e ales prin sufragiu universal, pe cand intr-o republica parlamentara Presedintele este ales de Parlament.
In ce priveste actualul guvern, Romania desi de jure este republica semi-prezidentiala apropiata de parlamentarism, sau semi-parlamentara daca doriti, in 2009 de facto functioneaza ca o autentica republica semi-prezidentiala de tip francez.
Presedintele se implica activ in guvernare, joaca in curtea guvernulu, pentru ca Premierul Boc, a depus neoficial prerogativele Premierului in mana Presedintelui.
Domnule Gheorghe,
Cred că dumneavoastră faceți niște confuzii foarte grave, din cauza antipatiei pe care o purtați președintelui Băsescu. Fac apel și la dumneavoastră să abandonați acest partizanat păgubos, așa cum am făcut apel la domnul Culetu să renunța la partizanatul pro-Băsescu. Vă asigur că nu veți pierde nimic.
Prerogativele președintelui Franței, dacă ați studiat Constituția Republicii a Cincea și istoria practicii constituționale de după 1958 sunt de departe cele mai însemnate din întreaga Uniune Europeană. Nu degeaba a fost numit „monarhie republicană” sau „regimul loviturii de stat permanente”.
Constituția României (țară de operetă) este o varză din care nimeni nu mai înțelege nimic.
Pe urmă afirmația „într-o republică parlamentară președintele este ales de parlament” este complet falsă. Adică Austria, Bulgaria, Portugalia, Finlanda, Polonia, Lituania, Croația, Macedonia, Slovacia, nu sunt republici parlamentare (unele dintre ele parlamentarizate prin practică, precum Finlanda după Urho Kekkonen și Portugalia după Ramalho Eanes)?
Și faptul că Vladimir Voronin a fost ales de parlament în Republica Moldova l-au împiedicat să dețină esențialul puterii în ultimii opt ani?
Și cum se explică faptul că dintr-o dată Rusia a devenit un sistem parlamentar (prim ministerial) odată cu alegerea lui Putin în funcția de prim ministru?
Toate astea dovedesc că noțiunile de semi-prezidențial și parlamentar sunt niște concepte teoretice, pe care nu le veți găsi înscrise explicit în nicio Constituție europeană.
V-am trimis ieri dimineata un email in care am incercat sa argumentez mai bine ceea ce am propus;
Din pacate ,cautand un posibil raspuns al dvs., nu l-am gasit pentru ca nu am gasit nici argumentatia mea.
N.REd. Nu am primit nicio propunere de la dumneavoastră. Vă rog să o re-expediați.