Luni 10 noiembrie a fost o zi a recordurilor pe toată linia la revista ACUM: 707 de utilizatori unici (vechiul record de 555 data din 3 noiembrie) și 1706 pagini citite (vechiul record 1254 data din 27 octombrie).
Un alt record a fost cel de vizite – 866 – dintre care 454 au provenit din România, 110 din Statele Unite și 78 din Republica Moldova. Recorduri de vizite și pentru București – 217 – și Chișinău – 77 – așa cum șade bine celui de-al doilea oraș românofon de pe mapamond.
De ce sunt importante statisticile? Pentru că sunt o măsură obiectivă și imediată a evaluării activității în jurnalismul pe internet. Și aceste statistici ne spun că tot mai mulți cititori apreciază conținutul revistei ACUM.
Să nu vă imaginați însă că acest lucru e pe placul tuturor. Un autor care semnează articole în această publicație și care nu-și poate ascunde iritarea față de prezența mea alături de Ștefan Niculescu Maier la conducerea revistei scria că nu e de mirare că audiența crește cu nume ca Tismăneanu, Sorin Ioniță, Antonesei, Pleșu ș.a.
Ați mai auzit asta? Sigur că da, în fabula cu vulpea și strugurii. Același nemulțumit, a cărui stare de spirit perpetuă e iritarea, spunea că înainte de venirea mea era armonie la revista ACUM. La care Ștefan i-a răspuns că separarea grâului de neghină nu se poate face cu armonie, mediocritățile arareori se retrag de bunăvoie.
Dar ar fi nedrept să punem sporirea audienței revistei numai pe prezența unor nume “grele” ca cele enumerate mai sus.
N-am să înșir din nou contribuitorii care au devenit stâlpi ai revistei, deși nu pot să nu o menționez pe Adriana Nazarciuc, de departe cea mai harnică jurnalistă din echipă.
Au apărut însă nume noi – precum George Petrineanu, din Suedia, care dă un exemplu de cum vorbele se transformă în fapte, iar propunerea sa “România fără ghișee” a fost transmisă deja unor partide politice în Campania electorală.
Cornelia Curtean – o jurnalistă fără ifose, pretenții și un ego cât Casa Presei Libere (fostă Scânteii) – ne aduce la cunoștință o realitate locală (Pitești) cu rezonanță mult mai largă.
Tânărul istoric Florian Dumitru Soporan a tecut la demolarea miturilor național-comuniste cu care au fost spălate pe creier atâtea generații, iar scriitoarea Angela Furtună comentează cu competență și eleganță jurnalul lui Mihail Sebastian.
Linia revistei ACUM capătă tot mai multă coerență și acest lucru nu poate să nu stârnească mârâieli de protest din partea acelora care nu agreează politica noastră editorială.
Dar noi (și aici vorbesc și în numele lui Ștefan, dezamăgindu-i pe cei care mă reclamă prin e-mailuri, având impresia că între noi există vreo divergență) suntem hotărâți să mergem în continuare pe această cale care, iată cifrele o arată, este de succes.
În curând sperăm să finalizăm reproiectarea grafică a revistei (care merge greu, fiind făcută pe baza voluntariatului, ca întreaga activitate editorială, de altfel) și să răspundem astfel unei doleanțe tot mai des exprimate din partea cititorilor.
Încă o dată repet: interesul revistei ACUM, deci al cititorilor ei – în număr cât mai mare – primează. Iar ego-urile unuia sau altuia reprezintă chestiuni secundare care nu ne vor sta în cale. Chiar cu riscul sacrificării “armoniei”.
La mai mare!