sursa www.riport.roMai mulți cititori din Israel ai revistei ACUM nu-și revin din surpriză: cum a putut candidatul UDMR Jozsef Koto să fie ales deputat, când nu a obținut decât 34 de voturi din 1724 (sub 2%) și s-a clasat al șaptelea în colegiul uninominal 4, circumscripția 43 – Diaspora?
Mirarea este o probă a necunoașterii principiilor sistemului electoral, adoptat de cel puțin șase luni și care prevede următoarele principii:
1) votarea are loc în colegii uninominale;
2) sunt declarați aleși direct doar candidații care obțin majoritatea absolută a voturilor exprimate în colegiul uninominal respectiv;
3) din fiecare colegiu uninominal se alege un singur parlamentar;
4) repartizarea mandatelor se face pe circumscripții pe baza reprezentării proporționale.
Este simplu de observat faptul că unele partide se vor clasa pe primul loc în mai multe colegii uninominale decât numărul de mandate ce li se cuvine din proporția votului însumat obținut de candidații săi în acea circumscripție.
Să luăm exemplul Circumscripției 43 pentru Camera Deputaților – Diaspora. În toate cele patru colegii pe primul loc s-au clasat candidații PD-L: William Brînză (1), Eugen Tomac (2), Mircea Lubanovici (3), Herman Berkovits (4).
Dar niciunul dintre ei nu a obținut majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate în colegiile respective, așa încât s-a trecut la repartizarea mandatelor pe ansamblul circumscripției, între acești patru candidați alături de cei ai celorlalte trei partide care au trecut pragul electoral pe țară de 5% la Camera Deputaților – alianța PSD-PC, PNL și UDMR, deci 3 x 4 = alți 12 candidați, în total 16 candidați.
Rezultatele sunt prezentate sintetic de Biroul Electoral Central http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/REPARTZARE_2/43/CD_7A_43.pdf în temeiul algoritmului prevăzut de Legea electorală 35/2008 http://www.cdep.ro/proiecte/2008/000/10/5/leg_pl015_08.pdf în capitolul 11.
Se totalizează voturile celor 16 candidați – 20527 și se împarte la 4 – numărul de mandate, obținându-se coeficientul electoral al circumscripției – 5131 de voturi.
Apoi se împarte numărul de voturi pe partide obținute de candidații săi în circumscripție la coeficientul electoral, reținându-se doar partea întreagă a câtului.
Rezultă că în prima fază de atribuire a mandatelor doar PD-L obține două mandate, celelalte partide având câtul zero.
Voturile neutilizate rămase se comunică Biroului Electoral Central care le repartizează centralizat pe întreaga țară – prin așa numitul mecanism D’Hondt, al împărțirii la 1, 2, 3, 4, până la numărul total de mandate rămas nerepartizat pe țară, cel mai mic dintre câturi devenind noul coeficient elctoral pe țară.
Se împarte numărul de voturi neutilizat pentru fiecare partid la noul coeficient electoral și se află numărul de mandate care se mai atribuie partidului respectiv.
După care se face alocarea de mandate pe cirumscripții, descrisă de art 48, alin.7 din voturile rămase neutilizate, printr-o combinație a coeficienților pe țară cu cel de circumscripție, nu cred că merită să intrăm în detalii care pentru majoritatea sunt incomprehensibile, nemaivorbind că rezultatele sunt prezentate atât de nevizibil de BEC (fișiere PDF) încât ar lua un timp enorm.
Bref, în mod cu totul și cu totul aleatoriu, din calcule matematice bazate pe situația din întreaga țară, rezultă că în colegiul 4, din circumscripția 43, mandatul de deputat i se atribuie lui Jozsef Koto, cu doar 34 de voturi, ca parte a proporției de mandate rămase nealocate. În mod similar, în colegiul 2 a fost ales Tudor Panțîru de la PSD, clasat al treilea, iar la Senat, în colegiul 2 a fost ales Raymond Luca de la PNL, deși el s-a clasat pe locul al doilea.
Pe ansamblul Diasporei, PD-L a obținut trei mandate din cele șase de parlamentar, celelalte trei revenind câte unul PSD, PNL și UDMR, ca parte a reprezentării proporționale pe întreaga țară.
Koto – un deputat din 334
Nu comentez aici cât de judicios este acest sistem electoral, editorialul din 8 decembrie se ocupă pe larg de acest aspect.
Cazul Jozsef Koto este unul extrem, dar nu e singular. În destule circumscripții în care niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută, nu candidatul clasat pe primul loc a devenit parlamentar și principalul beneficiar net al acestei proceduri de desemnare a fost PNL, clasat în majoritatea colegiilor pe locul trei sau mai jos.
Alegerea cu 34 de voturi (mai puțin de 2%) e șocantă, dar reamintesc că în 1996 Iuliu Lorinczi a fost ales senator UDMR în județul Girgiu cu 269 de voturi (mai puțin de 0,2% – deci procentual de 10 ori mai puțin decât Koto).
Alegerea lui Koto sare în ochi dat fiind faptul că s-a produs în colegiul 4 Diasporă, unde aproape jumătate din votanți erau din Israel.
Faptul că un ungur din România a ieșit deputat în detrimentul a doi româno-israelieni (Herman Berkovits și Armand Schor – PSD) și a fostei ambasadoare a României în Israel (Mariana Stoica – PNL) a provocat un șoc.
Îmi aduc aminte mișcarea în favoarea lui Armand Schor (“deputatul nostru”) printre unii cetățeni români din Israel, scandalizați de faptul că revista ACUM a îndrăznit să aibă dubii cu privire la acest candidat și să-i pună câteva întrebări escamotate de domnul Schor, clasat în final pe locul 3 cu doar 320 de voturi.
Am atras atenția și repet: alegătorii din Israel – 860 la număr – nu reprezintă buricul pământului, ei nu reprezintă nici măcar jumătate din votanții din acest colegiu uninominal – unii dintre ei în țări arabe sau în Africa. Deci deputatul din colegiul 4 nu e doar deputatul evreilor din Israel originari din România sau al cetățenilor români din Israel în general.
Este colegiul uninominal cu cei mai puțini votanți – 1768 – iar deputatul Jozsef Koto (despre care sunt convins că își va îndeplini mandatul cu conștiinciozitate) unul dintre cei 334 de deputați în parlamentul României, iar cetățenii români din Israel trebuie să înțeleagă și să accepte acest lucru.
Desigur ca israelienii care s-au prezentat la vot, in Tel-Aviv, Haifa, Ierusalim, nu sint buricul pamintului. Dar asta nu inseamna ca rezultatul nu a fost surprinzator. In putinul pe care l-am citit in articolele din presa de limba romana se accentua reprezentarea israelienilor in parlament, se trecea in fuga peste faptul ca zona electorala includea tarile arabe si Africa, nu era deloc clar cum va actiona, de la distanta, eventualul ales, daca nu va avea rezidenta in Romania.
Parerea mea e ca o astfel de lege ar fi trebuit sa fie simpla si logica. Personal, nu ma supara deloc faptul ca nu un israelian va reprezenta interesele celor originari din Romania. Chiar am considerat-o mult mai potrivita rolului pe Mariana Stoica, care, de altfel, a explicat mai in detaliu de ce si-a depus candidatura.
Interesindu-ma la Cluj, cine este persoana care a cistigat competitia mi s-au spus numai lururi bune, asadar ii urez succes. Ramine de vazut daca , intr-adevar, era necesara alegerea de reprezentanti pentru cei ce nu locuiesc in Romania, daca va fi eficienta, daca zonele nu sint impartite in mod absurd.
Sare in ochi ( totusi) numarul mic de voturi primit de D-l Koto. Asta nu inseamna ca nu-si va indeplini ciudatul rol in mod constiincios.
Imi amintesc un vers din poezia ‘Moartea lui Fulger” de George Cosbuc: „Nu cerceta aceste legi”. Bineinteles, ii urez succes domnului Koto si sper ca isi va face datoria in mod constiincios. Poate ca, totusi, ar fi necesara o vizita a dumisale in Israel (ca si in celelalte tari din colegiul 4) pentru a se intalni cu publicul, pentru a cunoaste oamenii, pentru a afla doleantele si interesele lor in mod direct si pentru a-i putea reprezenta cu mai multa usurinta. Nu stiu daca domnul Koto a vizitat Israelul si s-a intalnit cu cetatenii romani rezidenti in Israel, dar este evident ca toti vor fi bucurosi sa-l intalneasca, atat ca om cat si avand in vedere functia domniei sale.