Bursa de la New York și-a pierdut din aerul de invincibilitate1. Ce repercusiuni va avea această criză financiară asupra modului în care este privit capitalismul?
Marșul aparent de neoprit al capitalismului anglo-saxon va lua acum o pauză. Criza a oferit muniție din abundență criticilor modelului liberal. Este de așteptat ca rolul de regelmentare al statului să sporească în importanță. Conceptul de intervenție a statului va fi de asemenea mult mai la îndemână. Sectorul financiar, mai ales Wall Street, nu va mai fi privit ca piatra unghiulară a succesului economic, acum când aspectele sale mai sumbre și distructive au ieșit la lumină. Totuși, capitalismul însuși va ieși mai echilibrat, întărit și revigorat, chiar dacă acest lucru va lua ceva timp.
2. Care sunt riscurile unei reacții excesiv de intervenționiste ca urmare a actualei crize?
Reacția disprorționată, în ambele sensuri, este unul dintre principiile economice de bază. În mod inevitabil se va privilegia excesul de reglementare, intervenționism, etc, dar aceasta e o reacție la excesele de sens invers. Cred că e prea devreme să ne facem probleme cu privire la exces de reglementare, deși în mod cert vor exista asemenea excese. Economiile și omenirea în general, progresează de la un exces la o extremă la alta. Cred că după 20 – 30 de ani de capitalism tot mai liberal era timpul să schimbăm direcția. S-ar putea ca peste alți 20 – 30 de ani să ajungem la o opinie contrară.
3. Ce impact ar putea avea criza financiară în România asupra mentalității în general privind economia de piață?
Românii, după atâția ani de comunism impus cu silă, tind să aibă o reacție reflex de respingere împotriva oricărui amestec al statului și reglementări. Ei sunt destul de favorabili capitalismului fără opreliști. Recentele evenimente ar putea atenua această inflexibilitate și să-i facă mai maleabili la implicarea mai mare a statului. Bineînțeles că incompetența și corupția clasei politice îi vor împiedica să adere la așteptările și posibilitățile oferite de un stat modern european.