O astfel de lege ar putea afecta nu doar lupta anticorupție, ci și siguranța națională.
Investigarea separată a magistraților printr-o secție specială a Parchetului General sugerează o întoarcere în timp, într-o perioadă în care procurorii și judecătorii erau la cheremul partidului unic. Punerea în operă a acestei idei face parte dintr-o filosofie mai largă a actualei majorități, care încearcă să minimalizeze impactul luptei cu marea corupție, inclusiv prin reducerea masivă a instrumentelor de investigație aflate la îndemâna procurorilor.
Secția specială pentru investigarea magistraților apare în modificările operate de majoritatea parlamentară din România în legea privind organizarea judiciară. Ordonanța de Urgență a fost data pentru ca această secție să fie pusă la lucru imediat. Este o formulă prin care procurorii și judecătorii sunt puși sub lupă, avertizați cumva, că nu sunt chiar de capul lor, că politicul ar vrea să-i țină sub control. Comisia de la Veneția a insistat că nu e cea mai bună metodă, mai ales că până acum magistrații erau anchetați de Direcția Națională Anticorupție, la fel ca toți ceilalți oficiali români.
Noua secție pentru magistrați va funcționa la Parchetul General cu 15 procurori și va prelua de la DNA atât dosarele aflate în lucru, cât și cele închise prin neînceperea urmăririi penale. Preluarea acestei arhive ar putea fi, de asemenea, un semnal de alarmă, mai ales pentru procurorii sau judecătorii care au dat soluții incomode și care dintr-un motiv sau altul au avut plângeri penale care nu au culminat cu o anchetă. Cei 15 procurori care vor investiga cauze în care sunt implicați magistrații vor fi selectați de o comisie a Consiliului Superior al Magistraturii. Din comisie vor face parte, în mod paradoxal, trei judecători și un procuror. Aritmetica gândită de guvern are în spate o logică simplă care pornește de la faptul că secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este, poate, mai puțin recalcitrantă și mai conformistă.
Investigarea separată a magistraților printr-o secție specială a Parchetului General sugerează o întoarcere în timp, într-o perioadă în care procurorii și judecătorii erau la cheremul partidului unic.
Punerea în operă a acestei idei, printr-o ordonanță de urgență dată astăzi de guvernul de la București face parte dintr-o filosofie mai largă a actualei majorități, care încearcă să minimalizeze impactul luptei cu marea corupție, inclusiv prin reducerea masivă a instrumentelor de investigație aflate la îndemâna procurorilor.
Astfel, Camera Deputaților ca for decizional a adoptat tot astăzi o lege prin care, operatorii de telefonie sunt obligați să le spună celor interceptați în termen de două luni că sunt monitorizați, de către cine și în ce scop. Spre exemplu, un vânzător de droguri, un criminal sau, poate, chiar un potențial terorist, ar putea afla de la operatorul său telefonic dacă este urmărit.
Firește, măsura e făcută mai ales pentru demnitari, pentru a evita investigațiile de corupție, dar ea va afecta în același timp dosare grele de crimă organizată, de spălare de bani, de trafic de persoane sau de arme. Potrivit noii legi, operatorul este obligat să le spună clienților săi la cerere scopul și temeiul juridic al prelucrării datelor care îi vizează, categoriile de date cu caracter personal care sunt urmărite precum și destinatarii cărora le-au fost trimise interceptările telefonice sau electronice. Totuși operatorul, poate, dar nu e obligat, să amâne pentru cel mult un an furnizarea acestor date pe care i le cere clientul său.
O astfel de lege ar putea afecta, însă nu doar lupta anticorupție, ci și siguranța națională.
Sabina Fati, 10 octombrie 2018
Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
> Investigarea separată a magistraților printr-o secție specială a Parchetului General sugerează o întoarcere în timp, într-o perioadă în care procurorii și judecătorii erau la cheremul partidului unic.
Este viziunea persistentă a „ciumei roşii” a d-nei Fati & Co. Mie, şi nu numai, mi se pare că organele de investigare trebuiesc să fie bine separate de cei investigaţi, pentru a se evita orice fel de interferenţe posibile.
Nu au fost aduse probe de către autoare şi nu rezultă de nicăieri că investigatorii vor fi „la cheremul” vreunui partid. Epoca „partidului unic” se ştie că a apus acum vreo 30 de ani şi partidele politice se schimbă la putere. Prin urmare aici avem parte de o propagandă pură, care ea era o unealtă tocmai a fostului partid unic. Astfel se crează impresia că d-na Fati s-a întors în persoană în timp şi că glăsuieşte de acolo.
> Astfel, Camera Deputaților ca for decizional a adoptat tot astăzi o lege prin care, operatorii de telefonie sunt obligați să le spună celor interceptați în termen de două luni că sunt monitorizați, de către cine și în ce scop. (…) Firește, măsura e făcută mai ales pentru demnitari, pentru a evita investigațiile de corupție, dar ea va afecta în același timp dosare grele de crimă organizată, de spălare de bani, de trafic de persoane sau de arme.
Deci d-na Fati acuză direct Camera Deputatilor (CD) că încearcă să-i ajute pe demnitarii urmăriţi prin intermediul ascultării convorbirilor lor telefonice şi astfel lasă să scape alţi bănuiţi foarte periculoşi. Nu ne face cunoscută însă vreo sursă, drept care am căutat-o eu, dar nu am găsit-o pe site-ul CD. Sunt destule Comunicate de presă din ziua de 10.10, publicate, dar chiar mergând înapoi până pe 4.10 nu am dat de comunicatul respectiv. Păcat, deoarece mi-ar fi plăcut să văd textul de lege original şi să comentez în cunoştinţă de cauză.
Şi apropo de titlul lung şi strigător al articolului d-nei Fati, până şi copiii ştiu din filme că criminalii etc. nu se bazează pe operatorii telefonici pentru a cere informaţii de la ei, ci îşi distrug telefoanele portabile nu după două luni, ci după câteva zile sau chiar minute, iar acele telefoane nu sunt înregistrate pe numele lor. Aşa că cei care ar putea cădea în capcană sunt mai degrabă alţii decât criminalii.
Să auzim în final şi cele mai importante explicatii ale d-lui Ministru al Justitiei Tudorel Toader:
„Pe data de 23 iulie, a intrat in vigoare Legea 207 pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara. Printre altele, Legea 207 prevede infiintarea acelei mult-discutate sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie. Se mai prevede faptul ca in 3 luni de zile de la intrarea in vigoare a legii, sectia trebuie operationalizata – adica sa functioneze. Mai e o perioada scurta de timp si la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost demarate procedurile pentru operationalizarea sectiei.
Am considerat necesara promovarea acestei ordonante de urgenta pentru faptul ca la data de 23 octombrie, DNA-ul nu mai are competenta – potrivit legii – sa investigheze acele fapte, iar sectia nou-infiintata pe hartie, nefiind operationalizata, nu poate sa le preia si sa continue activitatea de urmarire penala. S-ar crea asadar un blocaj, pentru ca pe de o parte DNA-ul isi pierde competenta cu privire la faptele posibile comise de catre subiectii activi calificati enuntati, iar sectia nu ar deveni operationala.
Si atunci ordonanta adoptata aduce urmatoarele elemente de noutate: in primul rand, in lege se prevede faptul ca sectia functioneaza cu pana la 15 procurori. Cineva ar putea spune: cine stabileste ce inseamna ‘pana la 15’? Daca-s 10, daca-s 8, daca-s 15? Ca sa evitam aceasta ambiguitate, in ordonanta s-a prevazut in mod expres faptul ca sectia va functiona cu 15 procurori.
In al doilea rand, se organizeaza concursul de ocupare a functiei de procuror-sef de sectie si a cel putin o treime dintre procurorii cu functie de executie. Va fi o comisie, potrivit legii, formata din 4 membri CSM, dintre care un procuror si trei judecatori. Comisia poate functiona chiar si in 3 – adica in absenta oricaruia dintre membri.
Cei care sunt interesati, procurorii care indeplinesc conditiile legale, procurorii care isi doresc sa-si desfasoare activitatea la aceasta sectie au un termen la dispozitie pentru a-si depune candidaturile. Candidaturile se depun la Directia de resurse umane de la CSM. Directia de resurse umane verifica dosarele, le transmite la comisia formata din 4 membri CSM, comisie care examineaza dosarele de candidatura, organizeaza un interviu, urmareste indeplinirea unor criterii legale, urmareste indeplinirea competentelor manageriale pentru cel sau cei care isi doresc functia de procuror-sef (eventual procuror-sef adjunct) de sectie si stabileste care sunt castigatorii, care este cel mai bine plasat dintre candidati pentru functia de procuror-sef de sectie; eventual care sunt cei mai bine clasati procurori ce candideaza pentru functiile de executie.
Ordonanta de urgenta a fost adoptata astazi. Presupunem ca se va publica in Monitorul Oficial astazi sau maine. Ca orice ordonanta de urgenta, intra in vigoare la momentul publicarii in Monitorul Oficial, cu conditia depunerii la cele doua camere (n.r. parlamentare), spre dezbatere. Din momentul publicarii in Monitorul Oficial, din momentul intrarii in vigoare a ordonantei, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (unde va functiona sectia) are un termen in care sa asigure buna desfasurare a activitatii – adica spatiile necesare, personalul auxiliar, personalul de specialitate, aparatura si cele necesare desfasurarii activitatii.
In momentul in care sectia s-a operationalizat, la data de 23 octombrie, sectia va prelua de la Directia Nationala Anticoruptie dosarele in curs, dar si dosarele solutionate, adica cele aflate in depozitul actual al DNA-ului (cele din arhiva). Adica – daca am vorbi in termenii dreptului civil – activul si pasivul: ce e in lucru si ce e deja solutionat.
Dat fiind caracterul provizoriu al concursului organizat in baza acestei ordonante de urgenta, ulterior se vor constitui comisiile prevazute de lege, ulterior vor fi ocupate toate cele 15 posturi de procurori necesare bunei desfasurari a activitatii respectivei sectii.
Dupa publicarea in Monitorul Oficial, dumneavoastra si toti cei interesati vor putea analiza fiecare prevedere a ordonantei si veti vedea ca ea pe de o parte face trecerea intre actuala reglementare – care n-a fost pusa in aplicare – si viitoarea reglementare, asigurand continuitatea activitatii si operationalizarea sectiei. (…)
Nu se suplimenteaza schema de personal. Cei 15 procurori sunt selectati din sistem, dintre cei actuali. Ca este personalul auxiliar de specialitate… Nu stam sa organizam concurs, sa vedem pe cine angajam pe post de grefier, de expert. Este vorba doar de o schimbare a competentei si locului de munca, pentru ca in final operationalizarea sectiei nu schimba nimic. Aceleasi dosare care se muta din curtea DNA-ului in curtea Ministerului Public. Aceleasi fapte, dupa Codul penal si regulile procedurii penale – adica nu este un plus de activitate la nivelul Ministerului Public, ci tutela sub care se desfasoara activitatea nu va mai fi cea a DNA-ului; va fi cea de la Ministerul Public”.
Despre opinia preliminara a Comisiei de la Venetia
„Maine (n.r. joi), la orele 15, voi fi la sediul Comisiei de la Venetia, care este la Strasbourg. Se numeste ‘de la Venetia’, ca-si desfasoara activitatea la Venetia. Normele constitutionale, validarea de catre instanta constitutionala certifica conformitatea solutiei legislative cu exigentele constitutionale. Mai departe, legea, ca orice lege, este perfectibila si poate fi modificata pe parcurs – cum si Legea 304, de 14 ani (din 2004), de cand este in vigoare, a tot fost modificata si de multe ori a fost declarata neconstitutionala” „. Sursa.