Saptamana trecuta am vorbit pe larg despre principiul lui Bayes si despre importanta lui in practica medicala. A-l neglija poate duce la efectuarea unor teste inutile si posibil periculoase, sau, si mai grav, la efectuarea acestor teste atunci cand, de fapt, actiunea ce se impune este tratamentul medical. Simplificat pentru folosinta noastra, principiul lui Bayes arata ca testele medicale diagnostice isi au rostul atunci cand probabilitatea de boala este medie. (Desigur, aceste teste se pot efectua si atunci cand se stie certamente ca pacientul sufera de respectiva boala, dar este necesar a-i defini gravitatea si de a hotari tratamentul adecvat ; discutia noastra se axeaza insa pe acea acceptie a termenului « diagnostic » in care este vorba de descoperirea bolii.).
Se ridica insa intrebarea : de unde provin statisticile care ne permit a evalua in mod corect probabilitatea de boala pre-test ?- Raspunsul este ca multe dintre aceste statistici sunt rodul unui singur experiment, care se desfasoara fara incetare inca din…1948 ! Acesta este subiectul articolului din aceasta saptamana al rubricii « Sanatatea ».
Experimentul Framingham poarta numele unui orasel din Massachussetts, unde, inca din 1948, are loc observatia medicala minutioasa a evolutiei starii de sanatate cardiaca a unor « oameni de toate zilele », confruntati cu problemele vietii cotidiene. Se cuvine o precizare : termenul, usor ingrijorator, de « experiment », trebuie aici inteles in sensul sau cel mai pasnic, acela de « experiment observational ».
Mai mult de 5000 de locuitori din Framingham au fost invitati, in 1948, sa participe la acest studiu, pentru a se vedea care deprinderi si care trasaturi genetice predispun la boli ale inimii si vaselor de sange, si cum se poate influenta acest proces. In deceniile care s-au scurs de la initierea proiectului, supravietuitorilor cohortei initiale li s-au alaturat generatiile urmasilor lor si ai tovarasilor de viata ai acestora. Acesti indivizi sunt dispensarizati intr-o retea speciala de policlinici, iar « pedigree-ul » lor in materie de boala este meticulos inventariat.
Palmaresul acestui studiu este impresionant : pe baza datelor astfel obtinute, s-au publicat in revistele stiintifice peste 1200 de articole, care au identificat factorii de risc coronarian pe care ii cunoastem cu totii (si asupra care si rubrica noastra s-a aplecat in ultimele saptamani) : colesterolul, trigliceridele, hipertensiunea, fumatul – pentru a-i mentiona numai pe cei mai importanti – isi datoreaza notorietatea tocmai studiului Framingham. Pe baza acestor date, s-au stabilit diferite scoruri de gravitate ale riscului pentru bolile cardiace si vasculare.
Astazi, experimentul isi extinde aria de preocupare, studiind probleme precum osteoporoza, dementa, etc. Aici, in acest experiment – si in mintile initiatorilor sai – isi are actul de nastere acel concept esential al ingrijirii sanatatii : « evidence-based medicine » – medicina bazata pe dovezi concrete, din viata reala, asa cum se desfasoara ea intr-o comunitate de oameni. Numeroase studii intreprinse pe glob pe populatii de alte rase decat cea alba au arata caracterul universal valabil al concluziilor acestui experiment.