caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Uncategorized



 

[Protocoalele secrete]. Judecătorul Constantin Udrea face acuzaţii fără precedent privind protocoalele.

de (6-10-2018)
4 ecouri

Frans Timmermans, Primul Vice-Preşedinte al Comisiei Eurpoene, la discuţiile din cadrul Parlamentului European a afirmat următoarele: „Legile justiției sunt cruciale pentru ca procurorii să trimită în judecată oameni corupți. Climatul s-a deteriorat în urma protocoalelor. Cer ca autoritățile române să investigheze protocoalele”. Sursa.

Justiţia română nu a aşteptat acest îndemn al d-lui Timmermans, ci a luat primele măsuri de apărare a drepturilor unui acuzat. Iniţiativa a venit de la doi înalţi judecători militari români.

„În motivarea Deciziei 35 din 12 iulie 2018, prin care au admis apelul jandarmului Groza Cantemir Marin și au dispus achitarea definitivă a acestuia, judecători Constantin Udrea și Radu Stancu de la Curtea Militara de Apel București arată că unele probe din dosar au fost obținute in baza Protocolului PICCJ – SRI din 2009, despre care instanța subliniază că a fost aplicat în această cauză”. Sursa: Articolul „Curtea Militară de Apel București a declarat ilegale Protocoalele PÎCCJ – SRI », publicat pe ACUM.

În ziua de 5 octombrie 2018 doamnele ziariste Maria Mihalcea şi Michaela Gidei de la Mediafax.ro au publicat un excelent interviu cu judecătorul C. Udrea. Jos pălăria în faţa acestor ziariste! Mai jos am extras afirmaţii importante ale d-lui judecător. Vă recomand să citiţi cu atenţie tot articolul original, aflat aici. . Dau cuvântul d-lui judecător Constantin Udrea.

Împotriva cui se îndreaptă aceste protocoale? Având în vedere că în centrul lor se află SRI, vedeţi că radiază ca o roată cu spiţe, către toate structurile judiciare, este de fapt o crimă organizată. Această activitate de creare şi de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificaţi, ştiu ce au făcut, ştiu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, ştiu că se adaugă la lege.

(…) protocoalele secrete le permit ofiţerilor SRI să controleze procesul penal, în locul procurorului: „Deşi legea îi obligă să furnizeze totul, prin protocoale se admite să nu se furnizeze totul, adică să nu se dea toată înregistrarea, să nu se dea tot documentarul, deşi legea obligă la asta”.

O cale extraodinară de atac (se impune – vm), astfel încât toate cauzele care au avut la bază înregistrări şi aceste protocoale să fie reexaminate într-o procedură, să spunem, contestaţie în anulare, sau revizuire şi aşa mai departe, astfel încât, această cale de atac să fie prevăzută prin lege, deci să fie adăugată ca şi motiv suplimentar.

(…) s-au răsturnat obligaţiile şi drepturile. În loc ca procurorul să conducă procesul penal, prin manipularea probei, modalitatea prin care vă spuneam, o conduce SRI-ul. Deci aceste lucruri sunt inadmisibile.

În primul rând, aceste protocoale nu au suport legal şi constituţional. O să observaţi că în preambulul fiecăruia dintre ele se atestă, în mod nereal, că ele ar fi în concordanţă cu legile ‚ţrii, cu Constituţia, dar şi cu anumite hotărâri ale CSAT. O să observaţi, pe de altă parte, că ele sunt semnate şi de persoane care nu fac parte din CSAT, astfel încât ele, acele persoane, au semnat protocoalele respective fără să ia cunoştinţă de hotărârile CSAT. Pe de altă parte, protocoalele adaugă la lege, ceea ce este nepermis, deoarece, în materia procedurii penale reglementarea se face numai prin lege organică, adică prin Codul de Procedură Penală, iar în ce priveşte anumite chestiuni, şi prin celelalte legi – în speţă, legea de organizare judiciară, tot lege organică. Prin urmare, prima întrebare care trebuie să se pună este de ce sunt strict secrete?

SRI-ul în acest mod, a accesat posibilitatea de a dispune decizii în materie penală prin manipularea probei, acesta e esenţial. Cea mai importantă probă în materie penală şi cea mai credibilă este cea dată de înregistrarea şi de redarea convorbirilor audio – video, de localizarea prin mijloace tehnice specifice şi aşa mai departe. Or, toate aceste chestiuni aparţin în exclusivitate, prin suportul tehnic pe care îl au, SRI-ului. SRI-ul, care are centrul naţional de realizare a acestor metode speciale tehnice de investigare şi de redare.

Această activitate de creare şi de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificaţi, ştiu ce au făcut, ştiu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, ştiu că se adaugă la lege, ăsta-i şi motivul pentru care le-au dat strict secret. Grupul este bine structurat. Cel puţin una din infracţiuni se desprinde că ar fi fost săvârşită acolo, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, respectiv dreptul la un proces echitabil.

O primă consecinţă care s-a desprins de aici este că toate actele întocmite de ei, de un organ judiciar necompetent, sunt nule de drept. (…) Cu alte cuvinte, măsura judecătorului de restricţionare a libertăţii unei persoane era luată, fără să ştie, pe baza unor documente şi unor probe administrate absolut nelegal, neconstituţional. Judecătorii au căzut victimă, de-a lungul anilor respectivi, unor măsuri absolut nelegale dispuse. Să nu ne ascundem după deget. SRI a ştiut ce face. Din toată această chestiune, SRI a ieşit învingător.

În decursul activităţii mele, am găsit documente – vă daţi seama, nu pot vorbi deocamdată, înseamnă să devoalez un secret de stat – am găsit nume de procurori acoperiţi, ofiţeri ai SRI. Am spus acest lucru în mijloace publice, media, la televiziunea naţională. Nimeni n-a vrut să intervină. Există (n.r. procurori acoperiţi), sunt documente în sensul acesta. Şi acelaşi procuror general (n.r. Augustin Lazăr) a spus că nu există protocoale. Uitaţi-vă că unul dintre ele chiar el l-a semnat, din 2016. E declasificat acum. De aceea se zbat ca peştele pe uscat să nu se treacă la niciun demers.

Din conţinutul protocoalelor rezultă foarte clar că membrii SRI conduc de fapt ancheta penală. Aceasta se desprinde din analiza protocoalelor. Ce pot face ei? Dirijează ancheta, îl determină pe procuror să consemneze ceva, să facă ceva sau să nu facă ceva. Ceea ce este important este că potrivit legii n-au ce căuta acolo.

Ecouri

  • Alexandru Grosu: (6-10-2018 la 16:29)

    Atat de mult ne-am saturat de „lupta cu coruptia”, stimate domnule Manta.

    E un paradox, cu cat lupti cu ea mai mult, cu atat ea se face mai puternica. Ii tai un cap si in loc ii cresc trei. Domnul Burghelea a scris chiar un articol despre coruptia romaneasca, a fost laudat de catre stimata doamna Lucaciu, dar… Cum poti vorbi despre coruptia romaneasca si sa nu spui niciun cuvant despre… curcanul lui Barzoi. Da, anume acel curcan din piesa teatrala a lui Vasile Alecsandri, curcanul care era cumparat pe ascuns de la ispravnic, dat ca pesches ispravnicului si apoi vandut din nou. Eu cred ca curcanul lui Barzoi este adevaratul „talisman al coruptiei romanesti”.

    In Republica Moldova, dupa 4 ani de lupta crancena cu Mafia, a biruit Mafia. Domnul Dragnea (cu Bombonica lui) este un prunc inocent in comparatie cu Vladimir Plahotniuc si Ilan Shor. Apropos, domnul Dragnea il invidiaza pe Vladimir Plahotniuc, care spre deosebire de domnul Dragnea, poate fura cu miliardele si nu poate fi pedepsit de nimeni pentru ca el este”he’s a son of a bitch, but he’s our son of a bitch”, iaca cum(„iaca cum” se spune in Basarabia).

    Poate ar fi mai bine sa scrieti articole pe teme vesnice, cum ar fi, de exemplu, dragostea cea vie si nemuritoare? Ar trezi un interes necamuflat al cititorilor

    Follow the link below:

    https://www.youtube.com/watch?v=quBNOg7dMNI

  • Alexandru Leibovici: (6-10-2018 la 18:54)

    Delirul continuă (referitor la articol)

  • Victor Manta: (6-10-2018 la 19:15)

    @Alexandru Grosu

    > Poate ar fi mai bine sa scrieti articole pe teme vesnice, cum ar fi, de exemplu, (…).

    De ce nu le scrieţi dv., lăsându-mă pe mine să scriu în continuare doar despre ceea ce mă interesează (ceea ce oricum fac)?

  • Victor Manta: (6-10-2018 la 19:36)

    @Alexandru

    > Delirul continuă (referitor la articol)

    DEX: delirá (…) 1 A fi în stare de delir (1). 2 (Fig) A vorbi mult, pătimaș (spunând lucruri utopice sub influența unui entuziasm excesiv).

    DEX: delír (..) 1 Tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin aiurări, halucinații etc. 2 (Fig) Exaltare. 3 (Fig) Frenezie. 4 (Fig) Entuziasm excesiv.

    La acest articol au contribuit mai multe persoane, precum dl. judecător Udrea (cam 80%), doamnele ziarişte de la Mediafax.ro (prin întrebările puse), dl. F. Timmermans (citat de mine) şi subsemnatul, cu două paragrafe foarte scurte (unul introductiv şi celălalt de legătură, cu 2 şi 3 rânduri).

    Cine dintre cei menţionaţi de mine, sau alţii, delirează şi de unde se vede acest lucru?

    Update 10.11. Îmi permit să trag concluzia că cei care au contribuit la articol nu delirează.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Make love, not referendum

Nu sunt de acord cu cei care susțin referendumul pe motiv că actuala Constituție ar permite căsătoria între persoane de...

Închide
34.204.181.19