Jonathan Ross (stânga) și Russell Brand au devenit imagini ale aroganței huliganiceBBC este îndeobște mesagerul care aduce știrea, iar când mesagerul devine el însuși subiect de știre, ceva nu este în regulă.
Și cum să fie în regulă, când doi prezentatori de pe programul de radio cu cea mai mare audiență de radio din Marea Britanie fac glume porcoase pe seama unui actor în vârstă de 78 de ani?
Reacția fără precedent – peste 30000 de plângeri din partea publicului (care sunt și plătitori de taxă audiovizuală) a silit BBC-ul să ia măsuri drastice.
Russell Brand, prezentatorul show-ul și-a dat demisia, iar Jonathan Ross, co-prezentator invitat și prezentator vedetă al unui show TV pe BBC1 a fost suspendat pe trei luni și salariul său de 6 milioane de lire sterline pe an va fi redus cu 25%.
Lesley Douglas, șefa Radio 2 BBC, programul care are audiențe de 13 milioane în fiecare săptămână (din 50 de milioane de posesori de radio) și-a dat și ea demisia, iar BBC a lansat o anchetă internă pentru a vedea cum a fost posibil ca acest show – preînregistrat!!! – să fie difuzat.
În timpul show-ului, Russell Brand, un fost heroinoman, care are obiceiul să șocheze în mod deliberat de fiecare dată când apare în public, și Jonathan Ross, cel mai bine plătit star radio/TV din Marea Britanie, au lăsat mesaje pe telefonul actorului Andrew Sachs, în vârstă de 78 de ani, în care făceau glume obscene pe seama presupusei legături sexuale dintre Brand și nepoata lui Sachs, Georgina Baillie.
Andrew Sachs este rememorat cu afecțiune pentru rolul chelnerului Manuel din serialul de comedie Fawlty Towers cel mai de succes program de acest fel al anilor ’70.
Reacție întârziată
Deși show-ul a fost difuzat pe 18 octombrie între 21 și 23 ora locală, reacțiile nu au apărut decât după ce presa a preluat, o săptămână mai târziu, câteva citate din obscenitățile proferate de cei doi.
BBC-ul nu a luat măsuri decât după 10 zile și doar după ce numărul plângerilor din partea plătitorilor de taxă audiovizuală (139,5 lire sterline anual pentru orice posesor de TV color) depășise zecile de mii.
A existat o foarte clară disctincție pe grupe de vârstă, plângerile venind de la persoane mai în vârstă, dintre care majoritatea evident nu ascultaseră emisiunea, dar au existat și proteste împotriva sancționării celor doi din partea persoanelor mai tinere.
Tot atât de adevărat este că presa, unde predomină un sentiment anti-BBC, parțial și din cauza taxei audio-vizuale, care aduce companiei publice un venit garantat de 3,4 miliarde de lire sterline pe an, a întreținut în mod interesat scandalul.
Ceea ce nu înseamnă că protestele nu sunt justificate. Vedete precum Jonathan Ross sau Russell Brand au ajuns să se creadă invulnerabili și să aibă impresia că-și pot permite orice.
În climatul actual în care mii de oameni își pierd slujba în fiecare zi, un astfel de personaj care câștigă 500000 de lire pe lună, pe seama plătitorilor de taxă audiovizuală, nu prea are șansa să beneficieze de înțelegere, când a făcut din aroganță și vulgaritate monedă curentă sub ochii înțelegători ai conducerii BBC, în permanentă căutare de rating, ca să-și justifice cererile de majorare anuală a taxei audio-vizuale.
Dar acum, e clar că s-a sărit peste cal, iar plătitorii de taxă audio-vizuală au spus “destul!”.
Ca și în alte ocazii – afacerea Gilligan/Kelly/războiul din Golf sau concursurile cu premii trucate – vor urma anchete, cursuri interne și cereri de măsuri drastice din partea politicienilor.
Dar moraliștii ar trebui totuși să ia o pauză și să reflecteze asupra situației în ansamblul său. BBC a greșit, dar rămâne totuși un canal TV/radio/internet unic în lume, care încearcă să satisfacă, și de cele mai multe ori reușește cu brio, gusturile unei audiențe extrem de variate și din ce în ce mai fragmentate.
Ceea ce, în secolul XXI nu e deloc ușor.