„Rădăcina secretă a tuturor iluziilor este ignoranţa fundamentală care dă o ideea falsă a naturii realităţii”
Dalai-Lama
Stranii coincidenţe! În timpul desfăşurării celei de-a 29-a olimpiade ale erei moderne, a cărei menire fundamentală este fraternizarea naţiunilor, cele trei mari puteri ale planetei, USA, Rusia şi China, se găsesc, toate, implicate în conflicte veleitare, sub pretexte diferite, substituind negocierilor, forţele brutale armate.
În acelaşi timp, vizita leader-ului spiritual, cultural şi politic tibetan în exil, Dalai-Lama (Tanzin Gyatso), nu pare câtuşi de puţin fortuită. Apostol al no-violenţei, venerat în Occident, Premiul Nobel pentru Pace, se înscrie pe linia marilor spiritualişti ai zilelor noastre, Gandi sau Martin Luther King, ambii, victime tragice ale furiei diabolice şi ucigaşe.
În plină celebrare a J.O., de la Pekin, musafiria demnitarului tibetan se produce simultan cu un val de represiune masivă în Tibet, teritoriu revendicat brutal şi fără concesii, de puterea chineză.
Graţie unei propagande tapajoase, chipurile, patriotice, chinezii îi impută marelui pacifist şi „clicii” sale, tulburările din luna martie care au însângerat platoul himalaian, eliminând orice tendinţă de opoziţie autohtonă.
Dispreţuit profund şi taxat de „lup cu chip de om” de Pekin, Dalai-Lame este bănuit, fără nici un temei, c-ar intenţiona să saboteze Olimpiada 2008. Mai mult chiar, Preşedintelui Sarkozy îi este recomandat, în mod expres, să evite acest „secesionist”, duşman ireductibil al Republici Populare Chineze. Astfel, pentru a nu tulbura inutil derularea J.O., dar şi pentru a conserva relaţii amicalo-economice cu China, Preşedintele francez, s-a pretat compromisului, travestind ospeţia prelatului buddhist într-o vizită exclusiv pastorală şi încredinţând
misiunea de amfitrion primei doamne a Franţei, Carla Bruni-Sarcozi.
Putem semnala, în trecere, că efortul d-lui Sarkozy a fost apreciat de către PCC, semnându-se, cu această ocazie, între EDF (Electricité de France) şi grupul de electricitate chinez „Guangdong Nuclear Power Grup” un contract de construcţie a două reactoare EPR (reactor presurizat european) pe teritoriul chinez.
Cine mai poate afirma că sportul creează numai rivalităţi… ?
Opoziţia condamnă atitudinea preşedintelui
Dar, cum în Franţa opoziţia nu lâncezeşte niciodată pe băncile Parlamentului, PS-ul a sancţionat drastic episodul cu soţia Preşedintelui, taxând-o de înscenare pseudo-diplomatecă: „Nicolas Sarkozy tentează să mascheze gravul eşec al vizitei sale la Pekin (referitor la drepturile omului), investindu-şi soţia de o misiune pseudo-diplomatecă aproape de Dalai-Lama…” După secretarul naţional al PS-lui, Faouzi Lamdaoui, „această mise en scène, în jurul soţiei Preşedintelui, care nu se bucură de nici-o legitimitate democratică, este şocantă şi contribuie la imbroglio creat de Nicolas Sarkozy în chestiunea chineză”.
Dacă mă gândesc bine, intervenţia responsabilului socialist pare întrucâtva contradictorie. De vreme ce pelerinajul lui Dalai-Lama are un profil eminamente religios, deci privat, precum s-a convenit de la bun început, nu văd în ce ar pune diplomaţia franceză în dificultate şi nici legitimitatea doamnei Carla Bruni-Sarkozi.
Considerată, în schimb, ca vizită oficială a unui om de stat, fără ca statutul actual al prelatului să permite asemenea considerente, ar fi afectat, probabil, principiul de laicitate, fală a Constituţiei republicane.
Din moment ce Dalai-Lama însăşi, a dorit, sincer, reuşita J.O.,2008, fără ca vreo întrevedere revendicativă de ordin politic să provoace incidente în Tibet, nu văd în ce ar consta greşeala eludării unei întâlniri la nivel de stat.
„Armistiţiul olimpic”
Pentru respectarea „armistiţiului olimpic”, preconizată de al 14-lea Dalai-Lama, Biroul Tibetan, subliniază că Premiul Nobel pentru Pace a vrut să limiteze vizita sa în Franţa la o dimensiune pur spirituală, pentru a nu pune în ambara şeful statului. Precauţiune nu tocmai pe gustul militanţilor pentru un Tibet liber, chiar a celor mai moderaţi, faţă de atrocităţile de care China se arată capabilă.
În ochii multora, prevederea colonizării Tibetului cu aproape un milion de comunişti chinezi, are ca scop o cât mai rapidă diluare o unei religii ancestrale, paralel cu pierderea autorităţii şefului său spiritual asupra populaţiei.
Momentan, această vizită spirituală de 12 zile se va mărgini la „binecuvântările” şi conferinţele date ce Dalai-Lama în congregaţiile buddhiste, destul de numeroase în Franţa şi, mai cu seamă, la inaugurarea noii pagode vietnameze de la Evry, considerată ca cea mai mare din Europa.
Înaintea ceremoniei religioase, din 22 august, destinată inaugurării unui templu buddhist la Roqueredonde, în prezenţa Carle Bruni-Sarkozy, Dalai-Lama a fost invitat – într-un cadru foarte restrâns cu uşi închise – de un grup de parlamentari şi senatori francezi preocupaţi de soarta Tibetului.
O întrevedere ulterioară
S-ar putea ca fidelii buddhişti să aibă privilegiul unei alte întâlniri cu leader-ul lor în luna decembrie când , se pare că, Nicolas Sarkozy ar fi dispus să-l vadă într-un cadru ceva mai oficial… De altfel, responsabilul religios, care nu economiseşte peregrinările prin lume, a vizitat solul Franţei nu mai puţin de zece ori din 1982 încoace.
În cursul ultimelor 12 luni a fost de asemeni primit de preşedintele George W Buch, de Angela Merkel şi de primul ministru britanic Gordon Brown.
În numărul următor al revistei Acum, voi aborda tema buddhismului sub aspectul ei filozofic şi religios.