caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Cui a folosit manipularea despre așa-zisa inculpare masivă a magistraților. Dragnea: DNA nu mai e

de (10-9-2018)
23 ecouri

 
Liviu Dragnea a declarat, într-un interviu difuzat duminică seară de Antena 3, că este inacceptabil ca două treimi dintre judecătorii din România să aibă dosar penal, perpetuând astfel o manipulare ordinară. El s-a folosit de acest fals pentru a cânta prohodul DNA, decretând: ”DNA nu mai e”.

O manipulare ordinară prin care se pune semnul egal între plângerile făcute de inculpați împotriva magistraților și anchetarea penală/inculparea magistraților. Dragnea s-a folosit de acest fals pus în mișcare de Inspecția Judiciară, și perpetuat chiar de ministrul Tudorel Toader, pentru a-i putea demoniza și decredibiliza pe magistrați și pentru a putea pune sub semnul întrebării dosarele instrumentate sau judecate de aceștia. Este pentru prima oară de la înlăturarea lui Kövesi când condamnatul penal Dragnea își recunoaște fățiș aversiunea față de DNA, căreia îi cântă bucuros prohodul, deși Toader tocmai a nominalizat un viitor procuror-șef. Dragnea a susținut permanent până acum că nu are nimic cu instituția și că dorește cel mult înlăturarea unui membru al ”binomului”; un șef abuziv despre care spunea că nu mai are ce căuta la conducerea instituției.

„Cum e posibil ca două treimi dintre judecători să aibă dosar penal la DNA? Mă rog, la parchete, că DNA nu mai e”, a afirmat liderul PSD, perpetuând astfel falsul privind ”anchetarea” magistraților, când e vorba, de fapt, de plângeri ale justițiabililor, cel mai adesea anchetați chiar de magistrații împotriva cărora fac plângere, ceea ce nu înseamnă că magistrații ar avea și dosar penal și că ar fi ”anchetați”.

Moderatorul de la Antena 3 nu a insistat asupra acestei declarații și nici nu i-a atras atenția că perpetuează un fals.

Pe de altă parte, Liviu Dragnea a afirmat că va merge mai departe pe soluția unei amnistii.

„Ideea amnistiei nu e o glumă. Pentru mine amnistia nu este o iluzie juridică. Se vorbește despre un pachet de soluții ca să rezolve problemele. Să se găsească soluțiile ca efectele acestor protocoale nenorocite să fie șterse. Nu trebuie să se lungească mult. Nu e amnistie, în regulă, însă oamenii să nu mai plătească un cost al unei vânători de vrăjitoare. Să se judece fără a fi amenințat. Cum să creadă românul că un judecător este liber să judece. Aproximativ doi din trei magistrați au dosare penale. Cred că la un moment dat ministrul Justiției trebuie să analizeze propunerile de acte normative. Nu dau ultimatum nimănui, dar nu putem să vedem cum ies astfel de protocoale”, a declarat Liviu Dragnea la Antena 3, citat de Newsweek.ro.

Dragnea s-a folosit de un fals pentru a susține ordonanța amnistiei și grațierii

La scurt timp de la încheierea Comitetului Executiv al PSD din urmă cu o săptămână, Dragnea a invocat faptul că ”două treimi dintre magistrați” ar avea dosare penale, un fals ordinar lansat de Inspecția Judiciară și ambalată mediatic de ministrul de Justiție Tudorel Toader prin manipularea celor care nu fac distincția între o plângere penală și un dosar penal.

Faptul că o plângere se înregistrează la un parchet împotriva unui procuror nu presupune anchetarea sa penală, nici măcar că există suspiciunea comiterii faptelor reclamante în plângerea penală făcută împotriva sa. Este vorba strict de dreptul la justiție pe care îl are orice anchetat penal, cele mai multe dintre aceste plângeri fiind făcute chiar de cei anchetați de procurori. Este o practică și un dat al profesiei care vine la pachet cu condiția profesională a anchetatorului.

Or, Dragnea s-a folosit de această manipulare pentru a cere anularea protocoalelor cu SRI, altă obsesie manipulatorie prin care Dragnea a demonizat niște documente inofensive, care nu au fost până acum declarate ilegale dar în dosul cărora Dragnea vrea să justifice anularea sentințelor din propriile sale dosare, cu sugestia că, dacă sentințele au fost date în timpul funcționării protocoalelor, atunci și sentința ar fi una ilegală. Pune astfel egal între ilegal și ”nefiresc” – dacă e să ne amintim numai și termenul folosit de ministrul de Justiție Tudorel Toader pentru a putea demoniza protocoalele cele mult-hulite.

Recent, Inspecția Judiciară, brațul armat al puterii, manevrată de ministrul Tudorel Toader, a anunțat verificarea tuturor dosarelor magistraților, inclusiv cele în care s-au dat sentințe definitive și care au fost instrumentate de DNA.

Dragnea a cerut, în numele CEx al PSD, guvernului României, anularea unor protocoale cu SRI denunțate de fapt de directorul SRI, pentru a crea, astfel, terenul pentru anularea sentințelor date în perioada acestor protocoale – în fond instrumente prin care două instituții cu legi de funcționare diferite își pun de acord atribuțiile pentru a putea colabora, spre exemplu pentru interceptarea unor corupți care pun în pericol siguranța națională sau care prin faptele comise subminează economia.

El a mai spus şi că faptul că două treimi dintre magistraţi au dosare penale – perpetuând astfel manipularea – ridică semne de întrebare cu privire la libertatea lor de a lua decizii.

„A fost şi este în continuare foarte multă nemulţumire generată de aceste protocoale şi de asemenea de fapul că din informaţiile care au apărut în spaţiul public, două treimi dintre magistraţi să aibă dosare penale ridică semne mari de întrebare în ceea ce priveşte libertatea acestora de a adopta decizii”, a adăugat preşedintele PSD, fără a nominaliza unde ”a fost și este” această ”foarte multă nemulțumire”.

Liviu Dragnea s-a întrebat retoric dacă este normal ca justiţia din România să fie „penetrată” de SRI şi a susţinut, în acest context, că a aflat că ar exista un protocol de colaborare inclusiv între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi TVR.

„Nouă ni se pare normal ca justiţia din România să fie penetrată de SRI atâţia ani de zile? Să existe protocoale între Parchetul General şi Ministerul Mediului? Între Parchetul General şi SRI? Vi se pare normal să existe un protocol între Parchetul General şi Curtea de Apel? Între SRI şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? Am auzit că există un protocol şi între DNA şi TVR. Vorbesc serios. Chiar ar fi frumos. (…) Cineva mi-a zis ieri. Dacă e aşa, atunci e foarte grav. Nu ştiu ce implică acel protocol, dar am auzit, şi dacă e aşa, aş vrea ca măcar TVR-ul, că de la DNA am înţeles că nu are cine să vorbească, nu ştiu, cineva să ne spună dacă această informaţie e adevărată. De ce ar trebui să fie un protocol secret? De când are dreptul o instituţie judiciară să clasifice un protocol? Dincolo de faptul că de ce ar trebui să-l faci”, a mai susţinut Liviu Dragnea în urmă cu o săptămână.

Informația privind așa-zisul protocol cu TVR a fost dezmințită a doua zi chiar de instituție – încă un fals perpetuat de Dragnea. Era vorba, de fapt, de un protocol încheiat între TVR și Curtea de Apel București (și nu DNA!) încheiat pentru ca două instituții să-și armonizeze atribuțiile în așa fel încât TVR să poată ocupa o sală de ședințe în care avea să filmeze un serial documentar din domeniul justiției. Niciunul dintre protocoale încheiate de TVR nu se referă la DNA. Singurul care are tangență cu justiția este un protocol, încheiat în 2017, între TVR și Curtea de Apel București pentru punerea la dispoziția SRTV, cu titlu gratuit, a unei săli de judecată în vederea realizării unor materiale video.

Explicația pentru numărul mare de magistrați investigați de procurorii DNA

Iată ce povestește un magistrat după ce Inspecția Judiciară a lansat teza falsă a dosarelor penale pe care le-ar avea deschise la DNA mai bine de jumătate dintre magistrați.

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru al CSM și fost președinte al Judecătoriei Vâlcea, scrie pe Facebook despre cazul unei femei, la care se referă drept doamna P, care de-a lungul anilor a făcut plângeri penale pe numele tuturor judecătorilor din instanța pe care a condus-o, care invariabil erau clasate.

„Colegii îmi spun că aproape fiecare instanță sau parchet are o doamnă P. sau un domn, sau mai mulți, ale căror cereri sunt neobișnuit de numeroase. Astfel de practici sunt cunoscute în sistemul judiciar de judecători, grefieri, avocați”, scrie Bogdan Mateescu.

Judecătorul face referire și la datele intermediare date publicității de Inspecția Judiciară, precizând că acestea au alimentat speculații în spațiul public.

„Eu mi-aș fi dorit nu speculații publice alimentate de date intermediare, ci concluzii bazate pe explicații și analize temeinice, iar datele să fie parte a analizei globale și publice a Consiliului Superior al Magistraturii după finalizarea controlului, iar nu în timpul său”, adaugă magistratul.

Prostia cu „doua treimi dintre magistrați au dosare penale” spusă de unul din conducerea statului este tot atât de mare ca aia cu „șase milioane de români interceptați” spusă de unul din nu știu ce comisie specială, a spus și judecătorul Cristi Danileț pe pagina sa de Facebook, fără să explice însă în ce constă enormitatea unei asemenea alegații și crearea unei confuzii voite între plângere penală și dosar penal.

Controale ale IJ la toate Curțile de Apel. Vizate: dosarele de corupție ale magistraților

Toate Curțile de Apel din țară au primit o adresă din partea Inspecției Judiciare prin care sunt anunțate că vor face obiectul unui control tematic privind ”Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu acestea”.

Verificările dispuse privesc perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018 iar inspectorii solicită toate dosarele penale aflate pe rol sau soluționate definitiv în perioada 2014 – 2018, în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de DNA. Inspecția mai solicită toate declarațiile de abținere, cererile de recuzare formulate de Ministerul public și încheierile prin care au fost soluționate, scrie G4Media.ro, care face public documentul remis Curții de Apel Bacău.

Inspecția Judiciară a anunțat pe 30 iulie că a început un control tematic și la DNA, tot în legătură cu dosarele în care sunt anchetați magistrați, care se va desfășura în perioada 1 august – 1 octombrie.

Inspecția Judiciară, brațul armat al puterii lansează o manipulare ordinară, inducând ideea că peste două treimi dintre magistrații din România ar avea dosar penal

Mai mult de jumătate din magistraţii din România au fost verificaţi de procurorii anticorupţie. Este vorba despre plângeri şi autosesizări care au vizat presupuse infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători.

Datele au fost publicate de Inspecţia Judiciară, care face un control pe această temă la DNA.

Este vorba despre 3.420 de judecători și procurori, reclamați în ultimii patru ani. Este vorba fie despre plângeri depuse împotriva magistraților și verificate de procurori. Unele dintre ele nu au fost soluționate în niciun fel, pentru că nu a fost cazul, în timp ce în altele magistrații vizați au fost anchetați.

Ceea ce uită să spună IJ este faptul că însăși verificarea magistraților este o garanție a faptului că aceștia sunt în regulă din punctul de vedere al probității profesionale dacă la finalul verificărilor nu s-a pus în mișcarea acțiunea penală împotriva lor. Iar ceea ce face cu adevărat uitat Inspecția pentru a-i ieși cimilitura despre ”magistrații anchetați” este faptul că existența plângerilor împotriva lor nu-i face nici culpabili, nici ”anchetați”.

Informațiile apar în contextul controverselor iscate de înființarea secției speciale pentru anchetarea magistraților, secție care ar trebui să funcționeze din septembrie anul acesta.

Dora Vulcan, 10 septembrie 2018

Articol preluat cu permisiunea autorului de pe situl publicației „Revista 22”

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (10-9-2018 la 15:34)

    Din articol aflăm că:

    Inspecția Judiciară, brațul armat al puterii lansează o manipulare ordinară, inducând ideea că peste două treimi dintre magistrații din România ar avea dosar penal. (…)

    Deci, după ziarista d-na Dora Vulcan, Inspecţia Judiciară este o instituţie a statului folosită de Guvern („braţul armat al puterii”) pentru a face ce altceva decât de a răspândi minciuni şi a face o treabă de mântuială, dacă este vorba de „o manipulare ordinară”? D-na Vulcan o afirmă, dar nu o demonstrează în nici un fel prin fapte.

    Şi mai aflăm că:

    Este vorba despre 3.420 de judecători și procurori, reclamați în ultimii patru ani. Este vorba fie despre plângeri depuse împotriva magistraților și verificate de procurori (de la DNA – vm). Unele dintre ele nu au fost soluționate în niciun fel, pentru că nu a fost cazul, în timp ce în altele magistrații vizați au fost anchetați.

    Mă întreb cum se soluţionează asemenea reclamaţii? Cum se constată că la unele „nu este cazul” fără a se deschide un dosar penal, fie el şi in rem? Din păcate nu de la d-na autor voi putea afla acest lucru, iar cum nu pot şti, mie mi se pare că tot articolul dânsei se sprijină pe vânt, semănând furtună.

    Ce ştiu eu cu siguranţă este că la o instituţie similară, DIICOT, d-nei Premier Dăncilă i-a fost deschis un dosar penal de urmărire pentru Înaltă Trădare, în rem, în urma pârei absurde făcute de preşedintele PNL Ludovic Orban. Denunţul este absurd de exemplu deoarece SRI, prima care ar fi trebuit să ştie ceva incriminator, a declarat că nu este la curent, dar dosarul tot nu a fost închis.

    Şi iată că astfel şi politicieni, şi magistraţi, pot fi ţinuţi în şah de instituţiile de forţă ale statului, cu o sabie a lui Damocles ce poate atârna ani de zile deasupra capetelor lor, fie ele vinovate sau nu…

    Am mai aflat de la d-na autoare că:

    Or, Dragnea s-a folosit de această manipulare pentru a cere anularea protocoalelor cu SRI, altă obsesie manipulatorie prin care Dragnea a demonizat niște documente inofensive (…).

    Obsesie manipulatorie?, documente inofensive? Autoarea se face că plouă că doi judecători de rang înalt au invalidat protocolul dintre Înalta Curte şi SRI, achitându-l pe inculpat (sursa), şi îşi continuă în mod neabătut propaganda ei preprogramată.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • Pincu Sfartz: (11-9-2018 la 05:43)

    Rezultā cā Domnul Manta este de acord cu afirmația că corpul procurorilor este corupt în proporție de 66,666(6) % și practic ar trebui desființat, funcția lor neputând reveni decât Partidului condus de iubitul său conducător: „Dragnea!”,”Dragnea!”,”Dragnea !”, și „Uraaa”!.

    Afirmațiile analitice ale Stimatei autoare-Dora Vulcan nu au cum să-l convingă pe Domnul Manta, dar da, dacă ar veni de la Antenq 3, ar fi altceva ….!

    Păi tocmai de la Antena 3 vin informațiile combătute exemplar de o minte care sade bine cu picioarele pe pământ – ca a Doamnei Vulcan !!

    Sunteți înafară (la propriu) cu situația și realitățile din România, Stimate Domnule Manta !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (11-9-2018 la 11:02)

    De la dl. Sfartz cetire (>).

    > Rezultā cā Domnul Manta este de acord cu afirmația că corpul procurorilor este corupt în proporție de 66,666(6) % (…)

    Nu rezultă.

    > Afirmațiile analitice ale Stimatei autoare-Dora Vulcan nu au cum să-l convingă pe Domnul Manta, dar da, dacă ar veni de la Antenq 3, ar fi altceva ….!

    Ar fi totuna de unde ar veni.

    > Sunteți înafară (la propriu) cu situația și realitățile din România, Stimate Domnule Manta !

    Atunci de ce vă mai bateţi capul cu mine? Aceasta nu duce decât la faptul că iarăşi sunteţi scos în mod automat din rubrica în care ţineţi mai mult ca la orice să vă apară numele. Dacă acesta vă este ţelul vieţii, mă gândesc că ar putea fi mai bine pentru dv. să vă adresaţi cât mai des domnului Bizonu, deoarece dânsul nu vă ia în seamă decât rareori.

    Pentru ca să rămâneţi în continuare pe „lista premianţilor”, 🙂 completez aici cu un exemplu ceva scris de dv.:

    > Dragă Ghită, cuvântul corect este „strEleai” (nu „strIleai”) el provine de la „strela”=săgeată!

    Ultimile cuvinte ale comunistului au fost: Nu trageţi, tovarăşi! (Не стреляйте, товарищи!).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Stefan N. Maier: (11-9-2018 la 11:34)

    Cum sună efectiv textele publice ale IJ?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (11-9-2018 la 15:24)

    @Stefan

    Site-ul IJ se află aici: http://www.inspectiajudiciara.ro/

    Iată unul dintre texte (COMUNICAT-PRESA-24-AUG-2018_.pdf):

    Comunicat de presă

    CONTROLUL TEMATIC PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIILOR GENERALE CARE GUVERNEAZĂ ACTIVITATEA AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI ÎN CAUZELE DE COMPETENŢA DIRECŢIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE VIZÂND MAGISTRAŢII SAU ÎN LEGĂTURĂ CU ACESTEA

    Bucureşti, 24 august 2018. În cursul zilei, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis datele solicitate de Inspecţia Judiciară pentru realizarea acestui control tematic.

    Având în vedere interesul manifestat de societate cât şi la nivelul autorităţii judecătoreşti faţă de tematica acestui control, precum şi dezbaterile din spaţiul public referitoare la numărul cauzelor vizate de verificările aflate în curs de desfăşurare, pentru o corectă informare facem următoarele precizări:

    – în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecători şi 1227 procurori);

    – la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţională Anticorupţie 415 cauze vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori.

    Pe baza datelor existente, Inspecţia Judiciară va efectua verificări directe pentru lămurirea aspectelor vizate de tematica controlului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Stefan N. Maier: (11-9-2018 la 16:24)

    Cifrele relevate nu-mi spun nimic…
    Ce înseamnă „soluţionat”?
    Câţi judecători există în RO?
    Câţi procurori?
    Până nu se pot vedea răspunsuri la aceste întrebări, „încuiaţi” ca mine nu înţeleg nimic.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Teodor Burghelea: (11-9-2018 la 17:13)

    @ Stefan N. Maier

    Impartasesc aceeasi nedumerire ca si Dvs: „Ce inseamna „solutionat”?”

    Raspunsul pe care il gasesc este urmatorul. In Romania exista … putini judecatori „de facto”. Doi, trei sau patru fiindca restul sunt sclavii „Statului Paralel” ce a fost fondat nu cu mult in urma la un meeting (team building) PSD la … Baile Herculane (sper ca nu-mi joaca memoria feste relativ la locul faimosulu! meeting)!

    „Cati procurori? ” …… Atati cat ne trebuie sa ne sustinem teza – ce intrebare „paralela” mai e si asta?

    „Până nu se pot vedea răspunsuri la aceste întrebări, „încuiaţi” ca mine nu înţeleg nimic.”

    Ma alatur Dvs. – si eu sunt la fel de incuiat. Dar am si o prezicere nefericita – tot incuiati o sa ramanem fiindca nu vad cum as putea anticipa argumente care sa ne „descuie” atat pe mine cat si pe Dvs. Adica … o sa ramanem paraleli!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (11-9-2018 la 18:07)

    Îmi pare rău că informaţiile şi cifrele pe care ţi le-am pus la dispoziţie nu-ţi spun „nimic”. Ele răspund la întrebarea ta: „Cum sună efectiv textele publice ale IJ?”.

    Poate că era mai indicat să o întrebi direct pe d-na Dora Vulcan, autoarea articolului, care a reacţionat recent pe ACUM.

    Nu ştiu ce înseamnă cu precizie „soluţionat”, dar bănuiesc că DNA a închis dosarele „soluţionate”. Îmi imaginez însă că, în anumite condiţii, chiar şi dosarele soluţionate pot fi redeschise.

    Cu privire la numărul total de magistraţi, nu am găsit (nu m-am priceput?) această informaţie pe site-ul Ministerului Justiţiei. Iată ce am găsit pe web.

    „În anul 2013, în România existau aproximativ 5.500 de magistrați, dintre care 2.000 erau procurori iar restul de 3.500 erau judecători. În anul 2008, numărul acestora era de 6.000. Sursa – Wikipedia.

    Judecătorul Cristi Danileţ a prezentat date în 2015.

    „În sistemul judiciar din România funcţionează în prezent 4733 de judecători. În sistemul judiciar din România funcţionează în prezent 2780 de procurori”. Sursa.

    Deci în anul 2013 erau circa 5.500 magistraţi, iar în 2015 erau 7.513, adică cu circa 37% mai mulţi în doar doi ani. Voi considera în mod ipotetic, din lipsă de alte date găsite rapid (e un comentariu), că cifra din 2015 nu s-a mai schimbat.

    Deoarece IJ ne spune că în cam 4 ani „Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi”, se poate deduce că circa 50% din magistraţi ar fi avut dosare la DNA.

    Sper ca informaţiile găsite de mine să-ţi fie de folos şi că vom avea parte de concluziile tale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Stefan N. Maier: (11-9-2018 la 21:40)

    Îmi pare rău acum că l-am făcut pe d-l Manta să piardă timp cu găsirea acelor cifre, pe care aș fi putut să fac bine să le găsesc și eu. De fapt termenul-cheie care interesează aici este „solʊţionat”. În ce constă soluţionarea aceasta plină de mister à la Ilf şi Petrov de nu se pretează unei statistici a rezultatelor concrete ale anchetei?

    Mă gândesc deja la un „partid al încuiaţilor” dacă d-l Burghelea achesează la idee. De multe ori scriu câte ceva de dragul unui titlu şi tare se mai pretează acest titlu la pretenţiile „absurde” ale unora ca noi 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (11-9-2018 la 21:55)

    De când justiţiabilii au căpătat posibilitatea să depună plângeri contra magistraţilor (a procurorilor şi a judecători), acestea aproape că au devenit o modă. Mai ales pentru cei care se ştiu vinovaţi şi ştiu că nu au nimic de pierdut

    – deoarece nu pot oricum conta pe bunăvoinţa acestora
    – şi cred (ei sau avocaţii lor) că au astfel o şansă să facă presiuni asupra magistraţilor.

    Un judecător spunea că asemenea plângeri sunt aproape o banalitate: „Nu e magistrat acela care nu are cel puțin o plângere penală în carieră.” Relatarea judecătorului Bogdan Mateescu citată în articol confirmă înflaţia plângerilor de acest fel.

    Când DNA primeşte o astfel de plângere, ea este obligată s-o înregistreze şi să deschidă un dosar. Aceasta nu înseamnă încă că pârâtul este deja urmărit penal, deoarece mai întâi se face o verificare. Când un magistrat este cu adevărat urmărit penal, se dă comunicat de presă. Când este arestat sau trimis în judecată, respectivul magistrat este suspendat din funcție.

    Numărul unor asemenea situaţii este de maximum 10 pe an – deci maximum 45 din cei 3.420 care au fost reclamaţi în ultimii 4 ani şi jumătate. Restul dosarelor, adică marea majoritate, sunt clasate.

    Este păcat că Inspecţia Judiciară nu a cerut de la DNA, sau nu a publicat, şi o statistică a modului în care au fost soluţionate cele 3.420 de dosare deja lichidate. Este adevărat că cifra de circa 45 nu este impresionantă, iar cu cifra de 3.420 s-ar putea sugera că „justiţia este coruptă”, care se întâmplă să fi fost şi tema marelui miting din 9 iunie organizat de PSD…

    Adăugat 22:40. Nici cifra de 3.420 nu înseamnă neapărat că este vorba de 3.420 de magistraţi diferiţi; dacă iei fiecare reclamaţie, numeri câţi magistraţi sunt reclamaţi în ea şi apoi aduni, îţi iese altceva decât dacă pui pe hârtie numele magistraţilor şi elimini din listă apariţii multiple ale aceluiaşi nume.

    un judecător dă următorul exemplu:

    „Federația Penitenciarelor a făcut plângere penală împotriva ministrului justiției acum o lună. Ieri s-a depus o plângere penală cu privire la modul în care ministrul justiției a dobândit calitatea de notar. Statistic, avem doi miniștri ai justiției cu dosare penale în ultima lună.”

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (11-9-2018 la 22:19)

    @Stefan

    > Ce înseamnă „soluţionat”?
    > Câţi judecători există în RO?
    > Câţi procurori?
    > Până nu se pot vedea răspunsuri la aceste întrebări, „încuiaţi” ca mine nu înţeleg nimic.

    Pe ultimele două le-am lămurit. A mai rămas doar prima întrebare.

    > De fapt termenul-cheie care interesează aici este „soluţionat”.

    Să mă ocup atunci de el, de vreme ce este atât de important. Explicaţia o dă chiar DNA-ul, o sursă de încredere.

    28 februarie 2018. DNA – Sinteză Raport de activitate 2017

    4. Soluționarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt, (…)

    Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
    – 13 demnitari, dintre care (…).
    – etc. Sursa.

    Mie mi se pare clar. În materie de corupţie sarcina procurorilor de la DNA este să elaboreze rechizitorii pentru tribunale, pentru ca diverse persoane suspectate să fie trimise în judecată. Aceste rechizitorii şi apărarea lor în faţa completelor de judecată reprezintă contribuţia DNA-ului la procesul de justiţie. Aceasta înseamnă la DNA „soluţionare”.

    Fiind „soluţionat” şi al treilea punct, cel mai important, oare ce concluzii poţi trage acum, lucru ce nu era posibil fără lămurirea celor trei întrebări ale tale?

    Actualizare. Alexandru are dreptate, la rechizitoriu trebuie adăugată şi clasarea. Aceastea fiind precizate, ultima mea întrebare adresată lui Ştefan rămâne.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • Alexandru Leibovici: (11-9-2018 la 22:47)

    > „soluţionat”… Explicaţia o dă chiar DNA-ul, o sursă de încredere.
    > 4. Soluționarea prin rechizitoriu

    În acea referinţă DNA nu dă explicaţi pentru ce înseamnă la ei soluţionat. În citat se specifică „soluționarea prin rechizitoriu”, adică dosar completat cu probe şi tot ce trebuie, trimis justiţiei şi susţinut în şedinţă.

    Dar aceasta nu este singura cale de soluţionare; alta este pur şi simplu clasarea: fie deja după o primă verificare (înainte de a fi deschis un dosar penal), fie clasarea prin abandonarea pe parcurs a urmăririi penale din lipsă de probe suficiente sau din alte motive, de exemplu schimbarea legislaţiei relevante.

    Soluţionarea nu trebuie să fie neapărat „prin rechizitoriu”

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (12-9-2018 la 01:13)

    @Alexandru

    > Când DNA primeşte o astfel de plângere, ea este obligată s-o înregistreze şi să deschidă un dosar. Aceasta nu înseamnă încă că pârâtul este deja urmărit penal, deoarece mai întâi se face o verificare. Când un magistrat este cu adevărat urmărit penal, se dă comunicat de presă. Când este arestat sau trimis în judecată, respectivul magistrat este suspendat din funcție.

    Un judecător bănuit trebuie anunţat despre deschiderea unui dosar pe numele său, ceea ce mi se pare corect. O judecătoare spunea azi la TV că după aceea putea să treacă foarte mult timp (chiar ani) până când bănuitul să afle ce se întâmplă cu acel dosar, în ce stadiu este, etc.

    De foarte multe ori cu dosarul nu se întâmpla nimic din cauza supraaglomerării în muncă a celor ce verificau sau din cine ştie din ce alte motive. Judecătoarea spunea însă că presiunea exista oricum, de exemplu deoarece oricine poate face o greşeală.

    În aceste condiţii pot să-mi imaginez că judecătorii puteau deveni mai vulnerabili la influenţe negative, iar acestea puteau să influenţeze deciziile în instanţă pe care trebuiau să le ia judecătorii „cu dosar”. Asemenea cazuri, ştim de la IJ, au existat în timp cu miile, iar magistraţii trăiau poate nu cu frica-n sân, dar oricum cu grija îndelungată a zilei de mâine şi chiar a celei de la anul.

    Inspecţia Judiciară (IJ) are ca sarcină să cerceteze tocmai aceste lucruri şi vom afla în timp util de la ea ce şi cum a fost şi este. Desigur că pentru cei ca autoarea articolului, pentru care „Inspecția Judiciară, brațul armat al puterii lansează o manipulare ordinară (…)”, orice va găsi IJ nu va fi altceva decât încă o manevră murdară a guvernului, etc. Şi astfel vom deveni cu toţii suspicioşi şi vulnerabili…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Stefan N. Maier: (12-9-2018 la 03:11)

    Acum mai trebuie făcute împărţirile:
    Număr de plângeri supra număr total de judecători, respectiv de procurori.
    Număr de condamnări supra număr total de plângeri, tot aşa, pe categorii, dacă se doreşte.

    Rezultatele ne vor arăta realitatea, prin comparaţie cu aceleaşi date din alte ţări.

    Mie instinctul îmi spune că plângerile sunt în copleşitoarea majoritate nejustificate (sub 1.5% sunt găsite ca fiind întemeiate – cu aproximativ un procent sub rata mortalităţii nou-născuţilor în România – dacă asta spune ceva cuiva).

    Poate cineva contesta cu alte statistici că DNA-ul a făcut o treabă corectă şi că PSD-ul „face din ţânţar armăsar” ca să intoxice publicul şi să-l drogheze pentru a putea fura şi minţi cu neruşinare în continuare?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (12-9-2018 la 04:38)

    @Stefan

    > Acum mai trebuie făcute împărţirile: (…)

    Prin nici o operaţie aritmetică nu vom putea afla, pe baza datelor pe care le avem, cât au trebuit să aştepte şi să se frământe cei bănuiţi, până să afle cum stau.

    > Rezultatele ne vor arăta realitatea, prin comparaţie cu aceleaşi date din alte ţări.

    Eu cred că rezultatele relevante vor veni de la Inspecţia Judiciară. Despre comparaţii cu alte ţări scriu mai jos.

    > Mie instinctul îmi spune că plângerile sunt în copleşitoarea majoritate nejustificate (…)

    Foarte probabil că aşa şi este, dar trebuie considerat şi factorul timp al sabiei atârnate deasupra capetelor, în majoritatea lor nevinovate. Consecinţe cele mai grave nu le vom afla însă niciodată.

    În încheiere să precizez că afirmaţia cu care îşi începe articolul d-na Vulcan nu este tocmai exactă. După dânsa, „Liviu Dragnea a declarat, într-un interviu difuzat duminică seară de Antena 3, că este inacceptabil ca două treimi dintre judecătorii din România să aibă dosar penal”, pe când în realitate dânsul a pus o întrebare polemică şi anume în ce ţară 2/3 dintre magistraţi sunt cu dosare la DNA?

    M-aş interesa dacă cineva poate să facă cunoscute cifrele corecte, cu precizarea că este vorba de perioada 2014 – 2018. Să ne amintim că instituţii precum DNA nu există decât în anumite ţări ale UE, ceea ce restrânge numărul ţărilor ce trebuiesc luate în consideraţie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Stefan N. Maier: (12-9-2018 la 18:14)

    Eu nu m-aş fi agitat nici 5 minute dacă mă ştiam nevinovat…
    Pe de altă parte, DNA-ul nu are o vină pentru că există şi trebuie să soluţioneze reclamaţii. Iar într-o ţară ca România unde cei mandataţi să aplice legea au fost pentru decenii slugile unor mănuşi roşii, găsesc şi necesară o instituţie precum DNA.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (12-9-2018 la 21:09)

    @Stefan

    > Eu nu m-aş fi agitat nici 5 minute dacă mă ştiam nevinovat… Pe de altă parte, DNA-ul nu are o vină pentru că există şi trebuie să soluţioneze reclamaţii.

    Ştim că eşti o persoană deosebit de curajoasă. Citind însă cele de mai jos aflăm nu numai că 300 de judecători au dosare în lucru la DNA, dar şi câţi magistraţi există în prezent în România.

    Mai înţelegem şi ce vrea să zică „DNA nu mai e” din titlu, adică faptul că DNA nu mai este implicată direct în urmărirea magistraţilor.

    Procurorul sef adjunct al DNA Marius Iacob (…) a facut o dezvaluire exploziva in proiectul de management cu care a candidat pentru conducerea parchetului anticoruptie. Marius Iacob confirma ca sute de judecatori au solutionat dosare ale DNA cu teama ca oricand vor putea fi saltati si inculpati de DNA daca deranjeaza interesele acestui parchet.

    Marius Iacob dezvaluie ca in momentul de fata aproximativ 300 de judecatori si procurori au dosare in lucru la DNA (…). Cifra este uluitoare, caci in conditiile in care in Romania activeaza circa 7.000 de magistrati, rezulta ca aproape 5% dintre acestia sunt vizati in dosare de coruptie. In plus, Iacob vorbeste de 300 de cauze cu magistrati, ceea ce inseamna ca pot fi mai mult de 300 de judecatori si procurori cu dosar la DNA, in conditiile in care un dosar poate privi mai multe persoane.

    Adjunctul DNA face aceasta dezvaluire explicand faptul ca odata cu infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati trebuie predate toate dosarele cu judecatori si procurori aflate in lucru la parchetul anticoruptie:

    “Infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie duce la modificarea competentei DNA cu privire la persoanele care detin calitatea de judecator sau procuror.

    Legea nr. 207/2018 prevede si obligatia Directiei Nationale Anticoruptie de a inainta cauzele in care sunt cercetati magistrati, la momentul la care sectia devine operationala. Sursa.

    Apropo de numărul magistraţilor, folosind date de pe internet am calculat că în Franţa sunt 9.112 magistraţi, faţă de 7.000 în România, aceasta la un raport de populaţii de RO / FR = 0.3. Trebuie însă spus că numărul magistraţilor din Franţa este mult mai scăzut în raport cu media europeană, de te întrebi cum se descurcă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (12-9-2018 la 21:35)

    Nu am vrut să apar mai curajos decât sunt… şi subiectul nu are legătură cu mine personal – afirmaţia era de context.

    Nu pot să nu mă întreb însă de ce o sursă precum luju.ro tratează chestiunea de parcă am avea de a face cu o liotă de copii, nu cu oameni maturi. Chiar aşa se trăieşte în continuare în România?

    Cei care aveau 10 anişori în 1989 când vântul a început să bată şi din alte direcţii, au astăzi vreo 40 de ani. Aceşti oameni maturi cărora le plângem de milă, încă mai cred în Moş Crăciun, Bau-Bau şi nedreptate ca instituţie de stat? Mai fiind şi magistraţi şi cinstiţi pe deasupra? Nu pot să cred.

    Dar dacă totuşi da, îşi merită soarta, iar nouă nu ne rămâne decât sa privim cu tristeţe la acest spectacol.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (12-9-2018 la 22:21)

    @Stefan

    > Nu pot să nu mă întreb însă de ce o sursă precum luju.ro tratează chestiunea de parcă am avea de a face cu o liotă de copii, nu cu oameni maturi.

    Aş fi curios să aflu ce este copilăresc în ceea ce am citat eu din luju.ro şi dacă îţi erau (încă?) cunoscute lucrurile pe care le-am citat.

    Amintesc că acea „teamă” a făcut-o cunoscută zilele trecute la TV o doamnă judecătoare în funcţie, de o manieră care mi s-a părut convingătoare.

    > Cei care aveau 10 anişori în 1989 când vântul a început să bată şi din alte direcţii, au astăzi vreo 40 de ani. Aceşti oameni maturi cărora le plângem de milă, încă mai cred în Moş Crăciun, Bau-Bau şi nedreptate ca instituţie de stat? Mai fiind şi magistraţi şi cinstiţi pe deasupra? Nu pot să cred.

    Nu sunt sigur că înţeleg. Afirmi cumva că aceşti magistraţi de 40 de ani sunt pe ansamblu creduli şi/sau necinstiţi, şi în consecinţă meritau pedeapsa să fi fost ameninţaţi/şantajaţi prin dosare ţinute deschise luni sau chiar ani de zile? Sau că ştii cu siguranţă că nu exista în realitate nici un pericol şi că acea judecătoare pe care am văzut-o eu fabulează?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Stefan N. Maier: (13-9-2018 la 00:31)

    Copilărească este victimizarea, din punctul meu de vedere.

    Ce spun este că un număr limitat dintre aceşti magistraţi se plâng de ceva imaginar şi anume o vânătoare de vrăjitoare pornită împotriva lor (spre profitul celor care profesează jurnalismul de senzaţie şi al publicului amator de un astfel de jurnalism). Asta în loc să găsească un motiv de satisfacţie (da, cred sincer că marea majoritate dintre ei sunt oneşti, maturi) în faptul că anchetele pornite împotriva lor de către cei pe care i-au băgat la zdup sunt soluţionate în favoarea lor şi în interesul legii. Nu îi consider pe ei copii, ci modul în care ei sunt trataţi de presă mi se pare copilăresc. Poate le place uneori şi lor postura asta, mai multora decâr ar fi decent, nu ştiu…

    Câte dovezi de şantaj există? (Sau aceasta este doar o presupunere personală?)
    Cred că în realitate nu exista nici un pericol POLITIC. Dacă oamanii şi-au profesat meseria cinstit, dosarul lor (inevitabil deschis de mârlanii puşi contra legii) s-a „soluţionat”!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (13-9-2018 la 03:40)

    Să recitim acest comunicat oficial al Inspecţiei Judiciare şi să aşteptăm până aflăm ceva mai concret după ce ea îşi va fi făcut verificările. Altfel dăm în bobi, lăsându-ne influenţaţi de emoţiile, mărturiile, suspiciunile unora sau ale altora…

    Comunicat de presă

    CONTROLUL TEMATIC PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIILOR GENERALE CARE GUVERNEAZĂ ACTIVITATEA AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI ÎN CAUZELE DE COMPETENŢA DIRECŢIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE VIZÂND MAGISTRAŢII SAU ÎN LEGĂTURĂ CU ACESTEA

    Bucureşti, 24 august 2018. În cursul zilei, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis datele solicitate de Inspecţia Judiciară pentru realizarea acestui control tematic.

    Având în vedere interesul manifestat de societate cât şi la nivelul autorităţii judecătoreşti faţă de tematica acestui control, precum şi dezbaterile din spaţiul public referitoare la numărul cauzelor vizate de verificările aflate în curs de desfăşurare, pentru o corectă informare facem următoarele precizări:

    – în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecători şi 1227 procurori);

    – la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţională Anticorupţie 415 cauze vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori.

    Pe baza datelor existente, Inspecţia Judiciară va efectua verificări directe pentru lămurirea aspectelor vizate de tematica controlului. Sursa.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Pincu Sfartz: (14-9-2018 la 14:35)

    Domnul Manta nu vrea să se vorbească de NUP-uri, care îi vor umbri „sursele” de la posturile tv. pro-PSD – RTV și Antenele !

    Cei reclamați care se înscriu în lista de „soluționari”, primesc o hârtie cu titlul NUP (Ne-Urmărire Penală), aspect lămurit perfect de Alexandru Leibovici, și inacceptabil pentru Domnul Victor Manta, care mai întotdeauna are o poziție pro PSD-istă!

    Și face afirmații gratuite, cu „atac la persoană”, cum este afirmația sa că vreau cu orice preț să apar la rubrica „Ecouri”.

    Îl asigur că nu am decât interesul să afle cititorii că există și alte puncte de vedere decât cele ale Domnului Manta!

    Tocmai pe dos, Domnul Manta vrea să ocupe rubrica „Ecouri” în proporție de 100%, ceea ce ii și reușește de minune, prin aplicarea unei tactici verificate de Dumnealui și practicate cu mult succes:

    Deoarece expunerea automată a unui ecou se face pe principiu „ultimul sosit-primul afișat”, Dumnealui scrie repede la minut un comentariu (bine inteles pro‐PSD !!), care automat sufoca orice expunere prealabila în acea rubrică !

    Iar afirmația tot gratuită precum că pe Domnul Sfartz „nici Ghită Bizonu- nu-l mai asculta” este pe cât de jignitoare la adresa unei personalități marcante cum este Ghită Bizonu, pe atât de neadevărată, pentru că nu știe Domnul Manta (n-a avut săracu o „sursă” ! ) ca Ghită Bizonu a promovat în câteva ziare și bloguri un punct de-al meu de vedere asupra unor mari privatizări frauduloase, expuse de subsemnatul ca o mărturie de onoare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (14-9-2018 la 17:04)

    Dl. Sfartz scrie: „Și face afirmații gratuite, cu „atac la persoană”, cum este afirmația sa că vreau cu orice preț să apar la rubrica „Ecouri”. Îl asigur că nu am decât interesul să afle cititorii că există și alte puncte de vedere decât cele ale Domnului Manta!”.

    Dânsul este, de ani de zile, împotriva felului cum funcţionează rubrica respectivă, şi este şi singurul… Punctele de vedere ce apar în comentarii nu dispar şi nu numai eu scriu comentarii.

    Şi mai scrie dl. Sfartz: „Tocmai pe dos, Domnul Manta vrea să ocupe rubrica „Ecouri” în proporție de 100%”.

    Dl. Sfartz era nemulţumit şi pe vremea când eu nu colaboram la ACUM. De altfel mie puţin îmi pasă de cât ocup eu, sau nu, din rubrica respectivă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.144.100.123