Președintele României a cerut Comisiei de la Veneția o analiză a legilor justiției
Președintele României, Klaus Iohannis, spune că decizia Curții Constituționale care îl obligă să o demită pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, nu contribuie la lupta contra corupției și este confuză, iar el are nevoie de timp ca să o studieze. Președintele care a refuzat în trecut să o demită pe Kovesi a mai sugerat că această dezbatere ar trebui tranșată la referendum.
Președintele Klaus Iohannis pare să-și fi construit o strategie de răspuns în fața deciziei Curții Constituționale care-i cere explicit revocarea procuroarei șefe anticorupție.
Primul pas, așa cum a fost sugerat de șeful statului român ar fi o dezbatere largă asupra necesității luptei anticorupție, a rolului președintelui și chiar a arhitecturii statului, care, eventual, să se încheie printr-un referendum. Aceste teme ar putea deveni ulterior subiecte ale campaniei sale electorale, după un mandat destul de tern.
Ideea referendumului pentru menținerea politicilor anticorupție a fost lansată prima data de Klaus Iohannis la începutul anului trecut, după ce actuala coaliție guvernamentală a încercat să impună grațierea generalizată și schimbarea Codurilor, penal și de procedură penală, prin ordonanță de urgență. Președintele a amânat însă, în 2017, declanșarea referendumului, după ce PSD a renunțat sub presiunea străzii la impunerea grațierii și la celelalte amputări ale legislației anticorupție. Și-a păstrat astfel o lovitură de rezervă pentru situații mai dificile, cum este cea de acum.
Dar ce poate face concret Klaus Iohannis cu un referendum? Ce întrebare poate să le adreseze românilor pentru a obține ceva concret? În ce privește lămurirea „arhitecturii statului”, deci a modificării Constituției în așa fel încât să fie definit mai clar rolul președintelui, lucrurile nu stau la îndemâna domnului Iohannis. Chiar dacă va reuși să impună revizuirea legii fundamentale, parlamentul va opera modificările pe care le impune majoritatea, iar la referendum oamenii vor vota sau respinge proiectul dorit de PSD-ALDE, partide care controlează guvernul.
E greu de spus, deci, ce-ar putea rezolva președintele cu un referendum. Ceea ce e cert, deocamdată, e intenția președintelui de a trage timp, fiindcă după cum a explicat Klaus Iohannis el nu va aplica „mecanic” decizia Curții Constituționale. Pe de altă parte, președintele a explicat de ce e nevoie de o „consultare” publică: pentru a stabili ce rol mai au procurorii și dacă, în lumina noii decizii a Curții Constituționale care cere revocarea Codruței Kovesi, procurorii mai sunt sau nu independenți, dar și ce rol mai are președintele, după ce actuala majoritate golește încet-încet de conținut funcția prezidențială, inclusiv prin modificarea legilor justiției.
Klaus Iohannis s-a întâlnit azi cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, căreia i-a cerut o analiză asupra acestor legi pentru a vedea dacă în urma schimbării lor mai sunt conforme cu standardele europene. Referindu-se la amenințările liderului PSD la adresa procurorilor, președintele s-a întrebat cum e posibil ca „un politician, care este și infractor” să facă așa ceva „după ce a convocat un miting mediocru antijustiție”. „Poate e nevoie să discutăm ce fel de persoane pot fi chemate la conducerea statului”, a mai adăugat Klaus Iohannis, care nu crede că va fi suspendat de majoritatea PSD-ALDE.
Președintele român nu a spus că refuză să pună în aplicare Decizia Curții Constituționale de revocare a procuroarei șefe anticorupție, ci doar că e nevoie de o dezbatere largă, care de altfel se va internaționaliza prin analiza Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse legilor justiției.
Social-democrații au ripostat printr-un comunicat de presă în care îl acuză pe Klaus Iohannis că „atacă” „ordinea constituțională din România” prin punerea în dezbatere publică a unei decizii a Curții Constituționale.
Potrivit legii fundamentale, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii (Art. 147 (4)), dar nu există un termen de aplicare a lor. Klaus Iohannis a explicat de altfel că va „reacționa” într-un „timp rezonabil”, precizând că „nu putem să stăm, de exemplu, până în decembrie”.
Sabina Fati, 12 iunie 2018
Acest articol al d-nei Sabina Fati a fost preluat cu permisiune de pe site-ul Europei Libere.
> Președintele României a cerut Comisiei de la Veneția o analiză a legilor justiției
Nu ştim ce i-a răspuns Comisia. Poate aflăm cândva direct de la Ministrul justiţiei Tudorel Toader, membru al acestei Comisii.
> Potrivit legii fundamentale, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii (Art. 147 (4)), dar nu există un termen de aplicare a lor.
Depinde pentru cine nu există termen. De exemplu pentru judecători deciziile CCR sunt valabile din momentul publicării în Monitorul Oficial. Important este oricum că sunt obligatorii pentru toţi, inclusiv pentru preşedintele ţării.
> Președintele român nu a spus că refuză să pună în aplicare Decizia Curții Constituționale de revocare a procuroarei șefe anticorupție, ci doar că e nevoie de o dezbatere largă, (…)
Obligativitatea respectării deciziei rezultă de mai sus, iar deciziile CCR nu se dezbat.
> E greu de spus, deci, ce-ar putea rezolva președintele cu un referendum. Ceea ce e cert, deocamdată, e intenția președintelui de a trage timp (! – vm) , fiindcă după cum a explicat Klaus Iohannis el nu va aplica „mecanic” decizia Curții Constituționale.
Tragerea de timp este ceea ce merită subliniat în articolul d-nei Fati, lucru ce apare şi în comunicatul de presă al PSD, despre care aflăm tot de la autoare:
O ipoteză de ce trage preşedintele de timp este că îi caută protejatei sale d-na Kovesi un loc de muncă care să îi acorde o imunitate pe termen lung. Locul ideal pentru aceasta este chiar la CCR, care ar putea, în condiţii favorabile ce se încearcă să fie create (loc vacant la CCR), să o pună la adăpost (pentru 9 ani, după care urmează prescrierea) de eventuale procese pentru abuz a instutuţiei pe care o conduce încă.
> Primul pas, așa cum a fost sugerat de șeful statului român ar fi o dezbatere largă asupra necesității luptei anticorupție, a rolului președintelui și chiar a arhitecturii statului, care, eventual, să se încheie printr-un referendum. Aceste teme ar putea deveni ulterior subiecte ale campaniei sale electorale, după un mandat destul de tern.
Aceasta este, desigur, o muzică de viitor pentru unul în devenire.
De altfel, mi se pare greu de spus că mandatul d-lui Preşedinte Iohannis ar fi tern. Dânsul a ieşit anul trecut în stradă să manifesteze alături de mulţime împotriva Guvernului, iar acum nu aplică „mecanic” decizia CCR. Cine seamănă vânt… se trezeşte cu sute de mii de manifestanţi în inima Bucureştilor şi cu ameninţări de suspendare, singura măsură prevăzută de lege pentru a se echilibra puterea cu care sunt investiţi preşedinţii României.
>> Potrivit legii fundamentale, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii (Art. 147 (4)), dar nu există un termen de aplicare a lor.
>
> Depinde pentru cine […]
Deci, ca să nu vorbim în vânt: care este termenul pentru semnarea de către preşedinte a demisiei lui Kovesi? 24 de ore? 7 zile? De la momentul începerii valabilităţii deciziei CCR au trecut vreo 10 zile. Este depăşit termenul? Dacă nu, de ce atâta nervozitate? Problema nu este simplă, pentru că, în afară de acea decizie – fără termen – mai există şi alte evenimente, poate iminente: posibila suspendare a preşedintelui în următoarele zile, soarta politică a lui Dragnea, diverse alte verificări de legitimitate a unor decizii, etc.
Mai avem calificarea publică şi ameninţătoare de către coaliţia de la putere a lui Iohannis ca fiind capul unei structuri anticonstituţionale, deci antistatale, deci care trebuie pedepsit pentru – de ce nu! – înaltă trădare. La fel şi instrumentele lui, şefii DNA şi DIICOT, şi alţii pe care penalii vor dori să se răzbune.
Deci treaba este complicată şi partizanii conducerii actuale vor trebui să-şi stăpânescă nerăbdarea şi setea de sânge.
@Alexandru
> Deci, ca să nu vorbim în vânt: care este termenul pentru semnarea de către preşedinte a demisiei lui Kovesi?
Primul lucru pentru care să nu vorbim în vânt este să mă citezi complet, adică după cum urmează: „Depinde pentru cine nu există termen. De exemplu pentru judecători deciziile CCR sunt valabile din momentul publicării în Monitorul Oficial”.
Citatul ne spune clar la ce categorie m-am referit.
În rest mă refer la articolul d-lui Andrei Cornea, publicat pe ACUM, şi la cele afirmate corect de dânsul:
Azi am aflat de la Preşedintele K. Iohannis că mai are de citit din decizia CCR până la sfarşitul acestei săptămâni.
La întrebarea suplimentară a ziariştilor despre când crede că va lua hotărârea cu privire la demisia Procurorului-şef L.C. Kovesi, preşedintele a răspuns că despre aceasta va discuta săptămâna viitoare.
Mi-am amintit cu această ocazie de vorbele sale profetice, rostite în septembrie 2014.
Liderul PNL Klaus Iohannis, candidatul Alianti Crestin Liberale la alegerile prezidentiale, si-a prezentat oficial, la Palatul Parlamentului, programul electoral „Romania lucrului bine facut”.
În cadrul întâlnirii cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, președintele Iohannis a sublniat, printre altele, că va urmări în continuare obiectivul major asumat încă de la începutul mandatului său, de garantare a independenței justiției și continuare a luptei împotriva corupției.
În cadrul reuniunii, ambasadorii statelor membre ale Uniunii și-au manifestat îngrijorarea cu privire la modificările Codului de Procedură Penală care au fost adoptate de către Parlamentul României. În opinia acestora, în măsura în care aceste modificări vor intra în vigoare, cooperarea în domenii precum judiciar și polițienesc între România și celelalte state membre va fi afectată. De asemenea, vor exista serioase semne de întrebare cu privire la garanțiile oferite de statul român referitoare la utilizarea corectă a fondurilor europene de care beneficiază țara noastră.
[din Comunicatul oficial].
Răspunzând la întrebări [ale ziariştilor, cred/al], în legătură cu decizia în cazul procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, că și această săptămâna este dedicată cititului motivării Curţii Constituționale. „Si aceasta saptamana este dedicata cititului”, a spus Iohannis, zambind.
Întrebat dacă este posibil să anunțe o decizie în acest caz săptămâna următoare, șeful statului a răspuns: „Asta vorbim săptămâna ce vine”. El a precizat că nu a avut o discuție cu Laura Codruta Kovesi: „Nu văd de ce aă discuta. Este o decizie pe care eu trebuie să o iau”, a adăugat șeful statului.
Președintele Iohannis a reiterat că nu există niciun temei pentru o suspendare a sa din funcție. „Asta cu suspendarea vad ca devine un fel de obsesie publică şi repet că nu mă preocupă această chestiune. Nu există niciun temei pentru suspendare, nu cred că se va face o suspendare şi, oricum ar fi, deciziile mele nu se iau în funcție de această chestiune. (…) Cei de la PSD avansează tot timpul scenarii şi ar fi extraordinar de bine dacă le-ar veni ideea sa avanseze scenariul în care ei lucrează în interesul românilor şi al României”, a declarat șeful statului.
În ce privește numirea șefului DIICOT, după ce procurorii structurii i-au scris să nu își dea acceptul pentru Felix Bănila, șeful statului spune că nu a luat încă o decizie. „Răspunsul pe care îl am o să-l aflați atunci când este, fiindcă eu trebuie să iau o decizie în această chestiune…” El nu a dorit să comenteze scrisoarea procurorilor DIICOT.
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-șef al DIICOT este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
[După ziare.com]
De mai sus aflăm că: „Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-șef al DIICOT este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM”.
Să vedem ce mai zice presa:
Înţeleg că Preşedintele nu a aşteptat propunerea Ministrului Justiţiei, făcând el însuşi o nominalizare. Să aibă ceva de împărţit cu dl. Tudorel Toader?
Amintesc că de doi ani SIE, o structură de forţă a statului, nu a mai fost controlată politic.
Preşedintele a mai afirmat, în legătiră cu noile Coduri penale votate de Parlament: „Este inadmisibil, majoritatea PSD voteaza legi cu dedicatie pentru seful lor, Liviu Dragnea”. Să observăm că nu a mai folosit calificativele de „infractor” sau de „penal”. Probabil că aşteaptă prudent ziua de mâine a procesului Dragnea, că nu ştii de unde sare iepurele…
> Preşedintele… : „Este inadmisibil, majoritatea PSD voteaza legi cu dedicatie pentru seful lor, Liviu Dragnea”. Să observăm că nu a mai folosit calificativele de „infractor” sau de „penal”.
Nu a MAI folosit? Adică cândva a vorbit de Dragnea nominal ca fiind penal???
Nu neg… Dragnea este un „penal”, dar nu ştiu ca Iohannis să fi spus asta despre el nominal. Ai o referinţă?
@Alexandru
> Adică cândva (! – vm) a vorbit de Dragnea nominal ca fiind penal???
„Niste penali fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze DNA”, a spus Klaus Iohannis, in 15 februarie, in contextul incercarilor ministrului Justitiei, Tudorel Toader, de a o schimba pe Laura Codruta Kovesi de la sefia DNA. Sursa (ta preferată).
K.I.: Dupa parerea mea, DNA si conducerea DNA fac o treaba foarte buna, iar acest atac, incercare de atac din partea unor penali e de natura sa-mi confirme ca DNA-ul face o treaba buna.
Intrebari ce i-au fost puse d-lui Iohannis şi ce a răspuns la ele
Nu ati fost specific. Cum definiti „penalii”? Toti beneficiaza de prezumptia de nevinovatie.
K.I.: Asa este, multumesc.
Atat dvs, cat si Kovesi va referiti la un atac al penalilor. Ati primit informari de la servicii cu privire la aceasta operatiune concertata de asalt asupra Justitiei? Daca n-ati primit, nu vi se pare o problema?
K.I.: Aceste informari au antetul secret sau strict secret si stiti bine ca nu pot nici sa confirm, nici sa infirm.
De ce l-ati chemat si pe Dragnea, ca si el e penal si nu face parte din Guvern?
K.I.:Aici trebuie sa corectez un pic apropos de chemat. La investitura, am fost intrebat daca dupa cateva zile de exercitiu al functiunii de premier as fi de acord sa avem o intalnire in 3. Si am fost de acord. Aceeaşi sursă, alt articol.
Concluziile mele
– Dl. Iohannis îl include pe dl. Dragnea în categoria penalilor.
– Din ultima întrebare de mai sus preşedintele contestă ceva legat de „chemat”, dar acceptă categorisirea lui Dragnea ca penal.
> Nu neg… Dragnea este un „penal”, (…)
Conform DEX, cuvântul „penal” este un adjectiv, folosit de exemplu în „drept penal”, „acţiune penală” sau „cauză penală”. Iohannis a refuzat (mai sus) să definească termenul de „penali” pe care l-a folosit. Apropo de aceasta, de vreme ce şi tu îl foloseşti, cum îl defineşti şi pe ce bază, cu sau fără ghilimele?