Căldura palmei a topit stejarul
Catedrei unde le dădeai poveţe.
Din bănci cernite s-a prelins tristeţe
Şi-n geamul clasei a tăcut canarul.

Nu îmi mai dau pereţii-nalţi bineţe.
A-ncremenit în cuie calendarul.
Prin fagul gros ce-adăpostea cuibarul
Se zbat căinţe şi uitări răzleţe.

De ce mă arde amintirea clipei
Când te-am văzut cu-atâta trudă-n trup ?
S-a-nfipt în glod neliniştea aripei

Ucisă-n zbor, când spaimele irup.
Rămân s-alung nălucile risipei,
Nădejdi de zeu în hăituiri de lup.

29 august 2007