ACUM.TV

Pierderea părului, odată cu înaintarea în vârstă, este specifică tuturor bărbţailor (şi nu numai, aş îndrăzni să adaug. Uneori, chiar, acest proces începe încă din adolescenţă. Unele persoane acceptă această schimbare, însă alţii caută tot felul de tratamente pentru prevenirea acestui neajuns. În orice caz, constatarea începerii subţierii firului de păr, căderea lui, reprezintă o sursă de mare îngrijorare şi de anxietate pentru ei.

Care sunt cauzele acestui fenomen?, ne întrebăm adesea. Johns Hopkins University încearcă să ofere un răspuns în acest sens. Se pare că sunt numeroase cauzele care provoacă pierderea părului.

1. Variaţie normală. Viaţa firului de păr are un ciclu natural conform căruia acesta creşte într-o perioadă de mai mulţi ani, apoi să cade şi este înlocuit. Aceasta înseamnă că, la un moment dat, este vorba de un proces continuu, în care unele fire de păr ajung la capătul vieţii lor, în timp ce altele abia încep să crească.
Uneori, însă, în acest process natural etapa căderii părului poate depăşi etapa de nouă creştere. Acest lucru poate provoca panică.

2. Anomalii hormonale. Este cunoscută o întreagă gamă de probleme hormonale care ar contribui la căderea părului. Prea mult sau prea puţin hormon tiroidian este o cauză comună care duce la subţierea sau pierderea părului scalpului. Aceasta este, de obicei, uşor de diagnosticat cu un simplu test al sângelui. Testosteronul ridicat tinde să cauzeze pierderea părului scalpului şi poate provoca creşterea părului în zona facială şi pe corp. Nivelul ridicat de insulină, înregistrat adesea în cazul persoanelor cu diabet, de asemenea, poate provoca căderea părului. La femeile cu sindrom polycystic ovarian, există probleme atât în ce priveşte nivelul de testosteron, cât şi de insulină.

3. Inflamarea scalpului. O serie de condiţii inflamatorii cutanate, cum ar fi eczemele, seborrhea, psoriazis pot duce la căderea părului. Anumite infecţii ale pielii scalpului (ringworm) şi infecţii bacteriene ale rădăcinilor de păr (folliculitis) pot de asemenea provoca probleme similare.

4. Traumele locale pot conduce, de asemenea, la subţierea firelor de păr care se finalizează cu ruperea acestora de la rădăcină. Unele tratamente chimice administrate firelor de păr îl pot deteriora. Există şi insecte care atacă părul (scabie etc) provocând căderea acestuia. Trichotillomania este o condiţie psihologică în care oamenii impulsivi “se joacă” cu degetele cu firele de păr, uneori fără a realiza acest lucru, ajungând chiar până la ruperea acestora.

5. Medicamente. Există medicamente care pot contribui la căderea părului. Chimioterapia şi corticosteroizii sunt printre cele mai întâlnite. Unele diuretice (ca de exemplu sprinolactone) pot cauza subţierea părului prin creşterea nivelului de testosteron. De aceea trebuie să fim atenţi ca în cazul în care căderea părului coincide cu începerea administrării unor noi medicamente (sau în cazul creşterii dozei); se impune consultarea medicului.

6. Factori psihologici. Stresul, anxietatea, depresia sunt de asemenea cauze ale subţierii părului. În acest caz poate fi dificilă identificarea atât a cauzei, cât şi a tratamentului. Multe persoane nu conştientizează intensitatea stării de stres sau anxietate cu care se confruntă, ignorând astfel posibilitatea ca acestea să constituie cauza pierderii părului. În unele cazuri, chiar, nivelul de anxietate ia proporţii încă şi mai alarmante, odată cu descoperirea femnomenului căderii părului.

Sfatul celor de Johns Hopkins University este ca odată ce am observat că devenim “victime” ale acestui fenomen, primul pas este de a asigura o evaluare medicală pentru a determina cauza. Fie medicul de îngrijire primară (medic de familie, internist, pediatru sau ginecolog), fie un dermatolog constituie în aceeaşi măsură un pas bun pentru a începe. Tratamentul poate fi apoi direcţionat către oricare dintre cauzele prezentate mai sus.

Acest articol a fost publicat duminică, 3 august 2008 la rubrica Savoir Vivre.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.