Parchetul general, SRI și SPP declară că nu știu nimic despre ceea ce liderul PSD a numit o tentativă de asasinat împotriva sa.
Șeful social-democraților și președintele Camerei Deputaților a susținut într-un interviu că anul trecut în luna aprilie ar fi venit în România în mod special pentru această operațiune patru străini, care ar fi fost cazați vreme de trei săptămâni la Athenee Palace.
Liderul PSD nu a dat mai multe detalii, dar a spus că ar fi fost făcute cercetări în legătură cu această „tentativă”.
[Alte secvenţe din interviul lui Dragnea pot fi găsite aici; nu am găsit întregul interviu. Am vizionat doar o secvenţă suplimentară, cea intitulată „Dragnea, acuzații-bombă pentru SRI și SPP”. Este năucitoare – ca să folosesc terminologia sitului 🙂 /al]
Inițial în interviul acordat marţi 21 august Antenei 3, Liviu Dragnea a sugerat că în spatele tentativei ar fi fost George Soros, dar miercuri a retractat.
Pentru liderul PSD, România este un stat “parțial mafiot”, unde “statul paralel este o mafie”. Altădată și-a lămurit auditoriul că statul paralel ar fi format între altele și din serviciile secrete.
Serviciul Român de Informații a precizat că nu a primit „nicio sesizare oficială din partea președintelui Camerei Deputaților în legătură cu presupusa amenințare la integritatea sa fizică”.
SRI a mai arătat că nu se ocupă cu paza și protecția demnitarilor, dar că dacă află informații care intră în atribuțiile altei instituții este obligat să le pună la dispoziția acestora, numai că în cazul Liviu Dragnea nu au existat astfel de date.
Surse din SPP, Serviciul de Pază și Protecție, au declarat pentru Agenția Mediafax, că „nu a fost sesizat niciunul dintre elementele pe care le-a precizat Liviu Dragnea cu privire al amenințare și atentat”.
Şi Parchetul General [de pe lângă ÎCCJ] a precizat prin biroul de presă că nu există și nu a existat vreun dosar referitor la o presupusă tentativă de asasinat asupra liderului PSD.
Nu este clar dacă Liviu Dragnea poate să-și demonstreze spusele, sau dacă încearcă să se victimizeze în fața propriului electorat pentru a deturna atenția de la scandalul reprimării manifestației pașnice din 10 august.
Șeful social-democraților a insistat pe linia lansată deja de partidul său că protestatarii au încercat să schimbe guvernul în mod violent.
Dar pe tot parcursul interviului acordat postului de televiziune Antena 3, cu toate că a avut în fața sa o moderatoare prietenoasă, Liviu Dragnea a părut destul de nesigur pe el, a răsfoit tot felul de hârtii când a vorbit despre politicile publice și s-a poticnit de mai multe ori înainte să dea răspunsuri.
Mesajul său clar către aliații PSD la guvernare a fost că vrea să-l suspende pe Klaus Iohannis din funcție. Și că așteaptă să vadă dacă președintele Senatului, care este și șef al ALDE, și-a schimbat părerea în această privință.
Într-un comunicat de presă ALDE a lăsat miercuri să se înțeleagă că suspendarea președintelui român poate fi negociată. Totuși, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu a precizat că „declanșarea procedurii de suspendare, într-o societate profund divizată, instigată la fanatism și violență de lideri politici lipsiți de scrupule, poate avea urmări imprevizibile”.
ALDE consideră că suspendarea lui Klaus Iohannis trebuie făcută doar dacă acest lucru „nu va perturba funcționarea statului”, mai ales având în vedere că România va prelua de la începutul anului viitor președinția rotativă a UE.
La începutul acestei luni a apărut un document – cu care câțiva demnitari PSD păreau să fie la curent – prin care se argumentează că ar exista date pe baza cărora Klaus Iohannis poate fi acuzat de înaltă trădare și suspendat.
Social-democrații au nevoie însă de două treimi în această situație. Potrivit Constituției, „de la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept” (Art.96).
Un astfel de scenariu l-ar aduce ca interimar pe Călin Popescu Tăriceanu, șeful Senatului, care spre deosebire de Klaus Iohannis ar putea promulga probabil rapid modificările la Codul Penal care l-ar putea salva pe Liviu Dragnea de închisoare, după ce acesta a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate pentru fapte de corupție.
Revenind la presupusa tentativă de asasinat a cărei victimă Liviu Dragnea susține că a fost în aprilie 2017, dacă informația e adevărată, atunci a fost un atac grav la adresa securității naționale a României, Dragnea fiind al treilea om în stat, ca președinte al Camerei Deputaților.
Dacă însă informația e falsă, atunci Liviu Dragnea riscă pușcăria, pentru că articolul 404 din noul Cod Penal spune: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Sabina Fati, 22 august 2018
Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
Să vedem ce mai relatează şi alţii, nu neapărat prietenoşi faţă de PSD.
Altă relatare a d-lui Dragnea, din aceeaşi sursă:
Extrasele de mai sus găsesc că aduc completări importante la ceea ce relatează, într-un mod ce mi se pare cam limitat, autoarea articolului.
D-na Fati ne arată şi că Serviciul Român de Informații, SRI, Surse din Serviciul de Pază și Protecție şi Parchetul General [de pe lângă ÎCCJ] nu ştiu nimic despre ameninţări ce ar fi planat asupra d-lui Dragnea. Dl. Dragnea susţine că „nu a făcut plângere la parchet în acest caz pentru că nu are încredere în procurori”, ceea ce pare să fie confirmat de spusele d-nei Fati.
D-na Fati susţine însă că: „Liderul PSD nu a dat mai multe detalii, dar a spus că ar fi fost făcute cercetări în legătură cu această „tentativă” „, ceea ce ar arăta fie că dl. Dragnea se contrazice pe el însuşi, fie că d-na Fati a înţeles ceva greşit.