Culturile epocii bronzului sunt foarte numeroase si ocupa spatii mai mici, decit in epocile precedente. Uneori, dispar de la o faza la alta a epocii. Aceasta farimitare este ciudata, tinind cont de spatiile vaste ocupate de culturile neolitice ca si de uniformitatea culturala din epoca fierului (lumea tracica), pe o mare arie teritoriala.
Cele doua fenomene: disparitia rapida a unor culturi, combinata cu farimitarea excesiva (si obositoare pentru cel ce urmareste epoca) a spatiilor lor culturale ne dovedesc impactul migratiilor asupra populatiilor locale ca si posibilitatea plecarii \”aborigenilor\” in zonele sudice.
In Bronzul Timpuriu, avem de-a face cu culturile Nir, Cotofeni, Vucedol, aspectul cultural al tumulilor de piatra Milostea, Glina III- Schneckenberg, Jigodin, Bratei si Zimnicea. (Tumulii de piatra dispar repede. Interesant ca tumuli de piatra n-am mai vazut decit in Mongolia, pentru populatia… hunica. Sec. II-I i.e.n.)
Tot acum apar culturi ce vor ajunge la maturitate in Bronzul Mijlociu. (Periam, Otomani, Verbicioara, Sighisoara-Wietenberg (in viitor doar Wietenberg), Monteoru.)
In epoca bronzului mijlociu, exista culturile Periam, Otomani, Verbicioara, Wietenberg, Monteoru, Vatina, Costisa, Tei. Tot acum incep culturi ce se vor extinde si-n Bronzul Tirziu: Suciu de Sus (pe viitor doar Suciu), Cruceni, Girla Mare- Cirna, Coslogeni.
Bronzul Tirziu cuprinde majoritatea culturilor din epoca anterioara, aparind culturile Zimnicea- Plovdiv si asistind la o explozie a culturii Sabatinovka – Noua – Coslogeni. Tot acum, avem intre Braila si Tulcea, pe o arie restrinsa, in doar citeva puncte, aspectul cultural Sihleanu. Ceramica sa pare mai degraba Noua II. Personal, cred ca avem de-a face cu grupuri Noua din Transilvania, impinse de grupurile ce vor provoca hallstattizarea. Ca orice ipoteza, ramine de verificat in practica si nu exclude alte ipoteze, pina la dovada finala.
Cultura Suciu. Ocupa Maramuresul, Crisana (partial), Transilvania de Nord la noi si NE Ungariei si SE Slovaciei. Nu se stie exact din ce culturi s-a format. (Sunt mai multe ipoteze.) De remarcat ceramica decorata cu motive florale (sau ce par florale), care are analogii in Creta (stilul Kamares).
Cultura Nirului sau Nir (in maghiara Nyirseg). Putin mai la sud decit cultura Suciu (cu decalajul cronologic prezentat la inceput). Spre sfirsitul culturii, apare ceramica decorata cu \”maturica\”. (Pasta cruda a vasului, se \”peria\” cu un instrument cu pir uscat sau nuiele fragede si foarte subtiri, un fel de maturica, obtinind un decor caracteristic.) Aceasta va reprezenta fondul din care se vor dezvolta culturile Otomani, Periam, Verbicioara, Wietenberg.
Cultura Otomani se formeaza pe fondul cultural Baden si al ceramicii decorate cu maturica. Initial a ocupat spatiul dintre Apuseni, Mures, Tisa. Ulterior, a ocupat teritoriile de la vest de Tisa. (In Ungaria se numeste Fuzesabony.) La est, nu penetreaza in spatiul Wietenberg. Se presupune ca era o societate razboinica. (Prin deductie, Wietenberg era si mai razboinica.)
Cultura Periam. Se gaseste in Crisana (sud), Ungaria (est), Serbia. S-a format pe fondul local (ceramica decorata cu maturica), cu puternice influente sudice (Macedonia, Grecia). A evoluat, dind nastere culturilor Pecica, Vatina si Verbicioara.
Cultura Pecica continua cultura Periam. Unii vorbesc de \”cultura Muresului\”, altii de cultura Periam- Pecica. S-a vorbit de importuri din cultura Hagelgraber, originara din Europa Centrala si care va ajunge pina in Ungaria, Serbia, Crisana (doar vest).
Cultura Vatina ocupa bazinele inferioare ale Tisei si Savei. Desi este inglobata in complexul cultural al cimpurilor de urne funerare, se pare ca are o origine mai timpurie, pe fondul Periam – Mokrin – Pancevo.
Cultura Verbicioara are tot o origine banateana (se presupune), de unde a roit spre est (Oltenia, Muntenia de vest si nord-vest), vest (Voievodina) si sud (Serbia, NV-ul Bulgariei). Interesant ca asezarile sale se transforma in timp. Din asezari pe promontorii (aparate natural de pantele repezi din trei parti), unele cu sant de aparare, in asezari tip cenusare (zolniki) specifice complexului Sabatinovka. (Desi nu a venit in contact direct cu acest complex cultural, Monteoru si Tei fiind zona \”tampon\” intre Verbicioara si Coslogeni.) Cultura Verbicioara este saraca in piese de bronz (ca si Coslogeni). Se ramarca (tocmai din aceasta cauza) un ac de bronz, de tip cipriot. Sfirsitul culturii este provocat de invazia culturii cimpurilor cu urne funerare. Un sfirsit lent, care este provocat de inghitirea spatiului sau de noii veniti.
\”Marele complex al grupurilor de urne\” (funerare) cu decor incrustat (pasta alba pe vasul negru) este un fenomen care inglobeaza mai multe culturi. (Un nume cam lung, nu?) El ocupa sistematic totul in calea sa, presind pe directia Macedonia – Grecia. Simultan, din nordul Marii Negre, Sabatinovka – Noua – Coslogeni preseaza, si ea, spre vest si sud-vest. Pina la urma, \”Occidentul\” a cistigat. Daca aheii sunt veniti in Mediterana spre mijlocul mileniului II i.e.n., spre anul 1200 i.e.n. isi fac aparitia dorienii si \”Popoarele Marii\” ce vor bulversa tot spatiul egean.
(Cred ca trebuie retinut foarte clar, ca ultimul moment -1200 i.e.n.- nu este datorat Asiei sau nordului pontic, ci Europei Centrale. Miscarile vor continua mult dupa anul amintit -cam 400 de ani- si semnifica o reactie a Europei la numeroasele veniri din est. Centrele de putere \”mondiala\” s-au mutat din Orient in Europa. Migratia acestor centre continua, cu unele reveniri ale vechilor areale culturale. Dar de acum, puterea se muta hotarit in noul spatiu, colonizat si culturalizat de orientali. Acesta e momentul revansei milenare. Caderea Troiei este un simbol mai larg decit cel surprins de Homer.)
In cadrul acestui complex cultural, putem identifica culturile Cruceni-Belegis (Voievodina si vestul Banatului) si Girla Mare-Juto Brdo (Banat -sud-, Oltenia -sud-, Serbia si Bulgaria -NV-).
Desi, exista pericolul de a fractiona artifical un mare complex cultural, pentru citeva elemnte nesemnificative de decor. Utilizat, uneori, doar la ceramica.
(Va urma)