Zilele trecute pe Internet o tânără creștină îmi scrie un mesaj, evident, despre Isus Christos îndemnându-mă să-l urmez căci astfel și numai astfel aș putea fi salvat. Astfel că îmi pune stupida întrebare dacăsunt mântuit… întrebare pe care Iudaismul o consideră fără nici o noima, deoarece ca religie Iudaismul e foarte diferit de Creștinism. Dacă pentru creștini a-l accepta pe Isus Christos ca zeitate garantează faptul că aceștia vor ajunge la paradis, Iudaismul e total diferit, nefiind o religie misionară. Pentru Iudaism orice om e și poate fi salvat în sensul descris de creștini, adică să ajungă la paradis, ba mai mult fără a-l cunoaște pe Isus Christos. Un neevreu pentru a fi apreciat de divinitate, e suficient să respecte șapte mițvot (porunci) foarte simple, iar un evreu trebuie să respecte 613. Pentru un evreu relația cu D-zeu e una directă și foarte personală, nu are nevoie de christoși (în sens de unși /mântuitori) sau alte zeități pentru a accede la sacralitate. Iată două căi antagonice ale salvării, una care duce la dezastre în lume (războaie religioase, crime, revolte etc) și o cale neutră, pașnică (lasă-l pe om să aleagă religia care o vrea, dar îndeamnă-l să fie bun).
După cum am vorbit și în articolele anterioare, Creștinismul e o religie axată pe misionarism, caută cu disperare noi adepți și mai ales luptă să convertească pe Israel.
În timpul lui Ramban (Rabbi Moșe ben Nachman sau cca 1200), vine la acesta regele Aragonului, Iacob I cerându-i să se convertească la Creștinism, fapt pentru care rabinul îi răspunde spunându-i că ei nu-și pot schimba religia așa cum nici creștinii nu pot să o schimbe; iar acest lucru nu i-a reușit lui Isus Christos cu o mie de ani înainte, deci nici acum dupa un mileniu, urmașii acestuia nu vor reuși să o facă. Și niciodată un evreu care își cunoaște religia nu va accepta Creștinismul sub nici una din formele acestuia. Există multe contradicții între Biblia creștină și Tanakh-ul evreilor, contradicții grave care ar putea zdruncina temelia creștinilor cum că aceștia sunt continuatori ai poporului evreu sub conducerea lui Isus Christos.
În următoarele rânduri voi expune câteva dintre acestea, care m-au făcut mult să mă gândesc, făcându-mă să ajung la o singură concluzie…Noul Testament sau mai corect spus Testamentul Grecesc a fost elaborat la mulți ani după evenimentele relatate în el, timp în care cei care l-au scris au încercat să-l lege de Tanakh-ul evreiesc, doar că nu prea le-a ieșit.
1 – Matei 27.9 vorbește despre o așa-numită profeție a lui Ieremia despre vinderea cu 30 de arginți. Conform teologiei creștine, evangheliile sunt absolut adevărate și infailibile; de inspirație divină. Dar iată că Ieremia nu a amintit niciodată de 30 de arginți (nicăieri în cartea lui Ieremia din Tanakh nu apar 30 de arginți), ci asta se întâmplă în Zaharia (cap.11:12-13) .
2 – Matei 23.35 unde Isus Christos, denumit și dumnezeu întrupat și fiu de dumnezeu, susține că Zaharia, fiul lui Barachia a fost omorat la Altar la Templu. Scripturile evreiesti, respectiv 2 Cronici 24.20-21 sustin ca Zaharia, fiul lui Iehoida preotul a fost ucis la Altar, iar Zacharia, fiul lui Barachia este profetul biblic (Zaharia 1.1) si nu e nici un indiciu cum ca ar fi fost omorât intr-un asemenea fel (daca era asa, sigur s-ar fi scris, caci e un profet important si nu s-ar fi trecut cu vederea un asemenea amanunt). Cel mai interesant e faptul că tocmai dumnezeul creștinilor susține acest lucru, tocmai dumnezeul care se dorește a fi principele păcii, care e veșnic și a fost martor la toate…iată că greșește, oare nu cunoaște ceea ce s-a petrecut…cum așa dacă a fost prezent (Paul spune că stânca din care beau evreii apă în deșert era Christos, deci ar fi trebuit să fie martor, mai mult în evanghelia lui Ioan în primul capitol îl identifică pe Isus Christos ca fiind cuvântul divin, de la îneceputul lumii prin care s-a făcut totul). Un adevărat zeu veșnic ar fi trebuit să știe astfel de amănunte…
3 – Genealogia lui Isus Christos e ambiguă. Matei 1:15-16 spune că Iosif, fiul lui Iaacov, fiul lui Matthan, fiul lui Eliezer….; apoi Luca 3:23-24 spune că Iosif, fiul lui Eli, fiul lui Mattat, fiul lui Levi….. Așadar care o fi reală? În ambele genealogii sunt incluși Selathiel și Zerubabel (Mat.1:12 și Luc.3:27), iar aceștia doi sunt descendenții lui Iechonia (1Cronici 3:16-19). Însă lui Iechonia, D-zeul lui Israel i- a spus: nimeni din seminția lui nu va mai domni pe tronul lui David (Ieremia 22:30), Mesiach fiind rege, trebuie să domnească pe tronul lui David, deci Isus fiind din seminția lui Iechonia, nu are cum să fie cel profețit.
4 – Există de asemenea ambiguitate înte Fapte 1.18 și Matei 27.5 cu privind la pământul cumpărat din banii lui Iehuda. A cumpărat el pământul conform Faptelor, sau i-a înapoiat conform lui Matei.
5 – Cina cea de Taină a fost însăși Paștele (Mat 26.17-20; Mc 14.12; Lc 22.7) sau ziua pregătirii Paștelui (In 19.14)?
6 – În Matei 2.25-26 spune că David a mâncat de la preotul Abitair. Scripturile evreiești (1 Sam 21.1 și 1 Sam.22:20 = 1 Regi 21.1 / 1 Regi22.20) spun altceva: Marele Preot era Ahimelekh și nu Abitair. Iarăși Isus Christos, zis și dumnezeu nu știe scripturile, ba mai mult în versetul respectiv din Matei îi apostrofează că nu au citit Scripturile, și numai el le știe.
7 – „Dacă Christos nu a înviat, credința noastră e zadarnică” spune Shaul din Tars în 1 Cor 15.17. Astfel că după spusele evangheliștilor Isus s-a arătat celor unsprezece apostoli (Mc 16.7-14, Lc 24.33-36) sau conform lui Paul 1 Cor. 15.5 Isus s-a arătat lui Petru și apoi celorlalți doisprezece…problema se pune în felul următor: cine erau cei 12 din moment ce Iuda murise (Matei 27.5), și succesorul său nu a fost ales (Fapte 1.26)…
Interesant, nu? Așadar vă las pe voi, dragi cititori, să concluzionați, să reflectați la cele de mai sus….
Inca o precizare: in biserici (deci in lacasurile crestine) preotul canta (ce-i drept pe nas, dar canta totusi) preamarirea „Domnului Savaot”. Nu cred ca el intelege exact la cine se refere cantarea respectiva.
„The LORD of Hosts – YHWH T´savaot will do battle for His people Israel. He will save the tents of Judah and Jerusalem first, as he decimates the armies of …”
Adica „Dumnezeul ostirilor YHWH se va bate pentru poporul lui Israel si va ajuta corturile lui Iuda si Ierusalim…” etc.
Daca crestinismul nu ar fi provenit din iudaism, esti de acord ca „Domnul” respectiv ar ajuta mai degraba „corturile” din Ferentari si Rahova? Si pe Domnul” respectiv nu l-ar fi chemat YHWH?
Iar daca crestinismul nu s-ar trage din iudaism, oare preotii romani ar mai canta ei imnuri religioase (poate fara sa stie), armatelor lui Israel?
Theo, A sustine ca intre iudaism si crestinism nu exista nici o legatura, cand istoria spune altceva, este deplasat.
1. Toate cele trei religii abrahamice (supranumite „ale cartii”, se inchina aceluiasi dumnezeu, supranumit „dumnezeul lui Abraham, Isaac si Iacob”. Ce vrei mai mult decat aceasta dovada, ca sa stii ca sunt inrudite?
2. Textele iudaice din Biblie ocupa exact 75% din volum (adica trei patrimi!!) Ba mai mult, Biblia contine si texte iudaice care nu au fost aprobate sa apartina si „cartilor sfinte” iudaice!Iar restul de 25% din textul Bibliei nu numai ca este scris in majoritate absoluta de iudei, dar se refera in mod exclusiv la Vechiul Testament (iudaic) ca sa arate ca s-au implinit „scripurile” (iudaice).
3. Toate personajele pe care le invoci tu, de la Malachia, Nehemia, Zaharia, etc si de la Zarubabel, Michael, Natanael, Gamaliel, etc , fie ca sunt crestini fie ca nu sunt crestini sunt provenite din cultura ebraica, fiind iudei in primul rand.
4. Cele trei religii au o cultura comuna, total diferita de cea a Greciei Antice, de cea a Romei Antice sau de cea budista, shintoista, brahmana, etc, etc. Diferentele se vad de la o posta.
5. Religiile abrahamice sunt singurele care au inventat si folosit termenul de „PACAT” in sensul iudeo-crestino-islamic.
De exemplu cultura Greaca din antichitate nici nu avea un cuvant echivalent! Cel mai apropiat cuvant grec de cuvantul pacat avea sensul de: „fapt care arata ca nu actionezi in conformitate cu natura”. Pentru grecii antici tocmai abstinentza de la mancare si sex ar fi fost pe post de pacate; pentru crestini si evrei si musulmani lucrurile stau invers. Abstinenta, postul si rugaciunile sunt lucruri care „te imping spre paradis”, in timp ce a trai in armonie cu natura (sexul, mancarea iubirea) sunt de multe ori privite ca pacate de cele trei religii „ale cartii”.
Te-as ruga mai bine sa explici cum de ai adoptat o noua religie dupa ce ai fost dezamagit de catolicism, ca eu nu pot intelege acest lucru. Aspectele negative ale celor trei religii abrahamice sunt aproape identice, iar pana si tu ai vazut textul adresat doamnei Schlessinger, continand stupiditati din Torah/Biblie, si am ras impreuna la acele enormitati!!
Si inca o intrebare: poti cita fie si un singur autor care sustine ca tine ca nu exista filiatiune directa intre iudaism si crestinism? (dar te rog sa nu-mi citezi popi sau rabini fara scoala, te rog!) Autori cunoscuti!
Pentru ca altfel oricine ar putea sustine, cu „argumente” ca ale tale, ca religia crestina se trage din… Ninja Turtles sau din altceva.
Domnule T. R.
Voi urmări şi eu punctele dumneavoastră.
1. Sulul în care apare şi cartea Zaharia începe cu Ieremia şi, deci, Matei se referă la acel sul. Vezi şi Luca 24:44 (Legea lui Moise, citată aici nu se referă la cele 10 porunci, ci la cărţile lui Moise.)
2. Oare domnul rabin nu ştie că în limba ebraică fiu poate să însemne şi nepot? Oare numai un Berechia şi numai un Zaharia au existat în poporul Israel? ( În Vechiul Testament (Geneza 48:15) Israel spune că e fiul lui Avraam? Efraim şi Manase apar în 1 Cronici 7 ca şi cum ar fi direct copiii lui Israel. Iosif e citat doar în capitolul 2, v. 2. A uitat autorul între timp că a existat şi Iosif?) Când vrei să găseşti nod în papură te iei de orice.
3: Pentru un novice genealogiile respective pot fi ambigue, dar nu pentru un rabin, care cunoaşte bine Vechiul Testament.
Obârşia Domnului Isus ca Fiu al Omului nu trebuie căutată în spiţa neamului lui Iosif, deoarece se ştie că nu el a fost tatăl natural al Domnului Isus. Maria se trăgea din David. Cum poate un rabin să facă asemenea încurcături? Sau ne iei drept neinformaţi pe toţi?
4. Iar forţezi înţelesul.
5.Din cartea Exod am înţeles că Paştele dura 7 zile. Evreii îl ţineau începând din prima zi, iar în ultima era o sărbătoare în cinstea Domnului.
6. Nu-i Matei, ci Marcu.2:25, 26.
Ahimelec era preot, iar Abiatar era mare preot. Ahimelec, bătrânul, i-a dat pâine în timpul când mare preot era Abiatar.
7. Luca 24:33 spune: „…pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei…”.Evangheliile se referă la cei 11 care rămăseseră din numărul celor 12, fiindcă al doisprezecelea nu fusese încă desemnat, dar putea să fie acolo, conform Faptelor Apostolilor 1: 21-26. Pavel scrie după alegerea acestuia şi are tot dreptul să folosească cifra 12.
P.S. Domnule T.R., din respect pentru Dumnezeu, nu-I mai prescurta numele.
Domnule Robu, nu contează sulul, ci contează profetul…e diferență ca între Mărie și Pălărie. Ba mai mult evanghelistul nu spune sulul lui Ieremia și Zaharia, ci îl citează greșit pe proroc.
Or fi fost mai mulți Barachia cu fii numiți Zacharia, dar în scrieri numai unul e menționat ca omorât la altarul de la Templu…deci zeul tot se înșeală….iar perioada istorică mai spune și ea ceva….
Adică pe Iosif îl chema și Maria? În acele genealogii e clar scris Iosif, iar linia este paternală, pentru că din seminția lui David, adică acel cromozom Y din lichidul seminal masculin se va naște Mesiach…nu cred că Maria avea astfel de fluide.
Da, sunteți neinformați, chiar nu știți ebraică și legea evreiască, dar vreți să mi-o predați.
O intepretați după ureche, că așa sună bine pentru Creștinism
La episodul cu Abitair scrie exact cum am scris eu…ce anume nu înțelegeți? (testamentul grecesc spune ceva, cărțile evreiești spun altceva)
Adică la Pavel erau 12, iar în evanghelii erau 11…deci 12=11…unde ați învățat matematică?
PS: poate că tocmai din respect îi prescurtez numele…nu v-ați gândit? (erați doxă de ebraică din câte încercați să îmi predați, nu?- sau acum ați uitat-o?)
Salut Tony
Nu am fost dezamăgit de catolicism, pur și simplu am început să-i rumeg găluștile gratuite…chiar nu pot înghiți orice, chiar dacă sunt fraierit pe moment.
Ți-am spus, dar văd că nu înțelegi și tot pe a ta o ții că aș figura ca membru la vreo religie și iarăși îți spun că te înșeli, dar nu am ce face…nu te pot convinge de nimic, așa cum nu pot convinge nici religioșii că au și alte opțiuni (pot să se bucure de viață și să nu mai aibă grija altora = ei sufer de sindromul capra vecinului)…poate asta e religia ta, și nu intenționez să o schimb mai mult decât să-ți spun adevărul.
Eu nu caut să blamez religiile doar pentru că sunt religii…ci arăt unde sunt erorile, iar Iudaismul, referindu-mă aici la fapte concrete istorice, și nu povești de genul Eliah (Ilie) a omorât mii de oameni politeiști (pentru că nu o cred nici în ruptu’ capului), nu a căutat niciodată în două mii de ani să ucidă, să convertească, să hăituiască sau să priveze de libertate etc…el și-a văzut de treabă și asta îmi place la el.
Creștinii sunt cei care au scos la lumina popoarelor greco-latine anumite lucruri neplăcute și chiar oribile din Mozaism, el le-ar fi ținut acolo pentru ai lui și s-ar fi terminat povestea la un nivel mult mai mic.
Si acum as rade ca și atunci dacă cineva mi-ar cita pasaje care n-au nici o noima sau sunt expirate…sunt același, doar că nu sunt chiar așa înverșunat.
Religia atâta timp cât nu lezează pentru mine e OK, nu vreau să fie eradicat nici Creștinismul și nici Iudaismul. Un creștin „liberal” ar accepta cele scrise de mine în articol așa cum accept și eu că potopul lui Noah e invenție, basm sau la fel pasajul cu Ilie…pe când un evreu habotnic și un creștin la fel de fanatic nu ar accepta asemenea lucruri.
Un creștin chiar s-a supărat că i-am făcut zeul analfabet, a trebuit să rectific și să spun că Isus Christos era prof. univ. doctor și avea nenumărate studii, urmat fiind de mama lui care era conferențiar universitar.
Aspectele negative nu sunt chiar identice în cele trei religii…nu am văzut niciodată în mozaism că trebuie să te îți tai organe ca să nu faci o faptă care e în dezacord cu zeitatea (ba chiar e interzis), pe când în Creștinism apar astfel de pasaje (știi prea bine la ce ma refer, nu e nevoie sa dau detalii), iar în Islam mahomedanul are voie să omoare tot ce nu e islamic pe motiv că acel „infidel” nu crede în Allah și Mahomed.
PS: viziunea e proprie când ziceam că nu e filiațiune, voi căuta și rabini care probabil susțin astfel de lucruri…la popi e mai greu, că li se duce jobul de râpă, și își pierd pita în recesiune.
Domnule Robu, dacă Pavel are tot dreptul să o facă…de ce nu spune celor 13, căci doar și el era apostol, sau cel puțin așa se credea.
Eu pe acest Pavel încă de când eram catolic, nu prea îl sufeream și i-am zis asta și parohului…mereu Shaul din tars mi s-a părut cel mai viclean și mândru dintre toți. Faptul că s-a lăudat că el a făcut cea mai mare muncă dintre toți și că el e cel mai umil trâmbițând că e cel mai tare, dar și cel mai umil…astea două se cam bat cap în cap…
Eu prin acest articol am atacat puțin varianta paulină a Creștinismului, variantă care din păcate a învins. Dacă ar fi rămas doctrina creștină cea autentică a lui Iacob, lucrurile ar fi stat altfel, dar din păcate nu e așa. A învins doctrina născută din mintea bolnavă a unui om, erudit ce e drept, bolnav grav mintal, care în timpul unei crize epileptice (când a căzut de pe cal) a început să producă actualul creștinism.
Theo, este ciudat ca in alte lucruri unde logica nu este asa de importanta, ne putem intelege perfect, dar nu aici.
Parerea mea e ca lipsa pregatirii logice minime face sa apara in anumite cazuri probleme de comunicare. De exemplu, spui:
„Eu nu caut să blamez religiile doar pentru că sunt religii…ci arăt unde sunt erorile, iar Iudaismul, referindu-mă aici la fapte concrete istorice, și nu povești de genul Eliah (Ilie) a omorât mii de oameni politeiști (pentru că nu o cred nici în ruptu’ capului), …”
Observatie: faptul ca alegi sa consideri ca reale numai acele povesti pe care le alegi tu (cand e vorba de crime care au fost descrise in amanunt) este problema ta. Nu exista nicaieri nici o dovada ca ai dreptate. Si chiar daca nu tot ce scrie in Biblie s-ar fi aplicat candva (ceea ce este practic imposibil, deoarece acele scrieri au format „cartea sfanta” pentru milioane de oameni de mai mult de doua milenii, si exista chiar si dovezi scrise ca s-au aplicat foarte multe din aceste „pedepse”) tot nu ai avea dreptul sa alegi ce-ti place si sa respingi ceea ce nu-ti place fara nici un criteriu si fara date istorice. A face asa ceva degradeaza orice disputa logica la nivel de flecareala.
Nu poti practica „cherry picking” si sa pretinzi ca esti obiectiv.
Alta: „Creștinii sunt cei care au scos la lumina popoarelor greco-latine anumite lucruri neplăcute și chiar oribile din Mozaism, el le-ar fi ținut acolo pentru ai lui și s-ar fi terminat povestea la un nivel mult mai mic.”
Adica cum vine asta? Nu este oare textul Torei atat parte a religiei mozaice cat si a Bibliei crestine? Devreme ce Textul (nemodificat) al Torei exista si in crestinism si in iudaism, iar acest text contine aberatii, nu sunt oare vinovate ambele religii ca au considerat sacre si au aplicat asemenea practici? Ce vrei sa spui ma uluieste: adica, daca iudeii au aceste paragrafe infame, ei pot sa „le tina acolo si povestea s-ar fi terminat la un nivel mult mai mic”? Nu este nici o logica in ce spui: pentru mine o crima sau un indemn la crima este la fel de grav(a) atat intr-o societate cu o populatie numeroasa cat si intr-una cu un numar mic de oameni. Nu ai dreptul sa faci nici o diferentiere!
Iar apoi, faptul ca asa cum spui „exista lucruri oribile in mozaism”, lucruri pe care le regasesti de fapt in aceeasi forma si in crestinism si in islam (vezi uciderile cu pietre din Europa crestina a secolului al 13-lea sau cele din lumea musulmana din secolul in care traim (al 13-lea de la Hegira) nu scuteste nici una din aceste religii strans inrudite intre ele de critici foarte justificate.
Iar cand inventezi o noua teorie, dupa care crestinismul nu se trage din iudaism, desi intreaga lume civilizata stie acest lucru, trebuie sa citezi si argumente care sustin asa ceva. Ceea ce tu nu ai facut.
As vrea sa fiu clar: este adevarat ca suntem prieteni, dar stii proverbul: „amicus Plato, sed magis amica veritas.” adica, mutatis mutandis, mi-esti prieten tu, dar adevarul imi este si mai prieten. Cand vorbesti de „capra vecinului” gresesti; dar crezi ce vrei.
Singurul lucru pe care il doresc este ca argumentatia ta sa fie corecta, dar in acest caz, in mod evident, nu este.
am de facut un referat la istoria psihologiei in care pot sa spun ca vreau sa contrez un pic relicia crestina…adica ceva de genul ,vreau sa scot in evidenta minciuniile si toate chestiile care nu sunt ok.de unde iau mai multe articole?