caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Curtea Militară de Apel București a declarat ilegale Protocoalele PÎCCJ – SRI

de (5-9-2018)
13 ecouri

Rezumat

Judecătorii C. Udrea și R. Stancu: “Principiile constituționale exclud categoric ca Protocolul strict secret să fie incorporat obscur în procedura penală… A fost nesocotit principiul loialității probelor – prin activitatea comuna a echipelor mixte de procurori şi lucrători SRI… Sunt nule absolut probele obținute de echipele mixte” (Decizia).

Opiniile autorilor articolului, cu citate din Decizie (extrase)

În motivarea Deciziei 35 din 12 iulie 2018, prin care au admis apelul jandarmului Groza Cantemir Marin și au dispus achitarea definitivă a acestuia, judecători Constantin Udrea și Radu Stancu de la Curtea Militara de Apel București arată că unele probe din dosar au fost obținute in baza Protocolului PICCJ – SRI din 2009, despre care instanța subliniază că a fost aplicat în această cauză.

Printr-o decizie definitivă, cei doi judecători au declarat Protocolul dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție (PICCJ) și Serviciul Român de Informații (SRI) din anul 2009 – semnat de Laura Kovesi, George Maior şi Florian Coldea – ca fiind ilegal, întrucât el “adaugă la lege” şi a fost introdus “în mod obscur în procedura penală”.

Judecătorii Constantin Udrea si Radu Stancu au stabilit că Protocolul PICCJ – SRI din 2009 conține dispoziții contrare Constituției şi produce efecte nocive, în special încălcarea principiului loialității probelor, încălcare produsă prin activitatea celebrelor “echipe mixte” formate din procurori și lucrători SRI, astfel încât probele obținute de aceste “echipe mixte” sunt nule absolut.

Plecând de la premisa că Protocolul obligă părțile la ‘cooperare’, instanța de control judiciar constată că la data folosirii mijloacelor speciale de supraveghere şi cercetare, Protocolul (strict secret!) a fost aplicat şi în prezenta speță (amănunte la linkul de la sfârşitul articolului – vm), așa cum dispune art. 60 (‘Părțile vor asigura însușirea, cunoașterea temeinică şi aplicarea întocmai a prevederilor protocolului de către personalul propriu, inclusiv de către parchetele teritoriale şi direcțiile județene de informații, în raport cu sarcinile ce le revin în aplicarea acestora’).

Edificatoare este, sub aspectul care interesează cauza, dispoziția menționată la art. 3 (Obiectivele cooperării) lit.g a Protocolului: „constituirea de echipe operative comune care sa acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale parților, în vederea documentării faptelor prevăzute la art. 2;”.

Or, aceste dispoziții sunt vădit contrare Constituției şi normelor de procedură penală atunci când obligă la constituirea de echipe operative comune (procurori şi lucrători SRI – cadre militare), care să acționeze pe baza planurilor comune, potrivit competentelor specifice, în vederea documentării faptelor prev. la art. 2 (precitat).

Dintre multitudinea de efecte (nocive, contrare principiilor constituționale, ceea ce a impus secretizarea lor) unul are o rezonanta aparte, respectiv lucrul in echipe mixte, pentru documentarea faptelor prev. in art.2 (cele privind securitatea națională, actelor de terorism, infracțiuni ce au corespondent la adresa securității naționale (!) si a altor infracțiuni grave).

Constatând că în cauza de faţă lucrători ai SRI s-au interferat in activitatea de urmărire penală, susținerea procurorului cum că nu a existat o asemenea imixtiune nefiind una reală, judecători Udrea si Stancu precizează că atributul conferit lucrătorilor SRI, constituiți in echipe mixte cu procurorii, este atașat celui al procurorului, aspect care conferă acestora calitatea de subiecți procesuali oficiali (organe judiciare), deși reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege. Drept urmare, menționează Curtea
Militară de Apel București, consecința firească dedusă din competenţele conferite lucrătorilor SRI prin Protocolul PICCJ – SRI este aceea a nulității absolute a probelor obținute, acestea fiind furnizate de un organ fără atribuţii judiciare, cu identitate secretă.

Evident, decizia judecătorilor Constantin Udrea si Radu Stancu reprezintă o premiera, fiind practic prima hotărâre care constată că dosarele făcute pe Protocolul PICCJ – SRI sunt nule. Chiar daca în justiția română nu funcționează instituția precedentului, considerând-se că prin acest fapt judecători ar putea fi constructori de legi, decizia Curții Militare de Apel București recunoaște negru pe alb că Justiția nu se poate face pe documente secrete şi nici pe protocoale care să țină loc de lege. Cu siguranță această decizie va fi îmbrățișată de majoritatea judecătorilor din Romania care au depus jurământul de credință să apere drepturile justițiabililor şi prevederile Constituției, care stipulează că Justiția se face în numele legii, nu a unor protocoale.

Autori: George Tărâţă și Răzvan Savaliuc. Publicaţia: Lumea Justiţiei. 4 septembrie 2018. Titlu: Protocoalele au sărit în aer. Sursa, ce prezintă şi un scan al textului integral al Deciziei.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (5-9-2018 la 16:18)

    Această decizie a domnilor judecători de la Curtea Militară de Apel Bucureşti (CMAB) contrazice cu tărie afirmaţia judecătorului mult promovat pe ACUM, dl. Cristi Danileţ.

    Iată ce scria acesta recent: „Aceste protocoale sunt ca niște norme, ca niște regulamente pentru cazurile în care colaborează mai multe instituții. Ele sunt niște înțelegeri”. Sursa.

    Faptul că ar fi doar nişte „înţelegeri”, în viziunea d-lui Danileţ, idee publicată pe blogul propriu, adică fără nici o responsabilitate implicată, este respinsă categoric de judecătorii de la CMAB în cadrul îndeplinirii de către aceştia a sarcinilor lor profesionale, exprimate într-o decizie oficială a instanţei pe care au constituit-o.

    Amintesc printr-un citat din articol la ce concluzii au ajuns aceştia. „Judecătorii Constantin Udrea si Radu Stancu au stabilit că Protocolul PICCJ – SRI din 2009 conține dispoziții contrare Constituției şi produce efecte nocive, în special încălcarea principiului loialității probelor, încălcare produsă prin activitatea celebrelor “echipe mixte” formate din procurori și lucrători SRI, astfel încât probele obținute de aceste “echipe mixte” sunt nule absolut”.

    În motivarea Deciziei 35 din 12 iulie 2018, definitive, pentru asemenea motive cei doi judecători au admis apelul jandarmului Groza Cantemir Marin și au dispus achitarea definitivă a acestuia!

    Această decizie poate reprezenta şi o învăţătură de viitor pentru legiştii amatori de pe ACUM care nu numai că au adoptat o poziţie contrară, dar le-au şi reproşat altor comentatori că abordează doar superficial problemele legale şi că nu le înţeleg. Poate că aceşti „legişti” învaţă din această Decizie unde poate duce să să se arate prea categorici în lucruri în care nu au nici pregătirea de bază necesară şi nici anii de practică judiciară.

    Pe unii dintre ei însă, spre deosebire de dl. Danileţ, nu-i bănuiesc de părtinire, ci doar de o regretabilă supraapreciere a cunoştinţelor proprii într-o materie complexă ce nu le este familiară. Aşa cum zic francezii, „la prudence est de mise”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (5-9-2018 la 21:39)

    Deşi în Decizia nr. 35 din 12 iulie 2018 scrie că este definitivă, lucrurile nu sunt, pentru moment, încheiate definitiv:

    1. Contestaţie (recurs) în anulare: Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a depus pe data de 23 august 2018 o contestaţie în anulare a Deciziei nr. 35 pronunţate pe 12 iulie 2018. Pe data de 19 septembrie 2018 va avea loc, tot la Curtea Militară de Apel Bucureşti, prima şedinţă privitoare la acest recurs în anulare.

    2. Recurs în interesul legii: Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate depune un recurs „în interesul legii” la Înalta Curte de Casație și Justiție, cerându-i să statueze:

    (a) dacă Curtea de Apel Bucureşti are autoritatea să declare ilegal protocolului SRI-Parchetul General

    (b) şi dacă acel protocol a fost efectiv ilegal şi dacă, în această ipoteză, probele culese cu ajutorul tehnic al SRI sunt automat anulate.

    (Eventuala decizie Înaltei Curţi va fi general obligatorie pentru toate instanțele din ţară; cea a Curţii de Apel Bucureşti nu este general obligatorie.

    Pe de altă parte: legalitatea protocoalelor încheiate între Procuratura Generală şi SRI poate fi stabilită doar într-o procedură de „contencios administrativ“ (singura procedură prin care se stabileşte legalitatea acţiunilor unei instituţii de stat – cum este Procuratura, SRI etc.) În caz că protocoalele se declară ilegale, mai urmează să se pună în mişcare proceduri de revizuire extra-ordinare, caz cu caz. Asta a declarat la Antena 3 T. Toader, ministrul justiţiei, pe data de 24 aprilie 2018.

    Mult mai recent, tot T. Toader a spus, într-o declaraţie citită la Ministerul Justiţiei pe 28 august, că „legalitatea respectivelor protocoale poate fi stabilită numai de instanţa de contencios administrativ”.

    De aceea, mie mi se pare curios că Curtea de apel Bucureşti, Secţia penală, are competenţa să declare ilegale nişte înţelegeri încheiate între instituţii de nivel statal (PÎCCJ şi SRI) şi, în plus, să declare inadmisibile probele colectate pe baza lor. Într-adevăr, procesul de corupţie al lui Groza Cantemir Marin s-a judecat la Secţia Penală a Curţii de Apel, iar nu la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii. Sau se înșeală prof. Tudorel Toader?

    Dar dacă totuşi Decizia 35 din 12 iulie 2018 este legitimă, atunci problemele de nedreptate făcute la „zecile, sutele, miile” de cetăţeni „condamnaţi pe bază de proceduri ilegale” – ©Dragnea, declaraţie după CEx PSD din 1 septembrie – sunt de fapt rezolvate şi numitul nici nu mai trebuia să-i ceară lui Dăncilă să vadă în Guvern ce acte normative trebuiesc adoptate în acest scop. Concret, Dragnea a declarat: „i s-a cerut doamnei Dancila ca Guvernul sa adopte rapid o OUG prin care sa anuleze protocoalele si efectele acestor protocoale”. Nu ştia Dragnea că, cum ne spune titlul articolului, protocolul dintre Procuratura Generală şi SRI fusese deja declarat ilegal, împreună cu probele respective, de Decizia Curţii Militare de Apel Bucureşti???

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (5-9-2018 la 23:46)

    Eu sunt impresionat de faptul că o înaltă instanţă judecătorească şi-a asumat răspunderea şi a luat Decizia 35 de achitare. Ceva se schimbă cu viteză în justiţia care răsufla „greu” sub povara miilor de dosare deschise de DNA magistraţilor, un fel de vânt de libertate care începe să se vadă şi în numărul achitărilor din acest an.

    Că ultimul cuvânt cu privire la această Decizie nu este eventual spus, sau că trebuia subeventual făcut altfel, sau ce ştie şi nu ştie dl. Dragnea mi se par pe moment lucruri secundare în raport cu Decizia însăşi, cea despre care relatează articolul.

    De această Decizie va trebui să se ţină seama pe viitor, măcar pentru faptul că le-a spus pe nume unor lucruri ce trebuiau afirmate răspicat de nişte judecători responsabili. Ea va intra de aceea cu litere de aur în istoria jurisprudenţei româneşti, indiferent de ce se va întâmpla cu ea mai departe.

    De aceea mi se pare justificată afirmaţia autorilor de la Lumea Justiţiei a articolului de mai sus şi anume că „Justiția se face în numele legii, nu a unor protocoale”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (6-9-2018 la 07:38)

    Alte informaţii, unele interesante şi relevante, aici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (6-9-2018 la 08:53)

     
    Oops! La o privire mai atentă, „din interior”, lucrurile par să se prezinte cu totul altfel: în acest dosar datele nu s-au cules prin SRI.

    Procurorul care a instrumentat cazul, colonelul magistrat Alexandru Liviu Laşcu, afirmă că decizia Curţii de Apel este una de neînţeles, dat fiind faptul că autorităţile au apelat la interceptări legale, efectuate de servicii interne ale poliţiei şi nu de către Serviciul Român de Informaţii. Mai exact, ele au fost efectuate de către Brigada de Operațiuni Speciale din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

    „Domnii de acolo au avut ei o opinie în acest caz. E nejustificat ce s-a întâmplat. Toate interceptările au fost făcute cu mandat legal, cu Brigada de Operațiuni Speciale din Poliție. A fost invocat fără nici un temei acel protocol [PÎCCJ-SRI/al]. Acel judecător, având el niște opinii despre acel protocol, l-a invocat apreciindu-l drept neconstituțional. Va fi de mare impact acest proces. Au ignorat toate regulile și normele de analiză, au înlăturat tot. Apărătorul nici nu a solicitat la concluzii achitarea, ci restituirea cauzei la Cluj pentru rejudecare. Completul de judecată a dat mai mult decât a cerut inculpatul. Eu am făcut o contestație în anulare, unde am prezentat mai multe chestiuni.”

    Pe parcursul anchetei, jandarmul a recunoscut toate faptele. Mai mult, în urma percheziţiilor de la domiciliul acestuia, au fost găsite zeci de probe care l-au incriminat. În afară de asta, au fost martori care au depus mărturie în proces.

    „El a dat declarații amănunțite despre tot ce a făcut. Cât a luat, ce a luat, cum a luat. Aveam atâtea probe. Curtea putea să înlăture și interceptările și tot erau suficiente pentru condamnare, dar nici nu s-a luat în calcul asta. S-a desființat o decizie prin motivare, este halucinant. Va trebui de acum înainte să ne luptam cum putem. S-a creat un precedent periculos”, a mai spus procurorul Lașcu.

    Jandarmul a fost condamnat anul trecut de Tribunalul Militar Cluj la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, dar sentinţa a fost atacată atât de apărare, cât şi de procurori. Curtea de Apel București l-a achitat.

    În esență, jandarmul a fost acuzat că în vara anului 2014 – primăvara anului 2015 ar fi primit bani şi ţigări (circa 10’000 lei) de la mai mulți vânzători de ţigări de contrabandă din Piața Cetate (Oradea). În schimb, Groza le-ar fi oferit protecție, dar şi avertismente despre posibile controale ale jandarmilor. Practic, el ar fi pretins „taxe” de la comercianții de ţigări pentru a-i avertiza când au loc razii în piața Cetate.

    Subofițerul lucra atunci la Compartimentul cercetare-documentare din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bihor şi acționa în civil în zonele de interes pentru culegerea de informații, inclusiv pe misiuni de combatere a comerțului ilicit de țigări (netimbrate), de contrabandă, în incinta piețelor agroalimentare din Bihor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (6-9-2018 la 15:14)

    Alexandru scrie: „Procurorul care a instrumentat cazul, colonelul magistrat Alexandru Liviu Laşcu, afirmă că decizia Curţii de Apel este una de neînţeles, dat fiind faptul că autorităţile au apelat la interceptări legale (…)”.

    Poate că procurorul ar trebui să citească articolul 🙂 . Din el aflăm că:

    „Constatând că în cauza de faţă lucrători ai SRI s-au interferat in activitatea de urmărire penală, susținerea procurorului cum că nu a existat o asemenea imixtiune nefiind una reală, judecători Udrea si Stancu precizează că (…)”.

    Tot de la Alexandru aflăm că: „Pe parcursul anchetei, jandarmul a recunoscut toate faptele”. (…) În esență, jandarmul a fost acuzat că (…)”.

    Nu văd relevanţa acelei largi expuneri din ultimul comentariu, deoarece judecătorii, prin Decizia 35, l-au achitat pe inculpat pentru cu totul alte motive, pe care nu le repet.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (25-9-2018 la 07:56)

    După cum am semnalat în comentariul datat (5-9-2018 la 21:39), Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a depus pe data de 23 august 2018 o contestaţie în anulare a Deciziei nr. 35 pronunţate pe 12 iulie 2018.

    Pe data de 19 septembrie 2018 a avut loc, tot la Curtea Militară de Apel Bucureşti, prima şedinţă privitoare la acest recurs în anulare. S-a decis amânarea judecării cauzei pentru data de 17 octombrie 2018 (v. aici)

    Notă: Unul din judecătorii cauzei, judecător colonel Udrea Constantin, a încercat să se recuze în acest dosar, dar cererea sa a fost „respinsă ca nefondată” pe 12 sept. Nu am aflat alte detalii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (25-9-2018 la 12:00)

    Să vedem întâi ce zice legea:

    CAPITOLUL III
    Căile extraordinare de atac

    SECŢIUNEA a 2-a
    Contestaţia în anulare

    Art. 503

    Obiectul şi motivele contestaţiei în anulare

    (1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

    (2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

    1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

    2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

    3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

    4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

    (3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. Sursa.

    Ar fi interesant de aflat pentru care dintre motivele de mai sus „Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a depus pe data de 23 august 2018 o contestaţie în anulare a Deciziei nr. 35 pronunţate pe 12 iulie 2018”.

    O altă întrebare relevantă, la care nu văd răspunsul, este din ce motive „S-a decis amânarea judecării cauzei (…)”. De aceea nu pot atribui nici un fel de semnificaţie acestei informaţii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (25-9-2018 la 18:16)

    > Să vedem întâi ce zice legea:

    Nu este legea care trebuie

    > Ar fi interesant de aflat pentru care dintre motivele de mai sus „Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a depus pe data de 23 august 2018 o contestaţie în anulare a Deciziei nr. 35 pronunţate pe 12 iulie 2018

    Se poate afla din linkul pe care l-am dat

    > O altă întrebare relevantă, la care nu văd răspunsul, este din ce motive „S-a decis amânarea judecării cauzei (…)”. De aceea nu pot atribui nici un fel de semnificaţie acestei informaţii.

    Semnificaţia informaţiei este următoarea:

    Într-un comentariu datat (5-9-2018 la 21:39) informasem cititorii că Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a depus recurs şi că pe 19 septembrie 2018 este prima înfăţişare; termenul acesta fiind trecut, m-am uitat care este situaţia şi am relatat-o aici.

    Deci asta este semnificaţia: este pentru a ţine cititorii la curent – despre o încercare de a declara protocoalele de colaborare tehnică între PÎCCJ şi SRI drept ilegale de la bun început şi anularea probelor respective, încercare despre care ai considerat că merită un articol şi în care deci ţi-ai pus speranţe… Pari să fi fost unul din foarte puţinii, deoarece cei interesaţi n-au încetat nici până acum să caute căi mai realiste.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (25-9-2018 la 21:36)

    @Alexandru

    > Se poate afla din linkul pe care l-am dat (motivul contestaţiei – vm).

    Nu se poate, deoarece nu merge („The resource cannot be found”). Cel mai simplu este să-l faci cunoscut, nu să mă trimiţi în altă parte.

    > (…) încercare despre care ai considerat că merită un articol şi în care deci ţi-ai pus speranţe…

    Cum nu aveam de unde să ştiu ce va urma, nu aveam nici de ce să-mi pun „speranţe”. Am publicat un articol care a prezentat o hotărâre definitivă a unei înalte curţi.

    > Pari să fi fost unul din foarte puţinii, deoarece cei interesaţi n-au încetat nici până acum să caute căi mai realiste.

    Pentru mine este suficient, chiar dacă eu aş fi singurul care apăra această cauză. Să nu uităm că unitatea fundamentală a unei societăţi şi principala sa minoritate este individul, cel pe care trebuie să-l apere legile, inclusiv şi chiar în special de abuzurile statului.

    De altfel nu ai de unde să ştii câţi sunt interesaţi, deoarece oricum lumea nu se limitează la reacţiile de pe ACUM. În ceea ce priveşte „realismul” hotărârii judiciare în cauză, cred că mai întâi ar trebui să o defineşti mai larg, înainte să critici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (25-9-2018 la 22:01)

    > Nu se poate, deoarece nu merge [linkul]

    Este o problemă temporară cu situl respectiv („Portal în mentenanţă”)

    >> Pari să fi fost unul din foarte puţinii [care şi-au pus speranţe în acestă cale], deoarece cei interesaţi n-au încetat nici până acum să caute căi mai realiste.
    >
    > Pentru mine este suficient, chiar dacă eu aş fi singurul care apăra această cauză […]

    N-ai înţeles. Poate completarea din paranteze, pe care am copiat-o din context, te ajută

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (25-9-2018 la 22:15)

    @Alexandru

    > N-ai înţeles. Poate completarea din paranteze, pa care am copiat-o din context, te ajută

    Ca un oftat la un mort, cum zice o vorba…

    Info în plus: „Server Error in ‘/’ Application.” Description: HTTP 404.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (27-9-2018 la 04:55)

    @Alexandru

    Victor. „Ar fi interesant de aflat pentru care dintre motivele de mai sus „Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a depus pe data de 23 august 2018 o contestaţie în anulare a Deciziei nr. 35 pronunţate pe 12 iulie 2018”.

    Alexandru. „Se poate afla din linkul pe care l-am dat”.

    Linkul merge acum. Extras: „Obiect: luarea de mită (art.289 NCP) contest. în anulare în baza art. 426 al. 1 lit. d) teza a II-a rap. la art. 64 lit. f) C.pr.pen., împ. deciziei nr. 35/12.VII.2018 pronunţ. de Curtea Mil. de Apel în dos. nr. 1/81/2018; Sursa.

    Art. 426. Cazurile de contestatie in anulare
    d) cand instanta de apel nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;

    Art. 64 Noul Cod de Procedură Penală Incompatibilitatea judecătorului Incompatibilitatea şi strămutarea Competenţa organelor judiciare.
    (1) Judecătorul este incompatibil dacă: f) există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată. Sursa.

    Deci contestaţia în anulre s-a făcut deoarece a existat un caz de incompatibilitate care a constat în aceea că ar fi fost afectată imparţialitatea unui judecător.

    Au fost doi judecători care au dat decizia definitivă. Cum s-a manifestat oare imparţialitatea unui înalt judecător şi la care judecător anume se referă??

    Alexandru a scris. „Notă: Unul din judecătorii cauzei, judecător colonel Udrea Constantin, a încercat să se recuze în acest dosar, dar cererea sa a fost „respinsă ca nefondată” pe 12 sept. Nu am aflat alte detalii”.

    Păcat că nu a aflat alte detalii, deoarece apare impresia că ar exista o legătură între cererea respinsă de recuzare, pe 12 septembrie, a judecătorului C. Udrea şi „suspiciunea rezonabilă” asupra imparţialităţii unui judecător. Amintesc că Decizia 35 s-a dat în 12 iulie 2018, dar cererea acestuia de recuzare a fost respinsă pe 12.9.

    Totul mi se pare straniu, din lipsă de informaţii complete, deoarece este un caz unic de declarare în justiţie a unui „Protocol” ca fiind ilegal şi deoarece contestaţiile în anulare sunt rare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.144.100.123