ACUM.TV

Cea mai tare caricatură pe tema crizei globale a apărut acum vreo două săptămâni în „The Economist“: arăta interiorul unui magazin obişnuit de suveniruri, plin de căni, pixuri, tricouri, brelocuri şi alte asemenea fleacuri, toate inscripţionate cu sloganul Capitalismul e Mort ©.

Prin năvala de clienţi care îşi smulgeau unul altuia marfa din mână se vedea într-un colţ proprietarul, care vorbea la mobil şi spunea cuiva, probabil furnizorului: „Hai mai repede, tocmai am identificat o nouă nişă de piaţă“. Capitalismul, în ciuda problemelor sale, se răzbună astfel ironic pe revoluţionarii care vor să-l îngroape, de la Troţki la Che Guevara, deturnându-le fan cluburile din contra-cultură subversivă într-o formă mălăiaţă de kitsch comercial.

De aia sunt puţin sceptic când îi aud pe corifeii renăscuţi ai stângii ideologice cum jubilează teoretizând moartea capitalismului, sau cel puţin a „neoliberalismului“, suiţi pe deal, îmbrăcaţi în cămaşă albă şi spălaţi pe ochi cu apă neîncepută, aşteptând noua eră post-capitalistă ca pe A Doua Venire. Victoria lui Barack Obama în alegerile din SUA e văzută ca ultimul semn că ceasul va suna curând, de vreme ce apostolul ei, iată, a apărut printre noi. Cu zelul uşor deplasat care îl caracterizează, dl Geoană a intrat instantaneu în vibraţie şi încearcă pe toate căile să facă networking în rândurile noii administraţii prezidenţiale de la Casa Albă. În acest scop, n-a ezitat să meargă la workshop în Ţara Sfântă, unde trebuia să agaţe de nasture nişte apropiaţi ai lui Obama, care finalmente n-au mai apărut.

Mă rog, se întâmplă; nu e asta problema. Ci aceea că nu există produse mediatice mai caracteristice pentru maşinăria capitalistă de marketing decât lideri ai stângii de felul lui Obama sau Geoană. Într-un fel, ei sunt echivalentul perfect al cănilor şi tricourilor din magazinul de suveniruri: nu există fără reclamă şi se adaptează perfect trendurilor politico-intelectuale la modă. Dar, deşi dl Geoană vâsleşte din greu în siajul succesului electoral al lui Obama, încercând să capitalizeze momentul şi să-i dea un aer de inevitabilitate globală („doar stânga mai poate salva lumea după dezastrul produs de neoliberalism“ etc.), e greu să-ţi imaginezi personaje mai diferite decât cei doi.

În primul rând, Obama este într-adevăr un outsider intrat de jos şi prin forţe proprii în sistemul politic american (provenit dintr-o familie săracă de semi-imigranţi, a copilărit în ţări ale lumii a treia, dar de-adevăratelea, nu în internate scumpe pe bursă de la stat). Invers, dl Geoană este unul dintre favorizaţii sorţii, deopotrivă sub vechiul şi noul regim: copil de înalt ofiţer al regimului socialist (ce fel de ofiţer, nu e clar), ar fi avut o carieră dulce şi sub Ceauşescu, la fel cum a avut-o şi în era post-Ceauşescu, fiind îmbrăţişat rapid şi fără rezerve după Revoluţie de mediul toxic şi bizantin din Ministerul de Externe.

În al doilea rând, de unde Obama şi-a făcut studii la Harvard pe bune – adică şi-a luat diploma înainte să aibă vreo funcţie publică – ceea ce nu este deloc lucru uşor, dl Geoană a ajuns la Harvard doar pe la şcoli de vară (dar, ca multe alte somităţi autohtone, le trece şmechereşte şi fără precizări în CV, pe ideea că mulţi aud, puţini cunosc). În general, cum se întâmplă cu demnitarii de pe la noi, bursele de studii simandicoase au venit mai curând ca o consecinţă, nu ca o premisă a funcţiilor înalte ocupate.

În al treilea rând, Obama a lucrat ca activist comunitar, intrând deci în politică pe la bază şi urcând în ierarhie cu muncă şi talent. Aşa şi-a forjat abilităţile de a vorbi şi de a convinge, care sunt cu adevărat impresionante, deşi ideile pe care le susţine sunt de multe ori greşite. Dincoace, dl Geoană a învăţat bine în America ritualul socializării politice şi nu i se poate nega un anume patos autentic atunci când se lansează într-o temă care îl pasionează. Dar neavând exerciţiul dialogului cu oameni reali, ci doar cu diplomaţi şi camere TV, apariţiile sale au mereu o notă falsă. De unde Obama e ca un actor bun în rolul lui Moş Crăciun la mall, dl Geoană aduce cu un Moş Crăciun mecanic, care repetă conştiincios aceleaşi fraze, dar bruiat de hârâitul motoraşului cu resort care îl animează.

În fine, Barack Obama nu face greşeli gramaticale.

Acest articol a apărut inițial în Evenimentul Zilei http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828791/SENATUL-EVZ-De-ce-capitalismul-nu-e-mort-iar-Geoana-nu-i-Obama/

Acest articol a fost publicat duminică, 30 noiembrie 2008 la rubrica Economic.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.