Dupa scurta paranteza cu Vauban si …cetatea Babadag, sa vedem in ce consta aceasta epoca, la noi.
Specialistii au impartit teritoriul Romaniei in 2 mari parti si citeva insulite. Aceste parti sunt separate de o linie imaginara NE-SV. In vest si nord exista grupul Gava (sau Holihrady sau Gava-Holihrady -in viitor Gava-), in est si sud grupul Babadag. Intre ele, se pare ca avem o zona mica Insula Banului (Banat, Oltenia) -Cozia-Brad (Moldova). Lucrurile sunt complicate. Apar multe grupuri izolate, greu de incadrat cronologic si cultural. (Granicesti, Tamaoani, Chisinau-Corlateni, etc.) Citeva din grupurile culturale ale Bronzului Tirziu, se continua. (In Banat si nordul extrem al Romaniei.) Moldova de sud (ambele maluri ale Prutului) era pusa in legatura cu cultura Babadag. (De fapt Babadag – Psenicevo, pentru ca aceasta cultura se intinde si-n Bulgaria, de unde penetreaza in nivelul Troia VII b2.) Noile cercetari, leaga grupul Cozia de Insula Banului.
Intr-un cuvint: grupurile hallstattiene de pe Dunarea Mijlocie avanseaza spre est (in Transilvania: Reci, Medias) si prin trecatorile Carpatilor din afara Romaniei ajung in Ucraina Subcarpatica si de aici coboara in Moldova. Este mai greu cu formarea culturii Babadag. Deocamdata, nu avem o explicatie sigura.
De mentionat ca diferenta dintre cele doua mari zone culturale, care separa nu doar tara noastra ci si zonele adiacente (zone care se pot identifica si in cele doua tabere din conflictul Troiei) este stabilita (in primul rind) de ceramica. Grupul cultural Gava are ceramica neagra lustruita (imitatia vaselor metalice?) , canelata, in timp ce grupul Babadag are SI ceramica imprimata. (Daca nu gasesti ceramica imprimata, nu mai stii in ce cultura esti.) Ceramica imprimata, se obtinea prin impresiunea cu trestia in pasta cruda. Uneori, cerculetul obtinut (sirurile de cerculete) aveau si un punct (imprimat) la mijloc. (Repetam, in cultura Babadag, exista si ceramica canelata -un fel de decor obtinut prin santuirea sau fatetarea vasului inainte de ardere.) Ceramica Gava era neagra la exterior si caramizie la interior (in fapt, diferite grade de rosu). Cea Babadag are aceeasi tehnica de ardere, doar ca la interior predomina culoarea cafenie. In Moldova, dar si-n Bronz Tirziu in Pannonia sau Austria apare si ceramica neagra la exterior si galben-oranj la interior.
Cred ca ar fi mult mai util daca s-ar renunta la toate aceste grupuri si grupulete, pentru a se vedea fenomenul in ansamblu. (Dupa anul 1000 i.e.n., datarile cu carbon radioactiv incep sa nu mai poata fi folosite, ceea ce ridica destule probleme practice. se merge doar pe cronologia relativa -suscesiunea stratigrafica, acolo unde exista-.)
Unii cercetatori, considera ca noii veniti (ce aduc elementele de hallstattizare) sunt tracii.
Ramine un mister cum din atitea culturi de epoca bronzului si atitea culturi si grupuri din epoca de tranzitie la epoca fierului, ramine o singura mare cultura tracica. Din Pannonia in nordul pontic, din sudul Poloniei pina la Egeea.
In sec. VIII i.e.n., bronzul incepe sa fie masiv inlocuit cu fierul tare (otelul). Importanta Transilvaniei si a rezervelor ei de cupru (ca si a mesterilor ei in prelucrarea bronzului) incepe sa scada. Apare cultura Basarabi, raspindita aproape in tot spatiul Romaniei. In Republica Moldova exista cultura Soldanesti (care e definita ca \”aspect local al culturii Basarabi\”…?!!!), iar in Dobrogea exista faza Babadag III, caracterizata prin …ceramica decorata cu caneluri?!!! Trebuie precizat ca dupa cultura Basarabi (datata larg aprox. 850-650 i.e.n.) pina la parasirea Daciei de catre romani, nu mai avem culturi arheologice individuale. Exista doar tracii. Si la noi, si-n afara granitelor noastre. Inventarul scos la lumina este uniform pe o mare suprafata de timp si spatiu, fara posibilitatea de a face deosebiri notabile.)
Se vorbeste de penetrarea cimerienilor (din spatiul nord-pontic) inca inainte de 700 i.e.n.. (Stati linistiti, nici astia n-au nimic comun cu slavii.)
Exact in aceasta perioada (si urmatoarele), se pomeneste de traci in Anatolia (frigienii -cu bonete cu tot-, regele Midas si supusii sai) si Armenia (Armenia istorica tinea din Caucaz pina la extremitatea estica a Mediteranei). De asemenea, in strimtoarea Kerci (leaga Marea Azov de Marea Neagra) sunt pomeniti tracii bosporani. Cum s-a ajuns pe acolo? Cind? In afara citorva izvoare, lucrurile nu se prea cunosc. Iar fragmentarea imaginii arheologice in zeci de culturi locale, incurca studierea fenomenului, in loc sa-l ajute.
Daca tracomanii fac mare caz de neoliticul \”romanesc\” (considerindu-l tracic), abia amintesc de aceste fenomene din…plina epoca tracica. Cautind traci unde nu sint (Italia, Germania) ii uita pe cei reali, din Orient.
In acelasi timp, ne lovim de al doile val de extremisti nationalisti: national-comunistii (deveniti, uneori, simpli nationalisti dupa prabusirea sistemului comunist). Ei nu recunosc tracomanii, avind drept suport ideologic, capitolul de istorie din \”Progamul P.C.R….\” Excesele lor sunt: continuitatea liniara (din paleolitic pina azi, fara intrerupere, pe aceleasi locuri, ale acelorasi grupe umane si urmasilor lor), istorie doar pozitiva si triumfalista (stramosii aveau doar calitati -conform mentalitatilor de azi- si progresul istoric se vede ca un mars din victorie in victorie), interdicitia tratarii noilor veniti, dar sublinierea sintezelor culturale dintre noii veniti (?!!!) si autohtoni, precum si regionalizarea extrema. Se studiaza doar fenomenele din interiorul granitelor actuale, eventual din granitele \”Romaniei Mari\”. Acest lucru, a dus la o exacerbare a rolului actualului teritoriu romanesc in istoria europeana, dar si la pierderea legaturii stiintifice cu grupurile tracice din afara tarii. Eventual, se \”delegau\” istorici din tarile \”vecine si pretene\” cu studierea fenomenelor respective, noi neacordind fonduri pentru asa ceva. In plus, nu ne amestecam in \”treburili interne\” ale altora.
Pentru a incheia cu capitolul exagerari in istoriografia noastra, voi aminti si de un curent foarte vechi de gindire: latinistii. Acest curent a aparut in sec. XVIII si s-a mentinut si-n sec. XIX si se datoreaza unei parti a monumetului cultural si national numit \”Scoala Ardeleana\” Ideea de baza era ca romanii au golit toata Dacia de autohtoni si i-au inlocuit cu coloni adusi \”din toata lumea romana\”. Aceasta exagerare dorea sa afirme originea nobila a romanilor (urmasii Romei) si un \”descalecat\” inaintea hunilor (in Transilvania) . Lucrurile s-au rezolvat in mod natural, prin evolutia stiintei istorice, in general, si arheologiei, in special. Azi sunt foarte putini \”puristi\” latini si oricum, nimeni nu-i mai baga in seama. Dar au fost o problema.