ACUM.TV

Ne puteţi descrie activitatea pe care o desfăşuraţi?

Cautarea si studierea asteroizilor potential periculosi pentru Pamint. In acest sens, in lipsa unui telescop automatizat, folosim unele misiuni de observatii aprobate pe unele dintre cele mai mari telescoape din lume, in observatoare din Chile, Franta etc. Imaginile
preluate se compara pentru a stabili daca exista obiecte in miscare. Pe aceste imagini se identifica asteroizii cunoscuti (carora li se masoara cu precizie coordonatele, pentru imbunatatirea orbitelor), si cei necunoscuti, ale caror pozitii se masoara si se transmit forurilor de specialitate in scopul stabilirii elementelor orbitale si determinarea eventualului grad de pericol pentru Pamint.

Prin însuşi specificul activităţii pe care o desfăşuraţi putem afirma cu toţii, fără lipsă de modestie, că vă deosebiţi de noi, ceilalţi, care ne integrăm în alte domenii de activitate. Ce alte atribute aţi mai putea adăuga acestui specific de “a fi deosebiţi”?

Alaturi de frumusetea si poezia de a privi cerul instelat de pe un varf izolat de munte, activitatea noastra este cat se poate de specifica cercetarii fundamentale. In cazul cind detectam un asteroid periculos, aceasta cercetarea se poate transforma urgent in una cu
aplicatii directe, in scopul evitarii impactului acestuia cu Pamintul.
In acest scop exista cateva posibile scenarii si forumuri de specialitate care se ocupa cu evitarea potentialului impact.

Intrarea Civilizatiei Umane in Era Spatiala, largirea cunostintelor poate evidentia si pericole, pentru paminteni, necunoscute datorita lipsei de informare.

Ciocnirea cometei Shoemaher-Levy 9 cu planeta Jupiter din 1994 a reprezentat o buna
demonstratie ca acest pericol potential exista in Sistemul Solar si poate fi valabil si pentru Pamint. Pe Luna se observa de asemenea curent impacturi de mici meteoriti, iar aproape lunar auzim din presa despre un nou asteroid care a trecut foarte aproape de Pamant, deci
acest pericol este real. Prin prezentul proiect, EURONEAR, alaturi de stiinta, dorim intre altele sa informam publicul despre acest pericol.

Care sunt cele mai remarcabile rezultate ale echipei dumneavoastră?

Sansa de a fi descoperit peste 100 de asteroizi de o echipa romaneasca, gratie observatiilor realizate in numai 3 nopti pe unul din cele mai mari telescoape ale lumii afat in Chile, capitala astronomica mondiala. Faptul ca la trei observatoare astronomice de
renume din Chile, Cerro Tololo, La Silla, Las Campanas, s-a vorbit pentru prima oara romaneste de catre 3 astronomi romani! Sansa de a initia si conduce un proiect european, unicul dedicat cercetarii permanente a asteroizilor periculosi. Prin toate aceastea, in anul
astronomiei romanesti si inaintea celui international al astronomiei, Romania se remarca din nou in lume intr-o problema de importanta vitala pentru omenire.

Cu ce probleme vă confruntaţi?

Cu problema obisnuita, si anume „cu o floare nu se face primavara”. Cautarea sporadica de asteroizi inseamna ca multi care sunt potentiali periculosi vor fi pierduti, iar la nivel mondial exista putine programe permanente in aceasta directie, toate americane. In mod
normal ar trebui sa existe cel putin citeva observatoare mari (cu telescoape cu oglinzi de peste 2 m diametru), ce sa fie alocate permanent acestui subiect. Cu cit un asteroid periculos este detectat mai devreme, cu atita sunt mai mari sansele de evitare a unui impact.

Pentru aceasta, sunt necesare fonduri pentru construirea unui observator si fonduri pentru intretinerea tehnicii si a grupului de lucru (pozitii si salarii pentru astronomi si tehnicieni macar pentru 5-10 ani).

Care sunt perspectivele din punct de vedere al proiectelor vizate?

In februarie 2008 am inaintat o cerere de finantare a proiectului EURONEAR prin Programul FP7 al Comunitatii Europene, si actualmente suntem in asteptarea acestui raspuns. Contributia partii Romane ramine tot sporadica, sustinuta deocamdata prin munca voluntara a catorva astronomi amatori, studenti si profesionisti.

Care sunt perspectivele planetei Pământ în condiţiile cunoscute? În ce măsură toate acestea sunt influenţate de fenomenele astronomice? Cum anume?

Aceasta depinde foarte mult de cat de devreme putem prevedea un eventual impact, dar mai ales de marimea asteroidului in cauza. De exemplu, se considera ca efectul lovirii Pamintului de un asteroid acum cca 65 milioane de ani a dus la disparitia dinozaurilor. Un fenomen similar a provocat acum 100 de ani in Tunguska siberiana o explozie imensa in atmosfera Pamantului, incat arborii pe o suprafata de peste 2000km patrati au fost arsi, oameni au fost aruncati la pamant, iar la Londra, la miezul noptii se putea citi ziarul. Un
asteroid de 1Km diametru, de densitate mare, lovind perpendicular scoarta terestra o poate rupe ducind la ejectarea magmei din interior (sunt locuri unde crusta Pamintului nu are grosimi mai mari de 20-30 Km. Efectul poate fi insotit se seisme ce pot modifica configuratia fizica a unor regiuni intregi, de valuri seismice (tsunami) de zeci sau sute de
metri inaltime.

Este adevarat ca pe masura ce efectele sunt mai mari este necesar un impact cu un asteroid mai mare, deci probabilitate mai mica. Dar chiar la o probabilitate foarte redusa celor direct afectati nu le ajuta cu nimic.

La ce să se aştepte cetăţenii planetei noastre pe termen scurt? Dar pe termen lung?

Pe termen scurt trebuie sa fim linistiti: nu se cunoaste nici un asteroid posibil sa cauzeze un impact cu Terra. Pe termen lung, trebuie sa devenim ingrijorati: cu cit creste perioada de timp de la ultimul impact major cu atita probabilitatea unui nou impact de aceeasi marime creste.

La nivelul Romaniei e greu de facut o apreciere concreta. Cunostintele actuale nu permit o diferentiere a efectelor pe zone. Probabil dupa o extindere a cercetarilor vor fi date care poata sa stabileasca efecte pe zone, dar dupa o cunoastere clara a locului impactului potential, densitatea si marimea asteroidului, viteza, unghiul de impact.

Nu trebuie de uitat ca Sistemul Solar este un sistem dinamic. Perturbatiile date de Soare, planete, dar si asteroizi, pot modifica in timp traiectoriile unor asteroizi considerati pana acum fara pericol. De aceea o urmarire continua reprezinta o prioritate (suntem dupa o lunga perioada de liniste).

Cu ce vă poate ajuta publicaţia ACUM în demersurile dv?

In raspandirea eforturilor noastre la publicul larg, mobilizarea unor institutii care ar putea sa finateze aceste cercetari, si in cautarea de sponsori care sa ne ajute sa continuam acest proiect majoritar romanesc in mod permanent si sustinut.

Un mesaj pentru cititorii ACUM, din partea cărora vă dorim mult success în ceea ce întreprindeţi.

Va multumim pentru interes si speram sa va tinem la curent cu mai multe vesti de succes!

Pentru mai multe amanunte despre proiect, va invitam sa vizitati pagina noastra,