11 jandarmi au fost deja identificaţi de procurori şi vor fi cercetați de Parchetul Militar pentru încălcarea legii penale la mitingul din 10 august.
Manualul jandarmilor vine în ajutorul victimelor după intervenţia în forţă de la mitingul diasporei. Forţelor de ordine le este interzis să lovească oamenii în cap, să le pulverizeze gaz lacrimogen în faţă şi să dea cu bastonul fără nicun avertisment. Adică, exact ce au făcut unii dintre jandarmi la protestul din 10 august, aşa cum demonstrează şi imaginile surprinse acolo. 11 jandarmi au fost deja identificaţi de procurori şi vor fi cercetați pentru purtare abuzivă, transmite Digi 24.ro.
Principala regulă din manualul de intervenţie al Jandarmeriei spune că, indiferent de situaţie, forţele de ordine nu au voie să lovească pe cineva în zona capului. Nici măcar o persoană care îi atacă.
„Zona roşie – dispusă la nivelul capului – este o zonă interzisă deoarece acţiunea în forţă asupra acesteia poate produce decesul adversarului. Evitând acţiunea asupra acestei zone se previn riscurile traumatice mortale”, se spune în Ghidul de intervenție profesională.
Mai mult, au fost jandarmi filmaţi la protestul diasporei lovind în cap protestatari care aveau mâinile ridicate.
O altă regulă clară în intervenţia jandarmilor se referă la folosirea bastoanelor de cauciuc, bastoane pe care mulţi protestatari le-au simţit pe propria piele: Bastonul de cauciuc poate fi întrebuinţat atunci când celelalte mijloace de imobilizare nu au dat rezultate. Bastonul trebuie folosit în limita necesităţii. Aplicarea de lovituri va înceta imediat ce agresorul a renunţat la acţiunea sa şi s-a conformat dispoziţiilor date de jandarm.
Şi modul în care au folosit gazele lacrimogene la protestul din 10 august arată că jandarmii au uitat de regulile din manualul lor de intervenţie: „Pulverizatorul de mână cu substanţe iritant-lacrimogene se foloseşte de la o distanţă de maximum trei metri. Atenţie, nu se pulverizează substanţă direct în faţa adversarului”.
La începutul anului, după un protest la Piaţa Universităţii la care mulţi oameni au fost percheziţionaţi, Laurenţiu Cazan, adjunctul Jandarmeriei Capitalei, avertiza asupra riscului pe care l-ar avea o petardă aruncată în mijlocul unei mulţimi.
”Gândiţi-vă doar dacă ar fi explodat o astfel de petardă în mijlocul mulţimii, în care erau şi femei şi copii, oameni de toate vârstele. O astfel de petardă în mod categoric ar fi putut crea panică”, spunea atunci Laurenţiu Cazan, adjunctul Jandarmeriei Capitalei.
Opt luni mai târziu, la protestul diasporei, chiar jandarmii coordonaţi de Laurenţiu Cazan, aruncau petarde lacrimogene în mijlocul mulţimii în care erau şi copii şi femei.
Dora Vulcan, 19 august 2018
Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22
Numărul plângerilor față de violențele jandarmailor la protestul din 10 august şi care au fost înregistrate până vineri a ajuns la 238, fiind efectuate 106 audieri în dosarul privind anchetarea evenimentelor respective, în care au fost rănite mai multe persoane, a anunţat Parchetul de pe lângă ÎCCJ:
MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Stadiu dosar anchetarea evenimentelor din 10 si 11 august 2018 (17 august 2018)
COMUNICAT
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
În urma activităților desfășurate în cursul zilei de astăzi, 17 august 2018, în dosarul privind anchetarea evenimentelor ce au avut loc cu ocazia mitingului organizat în București, zona Piața Victoriei, în data de 10.08.2018, evenimente care au avut ca rezultat rănirea mai multor persoane, numărul plângerilor înregistrate a ajuns la 238, fiind efectuate până în prezent 106 audieri.
Sunt în curs de desfășurare activități investigative pentru identificarea persoanelor implicate în comiterea violențelor, inclusiv din rândul forțelor de ordine.
Menţionăm că în perioada 18-19 august 2018 [sâmbăta şi duminecă/al], între orele 9.00-14.00, se va desfășura activitate de relații cu publicul la sediul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, strada George Georgescu nr. 3, sector 4, Bucureşti, iar începând cu data de 20 august 2018 se vor efectua acte de urmărire penală, inclusiv primirea de plângeri sau denunţuri la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, situat în Bulevardul Libertății nr. 12, sector 5, Bucureşti.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție avertizează asupra pericolului generat de atacurile sistematice, din media, la care sunt supuși unii procurori care instrumentează dosarele aflate în atenția opiniei publice.
Totodată, reiterează asigurarea efectuării unor anchete imparțiale și efective pentru aflarea adevărului privind faptele comise, identificarea persoanelor implicate, precum și al stabilirii responsabilităților legale.
Din articol: „Opt luni mai târziu, la protestul diasporei, chiar jandarmii coordonaţi de Laurenţiu Cazan, aruncau petarde lacrimogene în mijlocul mulţimii în care erau şi copii şi femei”.
Jandarmeria a avertizat populaţia să nu-şi aducă copiii în acea manifestaţie. Numai nişte părinţi nechibzuiţi pot să facă aşa ceva când ştiu (şi era uşor de aflat) că nimeni nu şi-a asumat acest miting.
Apropo, văd că autorul de la Revista 22 nu suflă o vorbă despre cocktailurile Molotov aruncate de manifestanţi asupra jandarmilor. Sticlele incendiare erau pregătite şi luate rând pe rând dintr-o maşină parcată pe o stradă lăturalnică. Multă spontaneitate, nu-i aşa?
Din „Stadiu dosar” etc.
> Totodată, reiterează asigurarea efectuării unor anchete imparțiale și efective pentru aflarea adevărului privind faptele comise, identificarea persoanelor implicate, precum și al stabilirii responsabilităților legale.
Măcar de-ar fi aşa, doar că din titlul articolului aflăm despre „11 jandarmi cercetați de procurori (…)”, ca şi cum ei ar fi la originea tuturor relelor…
Domnule Manta,
Vă rog să aveți bunăvoința să faceți cunoscut un link măcar la imaginile pe care le-ati vazut dvs. cu ”cocktailurile Molotov aruncate de manifestanţi asupra jandarmilor”.
@Dora Vulcan
Doamna Vulcan,
Cu plăcere vă fac cunoscută sursa mea legată de sticlele incendiare aruncate de manifestanţi asupra jandarmilor, după cum urmează:
Nu am motive să mă îndoiesc de spusele d-lui maior Laurenţiu Cazan care are o funcţie oficială şi nu poate să-şi permită fantezii fără riscul de a o pierde.
Profit de prezenţa dv. pe paginile lui ACUM pentru a vă întreba cum se face că pe pagina de Autori a Revistei 22 numele dv. nu este menţionat şi nu apăreţi nici în dreapta paginii respective, alături de imaginile şi titlurile articolelor unor autori publicaţi şi pe ACUM, cum ar fi Brînduşa Armanca, Andreea Pora sau Sabina Fati? TIA.
Domnule Manta,
Vă mulțumesc pentru confirmare.
De asta mi-era teamă: că sursa Dvs este balada interpretată de Laurențiu Cazan.
Ca să scurtăm discuția: nu aveți nicio imagine cu molotoavele din balada lui Cazan!
Pentru că eu asta v-am rugat să-mi furnizați, nu explicațiile unui individ care are nevoie să-și justifice acțiunile abuzive.
Dora Vulcan
PS: Deși, de obicei, sancționez acest gen de indiscreții grosolane, fac o concesie de astă dată: https://revista22.ro/autor.php?s=Dora+Vulcan, să nu cumva să vă dăuneze nesatisfacerea curioziății.
În ceea ce mă privește, consider discuția încheiată. Asta nu înseamnă că Dvs nu mai puteți comenta, doar vă anunț că nu veți mai avea interlocutor.
Cele bune!
Doamnă Vulcan,
Vă mulţumesc din nou pentru reacţie.
> De asta mi-era teamă: că sursa Dvs este balada interpretată de Laurențiu Cazan.
Adică, după dv., eu nu trebuie să îl cred pe adjunctul Serviciului de Ordine Publică al Jandarmeriei Capitalei, ci pe dv. care nu aveţi nimic de pierdut orice aţi spune.
> Ca să scurtăm discuția: nu aveți nicio imagine cu molotoavele din balada lui Cazan!
Şi mai scurt: Nu v-am promis vreuna.
> Pentru că eu asta v-am rugat să-mi furnizați, nu explicațiile unui individ care are nevoie să-și justifice acțiunile abuzive.
La fel de bine se poate spune acelaşi lucru despre explicaţiile unei persoane care trebuie să-şi justifice salariul.
> Deși, de obicei, sancționez acest gen de indiscreții grosolane, (…).
În ce constă indiscreţia „grosolană”, în faptul că v-am pus o întrebare justificată, legată de faptul că nu apăreţi pe lista autorilor? Iar sancţiunea pe care o aplicaţi de obicei în ce constă oare? În fine, va rămâne un mister, ceea ce este preferabil.
> (…) fac o concesie de astă dată: https://revista22.ro/autor.php?s=Dora+Vulcan, (…).
Foarte instructivă „concesia”, vă mulţumesc. Deci munca dv. la Revista 22 consta în a publica extrase/compilări din presă care pot ajunge şi la 12 pe zi, ca în cea fatidică de 2018-08-10.
Din cele văzute rapid îmi permit să trag următoarele concluzii:
– Nu sunteţi în principal o autoare de articole (precum cunoscutele Doamne Fati şi Pora), ci de compilări, motiv pentru care nu apăreţi pe lista Autorilor Revistei 22. Aceasta nu reprezintă nici o problemă în sine (fac şi eu pe ACUM), ci doar o explicaţie posibilă de ce nu v-am găsit.
– Aveţi de urmat o linie editorială precisă, ce exclude orice care ar devia de la linia „hoţii, penalii, huo-PSД, oricât ar fi de relevant sau de grav. De exemplu în cele 12 articole publicate de dv. pe 2018-08-10 aţi reuşit să nu suflaţi o vorbă despre femeia jandarm bătută cu sălbăticie de protestatari şi băgată în spital (eu am putut scrie şi arăta un clip, aici). De la o autoare m-aş fi aşteptat măcar la nişte urme de compasiune!
– Cantitatea bate calitatea, o caracteristică intens exploatată a net-ului. În ceea ce priveşte calitatea celor compilate de dv., puteţi citi un comentariu de-al meu referitor la un alt articol ce vă aparţine (aici).
> În ceea ce mă privește, consider discuția încheiată.
Şi eu vă mulţumesc!
> Asta nu înseamnă că Dvs nu mai puteți comenta, doar vă anunț că nu veți mai avea interlocutor.
Nu are cum să însemne că eu nu mai pot comenta. Regret că v-am pierdut ca interlocutoare, dar trăim amândoi în ţări libere. Cu bine deci!
@Victor
Despre cocktailurile Molotov scrii:
deci ca şi cum ar fi un fapt pe care autoarea îl disimulează cu rea-credinţă, deşi îl cunoaşte. Ipoteză gratuită, ca şi premiza ta că ar fi vorba de o certitudine.
Autorul articolului, d-na Vulcan, scrie:
Răspunzi: „Cu plăcere vă fac cunoscută sursa mea legată de sticlele incendiare … după cum urmează…” şi citezi din declaraţia lui L. Cazan, coordonatorul acţiunilor jandarmilor. Dar:
(a). d-na Vulcan nu de sursa ta te-a întrebat, ci de un link la imagini doveditoare. Acelea pe care ar fi trebuit să se bazeze certitudinea cu care ai făcut afirmaţia, deoarece nicio declaraţie necoroborată cu alte probe nu conferă un grad suficient pentru ca să te poţi pronunţa cu aplombul cu care ai făcut-o;
(b). acest domn maior L. Cazan este ultima persoană pe care să-ţi bazezi certitudinile. Asta pentru că nu este o persoană neutră, neimplicată ci, cum a spus într-un fel şi d-na Vulcan, trebuie să pregătească răspunsurile pentru inevitabila sa audiere de către Secţia Militară a Procuraturii de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul anchetei asupra eventualelor excese ale jandarmeriei, răspunsuri de care va depinde cariera sau chiar libertatea sa.
(c) în afară de aceasta, este interesant de remarcat cum maiorul L. Cazan evită să-şi asume responsabilitatea pentru ce relatează, arătând că nu a văzut el cu ochii lui, ci că informaţiile i s-au comunicat de nişte terţi nespecificaţi – „eram informat în permanenţă de către…”, „colegii noştri au observat…”, „din teren mi-a venit informaţia că…”.
Deci „din auzite”, „hearsay”, valoare probatorie nulă. Dar terenul este pregătit pentru ca, la o adică, să poată da vina pe terţi că i-au furnizat informaţii greşite pe baza cărora a dat, eventual, ordine excesive.
(d) În zilele noastre practic oricine are asupra sa mijloace să filmeze. Faptul că nu au apărut pe internet nici până acum, după 10 zile, imagini doveditore, este un excelent indiciu că faptele invocate de domnul maior L. Cazan nu au avut loc.
Păcat că, deşi ai toate mijloacele necesare ca să-ţi fi dat şi singur seama de toate cele de mai sus, nu ai vrut să le foloseşti.
Aș adăuga la cele scrise de Alex că nu văd rostul unor atacuri personale la adresa autoarei, o cunoscută jurnalistă de investigație în România.
@Alexandru
Sunt două subiecte pe care le-ai antamat, şi anume credibilitatea şefului jandarmilor şi lipsa imaginilor cu sticle incendiare aruncate, pe care le voi lua pe rând.
Credibilitatea spuselor şefului (adjunct al) jandarmilor
După câte ştiu, politicul îl numeşte pe acest şef. Acesta trebuie să asigure ordinea publică, şi o poate face în două feluri, şi anume cu, sau fără să ţină seama de politic.
Dacă ţine seama de politic, îşi face dependentă funcţia de sa de acel politic, lucru schimbător, drept care va mulţumi astfel doar o parte a politicului şi a populaţiei divizate, şi va nemulţumi restul.
Dacă nu va ţine seama de politic, ci îşi va face strict datoria, riscă să nemulţumească, rând pe rând, şi pe unii, şi pe alţii.
Pe termen lung, după părerea mea, opţiunea a doua ar trebui să fie mai în avantajul sefului poliţiei, şi în acest fel şi a populaţiei. Acesta este motivul pentru care eu prefer să-l cred pe şeful poliţiei şi nu pe d-na Dora Vulcan, compilatoare de ştiri de la o revistă cu o puternică tendenţiozitate, demonstrată de mine de exemplu aici. Îmi permit să mă citez:
Lipsa imaginilor doveditoare de sticle incendiare aruncate asupra jandarmilor
Afirmaţia „În zilele noastre practic oricine are asupra sa mijloace să filmeze” este destul de adevărată, dar îi lipseşte esenţialul, şi anume că nu „oricine are asupra sa mijloace să filmeze” pe timp de noapte. Bănuiesc că tu nu ai încercat niciodată, altfel nu ai aduce un asemenea argument.
Smartphone-urile au nişte obiective foarte mici, drept care adună puţin din lumina reflectată de sursele de interes. Mijloacele lor de iluminare sunt şi ele mai degrabă modeste, ceea ce face ca în întuneric toate pisicile să apară negre şi pe imaginile respective.
Din propria-mi experienţă, am încercat să dezluşesc ceva din imaginile care ar fi trebuit să arate cum patru turişi israelieni au fost cotonogiţi noaptea de jandarmi, fără succes însă. De altfel a pretinde că sunt arătaţi nişte israelieni, chiar în plină lumină, duce cu gândul la rasism…
> Păcat că, deşi ai toate mijloacele necesare ca să-ţi fi dat şi singur seama de toate cele de mai sus, nu ai vrut să le foloseşti.
Găsesc că este păcat că nu ai gândit lucrurile mai în profunzime şi ai ajuns astfel la părtiniri regretabile şi la concluzii eronate.
@Stefan
> Aș adăuga la cele scrise de Alex că nu văd rostul unor atacuri personale la adresa autoarei, o cunoscută jurnalistă de investigație în România.
Mulţumesc. Două întrebări, te rog:
– În ce au constat acele atacuri personale pe care se pare că mi le atribui?
Te rog să iei în consideraţie faptul că nici o căutare pe google (cu: ziarista Dora Vulcan) şi nici una directă în Revista 22 (la Autori) nu au dat rezultate semnificative.
– Ce părere ai despre calitatea articolului d-nei Vulcan, publicat pe ACUM, cu cele cinci repetări ale sale, pe care le-am comentat aici?. Desigur că nu mă preocupă ce publică Revista 22, ci doar ce publică ACUM. TIA.
„Adică, după dv., eu nu trebuie să îl cred pe adjunctul Serviciului de Ordine Publică al Jandarmeriei Capitalei, ci pe dv. care nu aveţi nimic de pierdut orice aţi spune.” (O persoană este CINEVA, cealaltă este NIMENI);
„explicaţiile unei persoane care trebuie să-şi justifice salariul.” (D. Vulcan nu are de ce să-și justifice salariul comentând în ACUM, nu știm dacă primește un salariu de la Revista 22 sau doar colaborează, ca să nu mai vorbesc de o posibilă implicaţie și mai rea, de mercenariat);
„Nu sunteţi în principal o autoare de articole (precum cunoscutele Doamne Fati şi Pora), ci de compilări” (imi sună derogativ acest comentariu – nu am avut timp să parcurg cele peste 2500(!) de contribuţii ale Dorei Vulcan numai în Revista 22 în ultimii 3 ani – asta se poate numi „rezultate nesemnificative”? -, dar știu că autoarea a abordat nu o dată, cu curaj, teme investigative care în România și nu numai, pot reprezenta pericole fizice pentru cei care se încumetă să le aducă la lumina tiparului).
Legat de articolul cu 5 repetări, desigur, prin prisma jurnalismului anglo-saxon, e o greșeala evidentă.
Nu sunt un adept al surselor, accept un adevăr si pe jumătate, dar să fie găsit de mine. Am făcut o concesie totuși, doar ca să aflu dacă afirmația facuta de Domnul Manta Victor :
„Te rog să iei în consideraţie faptul că nici o căutare pe google (cu: ziaristă Dora Vulcan) şi nici una directă în Revista 22 (la Autori) nu au dat rezultate semnificative.”
este adevărată, și am scris pe GOOGLE.RO „ziarista Dora Vulcan”
Cum am scris ultima literă, a și apărut o pagina întreaga din care la prima rubrică scrie:
„Dora Vulcan – Rezultat Căutare – Revista 22 https://revista22.ro/autor.php?s=Dora+Vulcan”
Puteți, oferi Stimate Domnule Manta, o definiție nouă pentru termenul „minciuna” ? (apropo, nu știu care din cei 6 de Manta Victor sunteți Dvs. la o căutare cu tema: „ziaristul Manta Victor”, toți având alte meserii decât cu hârtia de ziar !). Doar să fie conformă cu afirmația Dvs. privind căutarea Dorei în Google.
PS. Pe mine mă bucura când apare un nou nume la Acum, am un sentiment de frate,indiferent cât de bine sau mai puțin bine-scrie !!. Nu mă reped ca un buldog la gâtul omului.
@Stefan N. Maier
> „Adică, după dv., eu nu trebuie să îl cred pe adjunctul Serviciului de Ordine Publică al Jandarmeriei Capitalei, ci pe dv. care nu aveţi nimic de pierdut orice aţi spune.” (O persoană este CINEVA, cealaltă este NIMENI);
Paranteza de mai sus nu rezultă din cele spuse de mine. Diferenţa dintre cei doi este că o persoană vorbeşte în calitate oficială, iar cealaltă nu.
> „explicaţiile unei persoane care trebuie să-şi justifice salariul.” (D. Vulcan nu are de ce să-și justifice salariul comentând în ACUM, nu știm dacă primește un salariu de la Revista 22 sau doar colaborează, ca să nu mai vorbesc de o posibilă implicaţie și mai rea, de mercenariat);
Poziţia anti-guvernamentală şi anti-PSD a Revistei 22 este una ce nu mai trebuieşte demonstrată, ea impregnând atât de multe articole ce apar în această publicaţie, încât dă impresia unei linii editoriale. Nu îmi amintesc de nici un articol din Revista 22 care să adopte o poziţie diferită, aceasta spre deosebile de exemplu de ce publică ACUM.
Este adevărat că nu ştim dacă autoarea în cauză primeşte salariu pentru cele până la 12 articole pe care le publică zilnic, dar dacă nu este recompensată pentru munca ei, atunci robia pare că nu s-a desfiinţat total în România…
> „Nu sunteţi în principal o autoare de articole (precum cunoscutele Doamne Fati şi Pora), ci de compilări” (imi sună derogativ acest comentariu – nu am avut timp să parcurg cele peste 2500(!) de contribuţii ale Dorei Vulcan numai în Revista 22 în ultimii 3 ani – asta se poate numi „rezultate nesemnificative”? (…)
Eu nu am vorbit despre rezultatele nesemnificative pe care le menţionezi, arâtînd doar la ce duce o asemenea activitate susţinută (şi anume la repetări inutile). În ceea ce priveşte compilările, pe care le-am văzut în articolele recente ale d-nei Vulcan, ele nu au fost menţionate de mine în mod derogatoriu, deoarece am spus cinstit:
Aceasta nu reprezintă nici o problemă în sine (fac şi eu pe ACUM), ci doar o explicaţie posibilă de ce nu v-am găsit.
> (…) dar știu că autoarea a abordat nu o dată, cu curaj, teme investigative care în România și nu numai, pot reprezenta pericole fizice pentru cei care se încumetă să le aducă la lumina tiparului).
Nu este cazul să presupui că tot ce ştii tu ştiu şi eu. Am încercat să mă documentez în prealabil, fără succes însă, aşa cum am mai scris.
> Legat de articolul cu 5 repetări, desigur, prin prisma jurnalismului anglo-saxon, e o greșeala evidentă.
Mulţumesc pentru confirmare. Nu este însă această afirmaţie una derogatorie la adresa jurnalismului românesc, în sensul că de la ziariştii români s-ar cere mai puţin în ceea ce priveşte calitatea articolelor lor? Pun această întrebare pentru motive de principiu.
@Victor (23-8-2018 la 19:11)
> Sunt două subiecte pe care le-ai antamat…
Nu, subiectele erau în număr de patru.
> Credibilitatea spuselor şefului (adjunct al) jandarmilor
> După câte ştiu, politicul îl numeşte pe acest şef…
Ar fi ilegal să fie aşa. Într-adevăr, maiorul L. Cazan, adjunct al Serviciului de Ordine Publică al Jandarmeriei Capitalei, este embeded într-o ierarhie militară şi se află destul de jos în această ierarhie. Numit politic (şi, poate, subordonat politicului reprezentat de Ministrul de Interne) este vârful acestei ierarhii, Inspectorul General (adică pe ţară) al Jandarmeriei. Între acesta şi maiorul L. Cazan există cel puţin două nivele de ierarhie militară. Acestea sunt: şeful Serviciului de Ordine Publică al Jandarmeriei Capitalei, apoi şefului Jandarmeriei Capitalei.
Deci maiorul L. Cazan este scufundat adânc în ierarhia militară şi este subordonat numai acesteia. De aceea zic că ar fi ilegal pentru maiorul L. Cazan să accepte ordine direct de la Ministrul de Interne, sau de la şeful guvernului, sau de la administraţia Municipiului Bucureşti etc.
Ţinând cont de aceste fapte, calculul tău cu privire la cui trebuie să-i fie loial maiorul L. Cazan (şi încă „pe termen lung”, adică statisticeşte vorbind), devin caduce. Cum calculul tău constituia baza încrederii tale în spusele maiorul L. Cazan, şi această încredere a rămas astfel fără bază.
Dar sunt alte circumstanţe care trebuie considerate. Maiorul L. Cazan va fi audiat de Secţia Militară a Procuraturii de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul anchetei asupra eventualelor excese ale jandarmeriei. Pentru început ca martor, dar dacă ipoteza exceselor se confirmă, se poate transforma în inculpat. Este neclar în ce măsură se poate ascunde în spatele ordinelor superiorilor săi, căci trăim în epoca post-Nuremberg…
Şi nici pe politic nu poate conta. Dacă modificările din CP, CPP şi din legile justiţiei nu vor fi aprobate până la judecarea în recurs la ÎCCPJ a preşedintelui PSD Dragnea, acesta din urmă riscă să fie condamnat definitiv, şi anume la închisoare fermă; eventual şi Tăriceanu. În această situaţie coaliţia PSD/ALDE plus UDMR explodează şi guvernul cade. Guvernul, adică eventualii dătători de ordine – indirecţi – ai maiorului L. Cazan. Cine mai apără atunci ficaţii maiorului? 😉
În momentul declaraţiilor pe care le-a dat, maiorul L. Cazan înţelesese probabil deja că trebuie să-şi pregătească apărarea în vederea cercetărilor Procuraturii Militare şi ale Tribunalului Militar, de mersul cărora depinde cariera sau chiar libertatea maiorului. Preocuparea sa principală era, probabil, aceasta, şi nu adevărul. Ţinând cont de aceste elemente, am, parafrazându-te, toate motivele să mă îndoiesc de spusele d-lui maior Laurenţiu Cazan.
Ce a spus el despre „sticlele incendiare aruncate de manifestanţi asupra jandarmilor” (justificarea intervenţiei în forţă a jandarmilor) poate fi adevărat, dar poate fi parţial sau deloc adevărat. Citind declaraţii lui publice pe care le citezi, văd că:
– maiorul, când a auzit de la colegi despre „maşina plină cu sticle incendiare distribuite manifestanţilor”, nu le-a ordonat să intervină imediat şi să oprească distribuirea şi să aresteze pe deținătorul maşinii şi să adune probe, inclusiv filmări (sau aparatura respectivă nici n-a fost cumpărată deoarece banii Uniunii Europene destinate Jandarmeriei Române au dispărut în buzunarele cuiva – desigur ca urmare a uneltirilor atotprevăzătorului stat paralel ?)
– nici nu a alertat pe colegii săi de la secţia antiteroristă a Jandarmeriei Capitalei, dată fiind gravitatea extremă faptului, să facă aceste lucruri, deşi se aflau prin preajmă
În orice caz, maiorul nu spune că ar fi făcut astea, deşi ar fi fost în interesul său – dacă ar fi fost adevărat. Avem aici, ca minim absolut, incompetenţă şi gravă neglijenţă criminale.
> [către d. Vulcan]: Adică, după dv., eu nu trebuie să îl cred pe adjunctul Serviciului de Ordine Publică al Jandarmeriei Capitalei, ci pe dv. care nu aveţi nimic de pierdut orice aţi spune.
Nimeni, absolut nimeni nu trebuie crezut orbeşte. Dar când este vorba de relatarea faptelor la care nu am asistat personal, sau care necesită specializare, însă ne este important să ştim cum stau lucrurile în realitate, nu avem încotro şi trebuie să utilizăm informaţii provenite de la terţi. În asemenea cazuri trebuie să ştim în cine se poate avea, în general, încredere şi în cine nu. Identificare surselor serioase, oneste este un proces foarte lung şi dificil, necesită o disciplină a minţii pentru care să conteze numai faptele şi logica, pe baza cărora să se construiască un sistem ierarhic de cunoştinţe, în care putem avea încredere în cele de la vârf deoarece am verificat cu grijă pe cele intermediare.
O eroare într-un punct crucial din piramidă poate avea efecte devastatoare: să începi să crezi în tot felul de bazaconii şi legende, începând cu zei şi zâne şi terminând cu comploturi şi state paralele organizate de multinaţionalele care vor să ne fure gazele din Marea Neagră şi pentru asta au atentat la viaţa şefului PSD 🙁
Cu privire la maior am văzut că trebuie mate prudenţă, deoarece situaţia sa personală nu este de natură să-l îndemne la a spune adevărul.
Iar afirmaţia că ziarista Dora Vulcan nu are nimic de pierdut dacă spune minciuni este mai mult decât ridicolă. Tu, de exemplu, nu ai nimic de pierdut dacă spui minciuni?… Ei vezi, ai ghicit, îţi pierzi reputaţia de om onest, un om care, în particular, verifică cu grijă informaţia pe care o livrează.
Deci ziarista Dora Vulcan îşi are de apărat reputaţia sa de ziarist onest. Şi asta inclusiv, dar nu numai, pentru faptul că pentru această calitate există o cerere. Şi există o cerere deoarece mass-media de fake news nu ocupă (încă?) toată piaţa. Deci dânsa are mult mai mult de pierdut decât tine, deja pentru că audienţa ţintă a dânsei este mult mai largă decât a ta – cititorii lui ACUM.
Mai sunt şi alte comentarii de-ale tale de comentat, chiar la acest articol, dar am şi altceva de făcut. Poate mai revin…
@Pincu Sfartz: (24-8-2018 la 15:35)
> Nu sunt un adept al surselor, accept un adevăr si pe jumătate, dar să fie găsit de mine.
Atunci încercaţi să găsiţi, fără folosirea surselor de vreun fel, când a murit Ramses I, iar după aceea să-mi spuneţi şi mie cum aţi făcut să aflaţi. Eu ştiu, deoarece m-am uitat pe internet şi am găsit imediat surse utile, pentru dv. nu va fi însă la fel de simplu.
> (…) am scris pe GOOGLE.RO „ziarista Dora Vulcan”. Cum am scris ultima literă, a și apărut o pagina întreaga din care la prima rubrică scrie: „Dora Vulcan – Rezultat Căutare – Revista 22 https://revista22.ro/autor.php?s=Dora+Vulcan”
Genial! Iar acum explicaţi-mi, vă rog, de ce s-a deschis la dv. tocmai google.ro, şi nu google.com ca la mine, atunci când am căutat anul de moarte al lui Ramses I. Dacă nu reuşiţi, vă explic eu, dar sper să nu fie nevoie.
De altfel d-na Vulcan mi-a scris înainte: „(…) fac o concesie de astă dată: https://revista22.ro/autor.php?s=Dora+Vulcan, (…)”. Sursa. Era atunci oricum la mintea cocoşului să cautaţi pe google.ro, deşi nu mai era nici o nevoie.
> Puteți, oferi Stimate Domnule Manta, o definiție nouă pentru termenul „minciuna” ? (apropo, nu știu care din cei 6 de Manta Victor sunteți Dvs. la o căutare cu tema: „ziaristul Manta Victor”, toți având alte meserii decât cu hârtia de ziar !). (…) Nu mă reped ca un buldog la gâtul omului.
Insinuarea dv. de „minciuna” este grosolană, în special deoarece nu am pretins niciodată a fi un ziarist de profesie. Şi chiar dacă folosiţi introducerea ”Stimate Domnule Manta”, prin aceasta insulta dv. nu se schimbă.
Faptul că am scris articole pentru ACUM nu face din mine un ziarist, aşa cum nu face nici din dv. Deci pe viitor mă aştept de la dv. să fiţi MULT mai atent cu privire la ce termene folosiţi în schimbul de păreri cu mine, şi să nu semănaţi cu buldogul de care vorbiţi.
> PS. Pe mine mă bucura când apare un nou nume la Acum, am un sentiment de frate,indiferent cât de bine sau mai puțin bine-scrie !!.
Aveţi parte atunci de o bucurie de lungă durată, deoarece d-na Vulcan publică pe ACUM din sept. 2012, adică de nu mai puţin de aproape 7 ani! Aşa bucurie ca la fraţi să fie.
Maiorul Laurențiu Cazan, cel care a coordonat intervenția jandarmilor la protestul din Piatra Victoriei din 10 august, în urma căreia au fost înregistrate peste 700 de plângeri penale, a fost numit, miercuri, în functia de director general al Jandarmeriei București pentru 6 luni.
„Nimeni nu a actionat fara ordinul meu. Imi asum tot”, declarase el într-un interviu. Ceea ce este un bun motiv să fie răsplătit: înseamnă că nimeni altcineva, inclusiv din ierarhia politică, nu poartă vreo răspundere pentru cele întâmplate – în cazul că Parchetul Militar de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va încerca să determine răspunderile în cadrul anchetei care are, iată, deja 700 de plângeri penale.
Însă Parchetul Militar de pe lângă ÎCCJ este subordonat administrativ lui Augusin Lazăr, care a fost pus pe un scaun ejectabil de T. Toader. Dacă Lazăr este ejectat, urmaşul său ar putea cocoloşi ancheta, dacă va fi ales cu pricepere de acelaşi T. Toader. Şi atunci maiorul L. Cazan ar putea rămâne singurul ţap ispăşitor. Deci îşi merită avansarea… doar că este numai temporară…
@Alexandru (25-8-2018 la 15:31)
> Ţinând cont de aceste fapte, calculul tău cu privire la cui trebuie să-i fie loial maiorul L. Cazan (şi încă „pe termen lung”, adică statisticeşte vorbind), devin caduce. Cum calculul tău constituia baza încrederii tale în spusele maiorul L. Cazan, şi această încredere a rămas astfel fără bază.
Poziţia mea exactă era următoarea: (23-8-2018 la 19:11)
> Ţinând cont de aceste fapte, calculul tău cu privire la cui trebuie să-i fie loial maiorul L. Cazan (şi încă „pe termen lung”, adică statisticeşte vorbind), devin caduce. Cum calculul tău constituia baza încrederii tale în spusele maiorul L. Cazan, şi această încredere a rămas astfel fără bază.
Este ciudat cum, doar aparent pe baza celor scrise de mine, ai ajuns la această concluzie.
> Într-adevăr, maiorul L. Cazan, adjunct al Serviciului de Ordine Publică al Jandarmeriei Capitalei, este embeded într-o ierarhie militară şi se află destul de jos în această ierarhie.
A mai crescut (mai jos)…
@Alexandru (29-8-2018 la 19:34)
> Maiorul Laurențiu Cazan, cel care a coordonat intervenția jandarmilor la protestul din Piatra Victoriei din 10 august, (…), a fost numit, miercuri, în functia de director general al Jandarmeriei București pentru 6 luni.
Am aflat pentru ce a fost promovat:
> Şi atunci maiorul L. Cazan ar putea rămâne singurul ţap ispăşitor.
El şi-a asumat de la început, foarte clar, toate deciziile sale. Mi se pare o poziţie clară a unui om pe care l-a preocupat să-şi facă datoria, şi anume păstrarea ordinii publice, în conformitate cu „fişa postului”.
Complement de informaţie
Acțiunea Jandarmeriei din România a fost una corectă şi coerenta. Noi folosim grenade cu exploziv. O spune Bertrand Cavallierre, general cu 2 stele, fost șef al Jandarmeriei franceze. (…)
A existat un comportament foarte agresiv din partea unor indivizi. Jandarmii s-au găsit în situaţia să apere clădirea guvernului, pentru că aceasta reprezintă statul. Este imperativ să fie garantată stabilitatea instituţiilor. Sursa.
Directorul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, maiorul Laurenţiu Cazan, cel care a coordonat intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august din Piaţa Victoriei (pe atunci doar adjunct al comandantului Jandarmeriei Capitalei), a fost citat la Secţia Militară a Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, vineri 21 septembrie, unde i s-a adus la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
Cu aceleaşi statut şi pentru aceleaşi acuzaţii s-au ales şi alţi doi ofiţeri superiori de la Jandarmerie:
– colonelului Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunctul Jandarmeriei Române
– colonelul Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române
A mai fost convocat la PÎCCJ şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din Ministerul Afacerilor Interne.
Context:
Procurorii militari de la PÎCCJ au deschis un dosar penal în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii în timpul protestului din 10 august.
Parchetul General anunţa la începutul acestei luni că la Secţia Parchetelor Militare au fost depuse 770 de plângeri penale de către persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor.
Despre calitatea de suspect:
Se numeşte suspect persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (art. 77 şi art. 305/3 CPP).
Alexandru a scris: „(…) i s-a adus la cunoştinţă (d-lui maior Laurenţiu Cazan – vm) că are calitatea de suspect pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă”.
Să încerc să completez, folosind o informaţie din presă la care dau şi referinţa.