ACUM.TV

Andrei Roth este un adversar al naționalismelor de orice fel

interviu realizat de Andrea Ghiţă cu dr. Andrei Roth, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Profesorul universitar Andrei Roth este unul dintre reprezentanţii de marcă ai şcolii clujene de sociologie. De-a lungul deceniilor de activitate a abordat o tematică foarte vastă cuprinzând sociologia culturală, sociologia ştiinţei, democraţia şi naţionalismul, societatea în tranziţie, situaţia minorităţilor şi a publicat un număr mare de cărţi în limbile română, maghiară şi germană. Profesorul universitar Andrei Roth se află în elementul său în camera de lucru cu pereţii tapetaţi de cărţi şi biroul încărcat de manuscrise. Conectat la evenimentele majore ale politicii interne şi externe, prestigiosul sociolog decantează şi semnificaţia lor pentru societatea românească. Discuţia purtată într-o după amiază tihnită, învăluită în aburii unei cafele delicioase, s-a dovedit o lecţie captivantă despre naţionalism şi democraţie.

A.G. Care este sorgintea patriotismului civic şi ce înseamnă el ?

Andrei Roth Putem începe cu doi sociologi germani foarte importanţi Jürgen Habermas şi Ralf Dahrendorf. Habermas este ultimul mare exponent al aşa numitei Şcoli de la Frankfurt, o şcoală de stânga cu puternice accente marxiste. Dahrendorf este un sociolog mai curând de dreapta, unanim apreciat. Dar iată că un şef de şcoală de dreapta şi un şef de şcoală de stânga au fost de acord asupra chestiunii unui nou fel de patriotism, important pentru Germania şi implantat după experienţa amară a hitlerismului. Este vorba de patriotismul civic, un patriotism care exclude componenta etnică. Deci eu sunt patriot al ţării mele nu pentru că m-am născut român, maghiar, evreu sau german, ci fiindcă sunt cetăţean al acestei ţări. Este un patriotism constituţional în sensul că patria îmi asigură egalitatea în drepturi, la modul serios, cu ceilalţi cetăţeni, indiferent de originea mea etnică.

Obama a fost ales preşedintele Statelor Unite în spiritul patriotismului civic, la fel cum fusese ales şi Sarkozy preşedinte al Franţei. După cum se ştie Sarkozy are tatăl maghiar şi nu a negat niciodată rădăcinile sale maghiare, însă Sarkozy nu ştie o boabă ungureşte. Mama lui Sarkozy era pe jumătate evreică, deci el este pe un sfert evreu. Dar să ne înţelegem Sarkozy nu este nici pe jumătate şi nici pe sfert, nici maghiar, nici evreu, fiind în întregime francez. S-a născut în Franţa, limba lui maternă este franceza, şi-a făcut toate studiile în limba franceză, este un om politic francez, un om de cultură francez şi nici dracu’ nu se îndoieşte de asta.

Obama este fiul unui kenyian. Obama nu îi reprezintă prin naştere pe negrii americani, nefiind descendentul sclavilor, al afro-americanilor de astăzi. El este patriot american în sensul patriotismului civic, nu etnic. S-a născut în America, limba lui maternă este engleza americană, a făcut studii serioase la Harvard, a scris cărţi de politologie recunoscute, înainte de a fi ales. El este american de primă generaţie, fiind ales pe dreptul lui personal, nu al strămoşilor WASP şi nici al strămoşilor negri.

A.G. Care este morala alegerii sale, pentru România ?

Andrei Roth: Morala pentru Români este următoarea: nu se va rezolva problema până nu se abandonează paradigma naţionalistă, până ne interesăm de strămoşii omului. Şi strămoşii mei s-au născut aici. Din câte ştiu, străbunicul meu s-a născut în Ardeal şi, probabil, şi stră-străbunicul meu. Dar asta nu-mi conferă nici un fel de merite şi nici drepturi. Faptele strămoşilor mei nu mă îndreptăţesc, pe mine, la nimic. Eu răspund pentru ceea ce am făcut eu şi nu ce a făcut tata, dar nici nu am alte merite decât ceea ce am realizat eu. Ceea ce am făcut eu în universitatea clujeană s-a concretizat într-un raft de cărţi şi foarte multe publicaţii în străinătate, cum puţini profesori clujeni au, îndrăznesc să mă laud cu asta. Eu, profesorul Andrei Roth de la universitatea clujeană, sunt cetăţean român şi trebuie să am aceleaşi drepturi cu ceilalţi cetăţeni, indiferent de ce au făcut strămoşii mei, de când s-au stabilit în ţară. De ce ar avea mai multe drepturi cel care are mai mulţi strămoşi îngropaţi în acest pământ ? Este o aberaţie !

A.G. De ce este nevoie să se abandoneze paradigma naţionalistă ?

Andrei Roth: Închipuie-ţi că ar candida la preşedinţia statului român unul care nu e român prin naştere, nu are nume românesc. E posibil să fie ales ? Nu e posibil. În România e imposibil.

Am să dau câteva exemple puţin cunoscute. În anii 1920, timp de două legislaturi primul ministru al Franţei era un domn care se chema Léon Blum. El a fost şi preşedintele Partidului Socialist Francez.

Francezii l-au osândit pe Dreyfuss, dar francezii l-au făcut premier timp de două legislaturi, pe Léon Blum. Se spune despre austrieci că sunt foarte şovini, xenofobi. Cum să fie un străin prim ministru ? Şi totuşi, în anii 1970 – 1980, timp de două legislaturi, cancelarul Austriei a fost Bruno Kreisky. Toată familia lui Bruno Kreisky era în Israel şi chiar dacă adversarii îl acuzau că lucrează pentru Israel, el a fost ales şi reales de majoritatea votanţilor, pentru că era un politician carismatic şi iubit de popor. Şi era evreu.

A.G. Dar după 20 de ani aveau să-l aleagă pe Jorg Haider…

Andrei Roth: Peste 20 de ani l-au ales pe Haider şi peste alţi doi ani l-au dat afară pe Haider. Haider a fost sabotat de Uniunea Europeană. Domnii de la Uniunea Europeană nu dădeau mâna cu Haider, nu era de ţinută să facă aşa ceva. Un om serios nu dădea mâna cu Haider. L-au sabotat şi a fost dat afară.

A.G. Domnule profesor, cum se explică sociologic aceste zvâcniri de naţionalism ?

Andrei Roth: Tocmai prin ceea ce spuneam. Naţionalismul îţi conferă nişte drepturi care nu ţi se cuvin pe baza meritelor tale. În Ungaria dacă eşti ungur, eşti superior minoritarilor. În România dacă eşti român, eşti superior minoritarilor. Ultimul şmecher bucureştean, dacă e român, este superior unui ţigan cumsecade.

A.G. Nu este vorba, totuşi, şi de un substrat economic ?

Andrei Roth: Sigur, intervine şi substratul economic, dar nu în sensul simplist că totul se traduce prin bani. Totul se traduce în această conştiinţă de superioritate. „Ţiganul dracului e ţigan şi este oricum sub mine, pentru că eu m-am născut român sau ungur sau evreu. Asta este explicaţia sociologică. Trebuie să ieşim din paradigma naţionalistă, pentru că altfel nu suntem democraţi. Opusul naţionalismului este democraţia şi trebuie să terminăm cu toate naţionalismele. Şi pentru că eu sunt născut evreu, adaug: să terminăm şi cu naţionalismul evreiesc. Pentru mine naţionalismul evreiesc este tot atât de repugnant ca celelalte naţionalisme. E foarte uşor să condamni naţionalismul celorlalţi, pe al tău trebuie să-l condamni ! Şi nu în numele unui internaţionalism iluzoriu, ci în numele democraţiei, al drepturilor omului şi ale cetăţeanului, drepturi care se referă strict la persoană şi nu la colectivitate.

A.G. Să revenim la fenomenul Obama şi morala pentru România.

Andrei Roth: Fenomentul Obama este o dovadă a faptului că în secolul al XXI-lea, în cea mai mare şi importantă ţară a lumii, s-a trecut la un alt model, la o altă paradigmă de gândire. Morala pentru România este că dacă vrem să ne modernizăm trebuie să ne schimbăm modul de gândire. Să părăsim linia tradiţionalistă de gândire în termeni etnici şi să trecem la gândirea în termeni civici.

Mi-am luat rămas bun de la profesorul Andrei Roth, seniorul sociologiei româneşti. Am părăsit biroul său căptuşit cu cărţi , primind promisiunea că ne vom reîntâlni la primăvară, pentru a începe turnarea filmului portret cu o plimbare în superba grădină botanică, aflată la doi paşi de casa profesorului. Şi ce loc poate fi mai prielnic pentru a asculta ideile unui filosof ?

Acest articol a fost publicat duminică, 11 ianuarie 2009 la rubrica Social.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.