Vizita de la Chişinău (18-19 noiembrie a.c.) a unei delegaţii a Comisiei europene în frunte cu Hugues Mingarell, vice-directorul general al Directoratului general pentru Relaţii Externe, evidenţiază interesul emergent al UE faţă de situaţia din RM. Misiunea diplomatică condusă de Hugues Mingarell este calificată de oficialii europeni drept un semnal clar al fortificării raporturilor moldo-comunitare şi al suportului enorm acordat de Bruxelles aspiraţiilor europene moldoveneşti şi reformelor democratice desfăşurate în RM. În schimb, autorităţile moldoveneşti continuă să facă promisiuni politice cu privire la onorarea responsabilităţilor sale în contextul integrării europene a RM.
Iniţial, UE lega începutul reflecţiilor asupra negocierilor privind semnarea unui nou acord de cooperare moldo-comunitar de calitatea alegerilor parlamentare din 2009. În prezent, oficialii europeni se arată dispuşi să aprofundeze negocierile cu Chişinăul pentru semnarea unui „Acord de Asociere” în concordanţă cu dinamica reformelor interne realizate de actuala conducere, dar şi cu modul în care aceasta respectă angajamentele în sfera drepturilor omului, statului de drept şi democraţiei. Pe lângă aceste cerinţe tradiţionale, europenii pun accentul, în mod imperios, pe libertatea de exprimare şi transparenţa politică a autorităţilor moldovene în timpul alegerilor parlamentare din 2009.
Monitorizarea Planul de Acţiuni RM-UE a demonstrat că implementarea acestui acord nu a asigurat îmbunătăţirea situaţiei în domeniul libertăţii de exprimare (libertatea mass-media). UE este conştientă de faptul că respectarea defectuoasă a acestui principiu poate cauza alegeri nedemocratice (de fapt, nerespectarea acestui principiu ar putea genera exercitarea unui vot în necunoştinţă de cauză de către alegătorii moldoveni).
Pe fondul unei reticenţe constante a autorităţilor moldovene faţă de drepturile omului şi principiile democratice de guvernare (reflectate în rapoartele de monitorizare locale, rapoartele internaţionale de profil etc.), Bruxellul a pus în aplicare tactica “paşilor mici”. Conform acestei viziuni oficialii europeni se limitează la câteva obiective esenţiale în raport cu RM (libertatea exprimării şi transparenţa politică), celelalte fiind promovate în regim obişnuit (drepturile omului, statul de drept). De calitatea realizării lor va depinde nu numai componenţa politică a următorului parlament moldovenesc, dar şi funcţionalitatea, stabilitatea şi pro-europeismul lui.
În afară de libertatea exprimării, oficialii europeni au invocat şi transparenţa politică în calitate de imperativ. Acest demers este complementar libertăţii de exprimare, căci lipsa de deschidere şi transparenţă în mediul politic diminuează potenţialul protagoniştilor acestui tip de libertate şi viceversa. Or, logica acestor demersuri constă în intenţia europenilor de a fortifica opoziţia (politică şi civică) din RM, cu scopul “europenizării” următorului Parlament al RM şi favorizării forţelor politice cu adevărat democratice şi pro-europene. În orice caz, Burxellul şi-a asigurat o “fereastră de oportunităţi” prin Parteneriatul Estic (acceptat de actuala guvernare), care va permite o integrare europeană la scară regională, chiar dacă guvernele naţionale vor fi duplicitare sau parţial interesate în problema integrării europene, sau mersul reformelor interne vor fi trenate sau mimate.
Totodată, transparenţa politică solicitată de oficialii europeni ar permite fixarea unei anumite predictabilităţi a politicii autorităţilor moldoveneşti, mai ales în contextul discuţiilor semioficiale purtate de Chişinău cu Moscova pe marginea reglementării transnistrene (Summitul CSI de la Chişinău este un exemplu plauzibil în acest sens).
Lipsa de transparenţă din partea factorilor de decizie din RM creează suspiciuni în cancelariile europene, limitându-le terenul de manevră pe plan geo/politic în favoarea intereselor şi acţiunilor ruse (în perioada electorală prezenţa rusă se va intensifica, de aceea UE urmăreşte să obţină din partea Chişinăului angajamente categorice privind transparenţa actului de guvernare). În atingerea acestui obiectiv, UE mizează pe receptivitatea oficialilor moldoveni amplificată de dificultăţile de ordin electoral pe care le confruntă PCRM (diminuarea sprijinului pentru PCRM în sondajele naţionale etc.). De asemenea, aceasta contează pe dispoziţia pro-europeană puternic accentuată în societate, care poate exercita presiuni enorme asupra guvernării RM, dacă ultima va ignora cerințele venite de la Burexelles.