Nu mă mai interesează lecţiile de geografie!
Frontierele nu mai sunt ce-au fost.
Au devenit nişte desene animate.
Păpuşi mânuite de monştrii din spatele banului.
Toate încercările de a aclimatiza
Cactuşii în câmpiile Bărăganului
Au eşuat lamentabil.
Ca nişte balene amnezice
Exilate din răcorile obscurelor adâncuri,
Pe nisipul plajelor, fierbinte.
Le-or fi prisosit lumina, radiaţiile ionizante!
Când bubuie tunurile peste pădurile de cedru
Din munţii Libanului,
Parcă mă doare cădelniţa rămasă goală
Şi slujba neterminată
Din lipsă de tămâie din import.
Furtunile, uraganele, urcă spre Nord.
Seamănă cu balenele sinucigaşe;
Au uitat drumul spre tainele mărilor lor.
Cădelniţa-i goală.
Slujba, neterminată.
Lipseşte tămâia din import.
Dan David, Los Angeles, Feb.-16-2007.
Felicitari. Poem sugestiv, sensibilitate si intareste ingrijorarea colectiva a desfasurarilor istorice. Cedrii Libanului dispar in ceata incarcaturilor explosive, gatelnita e golita cu fundul ruginit si nevoia noastra de tamaie e resimtita de toti la slujba.