bărbatul-
din ceaşca de cafea,
te iubeşte.
Acum aleargă să prindă o

stea.Sigur, o văd!
a căzut la rădăcina unui

bananier.Cel fugărit de păcatele din tinereţe,
s-a oprit
să adulmece tainele din neînţelesele cuvinte, ascunse in

seminţe.
La bătăile ciocanului, ele se deschid asemeni unor

crini albi, puşi la icoana,
la care se închină
descoperitorul
inocentelor insule

din roiul de stele.
Te văd, către seară
râşnind
vagi atingeri.

roşcate impresii
usuci
pe terasă.

de la tine
la îngeri:
tăcere…
risipită
pe
aripile
albastre
ale
mării.