In Grecia, ei se intalnesc si in comunele lor vechi, mentionate in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului XX. Astfel, ei formeaza un numar inca important din populatia localitatilor Arhanghelos (fostul sat Osin/Osani) cu 850 meglenoromani, Perikleia (Biri-slav) cu 500, satul Karpi (Tarnareca) cu 550; in Notia (Nonti, Ninta) sint in jur de 50, care provin din satele inconjuratoare; pina la 100 de persoane locuiesc in oraselul Skra (Liumnita) si in satele Kupa (Cupa), Lagkadia (Lundzin.
In urma exodului populatiei meglenite, in prezent exista 250 de meglenoromani in orasul Axiupolis din apropiere, iar 450 s-au stabilit in Saloniki (Salonic). Citeva zeci locuiesc in orasul Aridea.
Este posibil sa existe familii meglenoromane si in orasele Edessa si Gianitsa, dar fara a se cunoaste exact situatia lor.
In R. Macedonia locuiesc aproape jumatate din meglenoromanii neasimilati total. Aici, arealul lor de repartitie s-a schimbat si mai mult. Astfel, satul Huma, cindva important, este azi aproape disparut. El nu mai apare pe nici o harta actuala, fiind parasit.
Cei mai multi meglenoromani s-au stabilit in orasul Gevgelija, care ne apare azi ca un adevarat centru al meglenoromanilor cu 1450 persoane. Zeci de meglenoromani locuiesc in satele apropiate: Gornicet, Moin Mrzenti, Bogorodita, precum si in orasele: Negotino, Titov Veles si Skopje. Intr-un numar redus se mai intilnesc in localitatile Dubrovo, Tetovo, Kavadarti, Kicevo, Kocani, toate din R. Macedonia.
In regiunile mai indepartate de locul lor de bastina, meglenoromanii locuiesc intr-un numar mic (de obicei citeva familii) in orasele Belgrad si Aleksinac (la nord de Nis) din Serbia, precum si in comunele Jabuka, Kacarevo si Gudurica din Vojvodina.
Ca urmare indeosebi a razboiului civil din Grecia, mai multe familii de meglenoromani, uneori grupuri de zeci de persoane, s-au stabilit in urmatoarele tari si localitati: Budapesta (Ungaria), Iambol si Vrata (Bulgaria), Praga si Pardubice (Cehia), Varsovia, Wroclaw, Szcecin, Legnica, Jelenia Gora, Kroscienko (Polonia) sau chiar in Taskent (Uzbekistan).
O situatie aparte este cea a meglenoromanilor stabiliti in Romania. Schimbind mai multe regiuni, acestia locuiesc in prezent in cea mai mare parte a lor in comuna Cerna din judetul Tulcea, unde alcatuiesc peste 80 la suta sin populatie.
Familii razlete de meglenoromani se mai intilnesc si in Constanta, Onesti, sate din Baragan si Banat. Acestia au cunoscut o soarta mai buna fata de alti semeni, integrindu-se natiunii romane.
Situatia actuala a meglenitilor plecati in Turcia, in primul rind a celor peste 8.000 de ninteni, nu este cunoscuta. Probabil ca s-au turcizat, locuind in prezent in sate din extremitatea vestica a Anatoliei si in orasul Tekirdag.
Desi in prezent sint destul de risipiti, meglenoromanii au totusi o arie compacta de locuire, apropiata de cea initiala. Continuitatea lor este puternic afectata de frontiera dintre cele doua state, aflate in relatii incordate.
E foarte interesant ce scrieti. Eu am intlnit odata in trenul rapid Constanta-Bucuresti o familie de megleniti care mergeau acasa langa Bucuresti la nunta baiatului lor, la care invitasera peste 1000 de nuntasi!!
Ei isi pastreaza cu sfintenie traditiile; chiar in SUA exista o mare comunitate aromana in Connecticul, unde sunt si megleno-romani care fac la fel nunti „ca-n povesti”.
M-ar interesa să știu unde s-ar mai găsi vorbitori ale graiurilor megleno-române în Canada sau în SUA. Poate autorul articolului publicat în anul 2008 m-ar putea ajuta să-i descoper. La Montréal am întîlnit numai aromâni… Mulțumesc anticipat pentru răspunsul Dumneavoastră.
Mama e meglenita…din grupul celor plecati in Banat. Imi cunosc neamurile de la Cerna si am invatat putin sa vorbesc de la bunica. In mare parte au fost asimilati, se vorbeste inca limba cand se intalnesc neamurile. Unde au locuit in grup compact, au continuat sa vorbeasca. Cand se vad verii megleniti, vorbesc repede intre ei „pri-noastra” .:)