Raymond Luca – receptiv ca întotdeauna la solicitările revistei ACUMRaymond Luca a fost ales senator din partea PNL în colegiul 2 – Americile, Oceania, Orientul Apropiat și Mijlociu și Africa, situându-se pe locul 2 în colegiul său electoral cu 944 de voturi din 5082.
În vârstă de 54 de ani, el a fost membru al PNL din 1990, apoi membru fondator al PNL Aripa Tânără (ulterior PL ’93), deputat în perioada 1992 – 1996, emigrând în Statele Unite la sfârșitul mandatului.
El a avut amabilitatea să răspundă cu promptitudine întrebărilor noastre.
1) Ce coalitie de guvernare preferati?
Asa cum am raspuns si cu alt prilej, as fi preferat sa nu fie cazul unei coalitii. Totusi, in actualele conditii eu as inclina spre o coalitie cu PD-L. Daca nu va fi posibil, preferabil este ca PNL sa intre in opozitie.
2) Cum va veti desfasura activitatea, data fiind enormitatea circumscriptiei pe care o reprezentati?
Sunt convins ca vor fi facute completarile necesare la regulamentul Senatului in asa fel incat sa-mi faciliteze un contact relativ frecvent cu alegatorii din circumscriptie. Voi propune ca la fiecare trimestru cei 2 senatori ai diasporei sa poate face 1-2 saptamini de deplasare intr-una din tarile cu o comunitatea romaneasca semnificativa. In afara de contactul direct voi apela ca si pana acum la Internet: email si web-site (www.raymondluca.com) , care va ramine in functiune pe toata durata mandatului.
3) Cum intentionati sa rezolvati problema proprietatilor talharite de stat dupa 1945, pana in prezent? Ce parere aveti de votul PD-L alaturi de PSD in parlamernt la legea din septembrie 2008 retrimisa de presedintele Basescu?
Conform programului politic pe care mi l-am propus, voi initia un proiect de lege pentru despagubirea acelor proprietari santajati de statul comunist sa-si vanda proprietatile la un pret de nimic ca sa poata imigra. Daca nu voi avea succes cu initiativa legislativa nu voi abandona lupta, voi initia un „class-action” in care voi stringe pe toti cei nedreptatiti de statul roman si vom actiona in consecinta. Ultima solutie o vad si in cazul altor proprietari abandonati de puterea politica de la Bucuresti, in acest caz PSD, PC la care s-au asociat si parlamentari PDL. Am avut deja discutii cu un grup de juristi romani stabiliti in Montreal pe aceste teme si ramin increzator ca voi putea produce o schimbare, ajutat fiind de prietenii mei din diaspora.
4) Cum veti impaca promisiunea acordarii cetateniei romane celor din Republica Moldova (si Ucraina) cu obligatiile ce decurd din apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana?
Am acceptat cu deosebit interes invitatia fundatiei Moldova de a participa la intilnirea anuala pe tema relatiilor Moldova – UE care se va desfasura la inceputul anului viitor la Iasi. Este un prilej pentru mine sa ascult, sa inteleg mai bine care sunt obstacolele existente astazi intre Moldova si UE si cum poate Romania sa ajute si sa promoveze interesele Moldovei.
Plec de la bun inceput de la convingerea ca acordarea cetateniei romane romanilor din Moldova si Ucraina nu trebuie sa sperie, sau sa supere pe nimeni, sa fie un proces acceptat atit de autoritatile din republica Moldova cit si de UE.
5) Ce pozitie aveti fata de cota unica de impozitare a veniturilor?
Am o pozitie foarte favorabila. Cota unica de impozitare a fost motorul cresterii economice din timpul guvernarii liberale si poate in continuare sa atenueze efectele crizei financiare si economice globale in tara noastra.
6) Ce pozitie aveti fata de legea electorala actuala, care permite alegerea unui deputat cu 34 de voturi si fata de numarul de mandate pentru Diaspora – 6 – in conditiile unui numar de votanti de doar 24000?
Sunt doua chestiuni diferite: modul de re-alocare a mandatelor si numarul de parlamentari raportat la numarul de votanti din diaspora.
In privinta modului de re-alocare, consider ca este greu de inteles, netransparent si care conduce la rezultate aparent ciudate. N-ar trebui insa uitat ca sistemul Hondt de repartizare a mandatelor pe vremea votului pe lista conducea la acordarea unor locuri de deputat unor candidati UDMR in judete precum Tulcea sau Giurgiu. Consider ca sitemul este perfectibil si ca oricum a reprezentat un progres fata de votul pe liste.
In privinta numarului de parlamentari raportat la numarul de votanti din diaspora aici nu pot sa fiu de acord cu dvs. Faptul ca legea a iesit cu prevederi restrictive in privinta dreptului de a vota al romanilor din diaspora si cu instructiuni de aplicare inca si mai rele nu ar trebui sa fie un factor de diminuare a numarului de parlamentari. Dimpotriva, eu cred ca legea noua pe care o voi initia, va trebui sa fie permisiva, sa asigure exercitarea unui drept fundamental, acela de-a vota, tuturor celor care vor sa si-l exercite. Eu nu inteleg cum un document de CALATORIE poate sa fie dovada cetateniei? Au fost respinsi de la vot romani veniti cu carti de identitate valabile, deci cu documente care sunt mai aproape de a certifica cetatenia cuiva! Iata un abuz si in acelasi timp o prostie din partea celor care au intocmit instructiunile de aplicare a legii. Cu alte cuvinte, chiar daca nu vrei sa calatoresti trebuie sa-ti scoti pasaport ca sa poti vota! Ce se intimpla cu oamenii care NU mai pot calatori din cauza varstei, unor handicapuri? Ii privezi de un drept fundamental doar pentru ca n-au de ce sa-si scoata un pasaport?
Apoi apare si chestiunea celor care se afla la distante uriase de orice sectie de vot din tara de rezidenta. Atit legea cit si instructiunile de aplicare ar fi putut sa inlesneasca votul acelor romani, dar n-au facut-o.
In concluzie eu cred ca diaspora are suficienti votanti ca sa justifice cel putin 6 parlamentari daca nu mai multi. Recunosc ca si interesul a fost scazut datorita faptului ca nu au fost si alegeri prezidentiale in acelasi moment cu cele parlamentare, dar trebuie sa ne obisnuim cu asta, iar candidatii propusi de partide erau in mare masura necunoscuti si au avut prea putin timp ca sa surmonteze acest fapt. Acum suntem la inceput si sunt convins ca peste 4 ani si cu o lege mai clara si mai dreapta veti observa o schimbare semnificativa.
7) Ce masuri propuneti pentru atenuarea impactului crizei financiare mondiale asupra Romaniei?
In acest caz imi insusesc propunerile PNL pe care le gasesc potrivite si suficient de inteligente ca sa atenueze efectele crizei economice deja manifestate si in Romania.
Am adresat aceleași întrebări și celorlalți parlmentari ai Diasporei: senatorului Viorel Badea (PD-L,Europa) și deputaților William Brînză (PD-L, Europa Occidentală), Mircea Lubanovici (PD-L, Americi), Tudor Panțîru (PSD, Europa de est și Asia) și Jozsef Koto (UDMR, Orientul Apropiat, Mijlociu și Africa).
Niciunul dintre cei solicitați nu a răspuns.