În ciuda agitației create de PSD în jurul unei suspendări, aceasta rămâne puțin probabilă. Chiar dacă Dragnea și ai lui vor strânge semnăturile necesare pentru asta, poate chiar le vor și depune, am mari dubii că vor continua procedura, mai ales că nici nu par să aibă voturile UDMR. Dar aici timingul e principala problemă. Totul pare să graviteze în jurul datei de 21 iunie, căci încă o amânare a sentinței în cazul lui Dragnea este improbabilă. În afară de asta, președintele poate bloca ușor, sau cel puțin amâna, suspendarea, atacând singurul motiv al acesteia – Decizia CCR care îl obligă să o revoce pe Codruța Kövesi.
Da, decizia respectivă are probleme mari, probleme de formă, în afara celor de fond care au șocat opinia publică. Ironia sorții este că deși a vociferat deja în legătură cu încălcarea gravă a Constituției de către CCR, prin reinterpretarea unor valori democratice și schimbarea sensului democrației, președintele pare mai atras de ideea unui război juridic ce poate forța Curtea, eventual, să mai supună o dată la vot controversata decizie.
Asta, în primul rând pentru că doar patru judecători din cei șase care au fost de acord cu decizia, au fost de acord și cu motivarea. Ceilalți doi au făcut opinii concurente, în care au desființat practic decizia, arătând că nu e un conflict de natură constituțională între președinte și ministru Justiției, ci unul între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și ministru.
Așa că președintele poate și este și obligat să ceară o clarificare. Presupunând că cei doi judecători își vor menține votul, decizia tot nu e general obligatorie, în sensul că nu se poate aplica și în alte cazuri decât cel al doamnei Kövesi, devreme ce doar patru din nouă au achiesat la ideea că procurorii sunt niște agenți guvernamentali asupra cărora un om politic (ministrul) are o mare autoritate. Dacă doriți detalii tehnice dați click aici.
Această acțiune implică totuși un oarecare risc, căci așa cum cei doi se pot răzgândi (foarte teoretic) în privința votului pe decizie, la fel se pot răzgândi și în privința motivării, iar situația s-ar putea și înrăutăți.
A doua cale de atac a președintelui, este să ceară Curții să corecteze ceea ce pare a fi o eroare materială. Eu am dubii că e o eroare, părerea mea este că e un abuz (încă unul) dar doamna Marieta Avram, profesor doctor la Facultatea de Drept a Universității București a publicat o demonstrație fără cusur pe Juridice.ro (click aici pentru a citi toată demonstrația) în care arată că deciziile CCR în materia conflictului constituțional sunt doar definitive, nu și “general obligatorii”. A nu se înțelege de aici că deciziile în astfel de cazuri sunt frecții la picior de lemn, dar sintagma “general obligatorie” se găsește totuși în dispozitivul deciziei, ceea ce este o eroare, cel puțin.
Așadar președintele are loc de întors, din punct de vedere juridic, chiar dacă PSD-ul îl presează cu suspendarea iar canalele sale îl prezintă deja ca pe un infractor încălcător de constituție. Probabil săptămâna viitoare, înainte de orice suspendare va sesiza CCR cu una dintre aceste probleme, sau cu ambele. Am mari dubii că va obține altceva decât timp, de la această Curte Constituțională. Soluția nu e juridică, în acest caz, e politică și un om de stat trebuie să vadă în această dramatică situație o oportunitate – aceea de a schimba fundamental jocul, folosind răgazul acordat de acțiunea juridică în clarificarea dispozitivului deciziei CCR. Și-au dat pe față arama de ticăloși în armata lui Dragnea și judecătorii CCR, națiunea a văzut de ce sunt în stare, iar noi nu ne mai putem permite să mergem în acest fel mai departe. Pur și simplu nu ne permitem să avem altă Constituție de câte ori se schimbă guvernarea, prin reinterpretări ale fiecărui articol, în funcție de ce-i convine celui aflat la guvernare.
S-a creat un val și e puternic. Asta arată sondajul realizat de IMAS și Europa FM. Națiunea este din nou trează, simte nedreptatea și e gata să reacționeze. Ba chiar, faptul că Iohannis are un grad de aprobabilitate mai mic decât al lui Kövesi îi arată președintelui și o altă presiune decât a PSD, una dinspre societate. La cât de speriați sunt pesediștii de referendum, mie mi-e clar că ei au măsurat deja asta în sondaje, dar le-au ținut secrete, ba poate au reușit să-l păcălească cumva și pe Iohannis acum un an, de vreme ce a oprit procedura, după ce o declanșase. Acum președintele trebuie să cheme lumea la referendum, să ceară națiunii să se pronunțe pe câteva chestiuni esențiale și apoi să inițieze revizuirea Constituției. Nu, nu contează dacă această majoritate nu o va aproba. Numai să ignore ei încă un referendum și abia vor enerva lumea și mai mult, coalizând Opoziția sub o platformă electorală comună. Sigur, nu e obligatoriu ca domnul Iohannis să facă toate acestea. Profilul său indică altceva, dar…
Iaca planul, domnule Președinte! No, hai, c-avem treabă!
Moise Guran, 16 iunie 2018
Articolul a fost preluat de pe blogul autorului.
Autorul se vede că nu a citit, sau nu a priceput, următoarea decizie a Curţii Constituţionale a României, care prevede un singur lucru, expus la punctul 2., şi nici un fel de planuri, probabile sau nu:
Sursa.
> Sigur, nu e obligatoriu ca domnul Iohannis să facă toate acestea. Profilul său indică altceva, dar…
Toate acestea înseamnă, zice autorul: „(…) poate și este și obligat să ceară o clarificare”, „(…) să ceară Curții să corecteze (…)”. Aşa este, profilul preşedintelui şi jurământul depus indică altceva…
> Națiunea este din nou trează, simte nedreptatea și e gata să reacționeze.
O fi văzut dl. Guran mitingul recent, organizat de PSD – ALDE, din Piaţa Victoriei? Mă tem că nu.
@Victor
> Autorul se vede că nu a citit, sau nu a priceput […]
Nu se vede. Poate că a citit şi înţeles, dar crede că mai sunt şi alte considerente, inclusiv juridice, decât cele citate de tine. Şi cred că le şi discută. Poate se înşeală, dar acelea sunt punctele pe care trebuie să le ataci dacă vrei să refute ce spune.
>> Națiunea este din nou trează, simte nedreptatea și e gata să reacționeze.
>
> O fi văzut dl. Guran mitingul recent, organizat de PSD – ALDE, din Piaţa Victoriei? Mă tem că nu.
Înaintea frazei pe care o citezi – „Națiunea este din nou trează ..…” autorul specifică pe ce anume îşi bazează afirmaţia.
[Dacă eşti cumva tentat să spui că la miting erau 1’500’000, iar sondajul [versiunea integrală v. aici] este pe circa 1’000, mai gândeşte-te.]
@Alexandru
> Poate se înşeală, dar acelea sunt punctele pe care trebuie să le ataci dacă vrei să refute ce spune.
Şi tu, Brutus, vândut sindicaliştilor cu funcţii de răspundere, îmi dai sfaturi pe care nu le-am cerut? 🙂 Refute = respingi.
Re-citez ce am citat din dl. Guran, legat de preşedinte: „(…) poate și este și obligat să ceară o clarificare”, „(…) să ceară Curții să corecteze (…)”
Prin DECIZIA Nr. 358 din 30 mai 2018, din care am publicat în comentariul meu partea relevantă, CCR a spus ce a avut de spus şi a decis ce a avut de decis, iar negocieri cu ea nu sunt prevăzute de lege.
> (…) președintele pare mai atras de ideea unui război juridic ce poate forța Curtea, eventual, să mai supună o dată la vot controversata decizie.
Orice l-ar putea atrage pe dl. Iohannis, după părerea d-lui Guran, nici acest lucru nu este prevăzut de lege. Legea prevede numai îndeplinirea întocmai a ceea ce a decis CCR, lucru confirmat până şi de dl. judecător Danileţ.
> [Dacă eşti cumva tentat să spui că la miting erau 1’500’000, iar sondajul [versiunea integrală v. aici] este pe circa 1’000, mai gândeşte-te.]
Încă un sfat preţios. Ştiu care este deosebirea între un sondaj şi ceea ce văd cu ochii mei la TV. De altfel „1’500’000”, sau aşa ceva, au fost anunţate pentru data viitoare, în altă parte, unde este mai mult loc decât în Piaţa Victoriei.
Apropo, în sondajul citat de tine s-a folosit metoda Computer-assisted telephone interviewing (CATI) (…) Ea este utilizată, zice Wikipedia, în servicii B2B şi vânzări de corporaţii. Nu ştiu cât de potrivită este pentru ceea ce s-a făcut cu ea, sau din ea, în România. Tu ştii?
Desigur că rezultatele depind foarte mult de cum a fost aleasă „Populația țintă”, adică „persoanele cu vârsta de 18 ani și peste, care trăiesc în România”. Ai cumva amănunte despre cum au fost selecţionate ele, încât să fie reprezentative pentru toată populaţia?
Legat de acest EuropaFm.ro, care este site-ul unui post de radio, ceva amuzant de la, şi despre, Teodor Tiță – Directorul de Știri. „Când nu fac radio… Citesc cursuri de fizică. Apoi le recitesc ca să mă conving că prima oară n-am înțeles nimic”. Sursa.
Dl. Tiţă se deosebeşte clar de preşedintele României, deoarece dl. Iohannis este de presupus că înţelege ce nu înţelege d. Tiţă, are însă pare-se probleme serioase cu cele juridice de la CCR, care îi iau mult timp, deşi nu-i lasă loc de întors.
Că hotărârile Curții Constituționale sunt „doar definitive”, nu și „general obligatorii”, o demonstrează realitatea, sau dacă vreți aplicarea logicii judecării prin prisma „precedentului acceptat” !
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre românii cu drept de vot, care au cerut: „Parlament unicameral și maximum 300 de parlamentari”.
Iată ce se scria în „România liberă” pe tema NERESPACTĂRII de către Partidele politice a unei decizii a poporului suveran (?), principiu de bază pentru Constituția României:
„Curtea Constituţională a României precizează, printr-un comunicat de presă, că, potrivit unei decizii din această vară, Legea Alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, contestată de un grup de parlamentari PDL, încalcă voinţa poporului exprimată prin vot la referendumul din 2009. Augustin Zegrean, președintele CCR, ne-a precizat: „Acest comunicat a fost transmis presei deoarece eram acuzați că noi, judecătorii de la CCR, suntem vinovați de faptul că a crescut numărul de parlamentari și, implicit, și cheltuielile bugetare cu ei. Prin acest comunicat de fapt am reluat hotărârea Curții Constituționale din iunie 2012, când, între altele, am adus aminte legiuitorului că trebuie făcute modificări legislative care să respecte voința poporului, exprimată prin referendumul din 2009, care cerea un număr maxim de 300 de parlamentari”
(https://romanialibera.ro/politica/instituții/curtea-constituțională–romanii-au-cerut-300-de-parlamentari–a-fost-încălcată-voința-poporului-287311)
Deci iată că Doamna Avram are dreptate, hotărările „definitive” nu sunt „general obligatorii” !!
CE a IMPUS voința populară? 300 parlamentari și O SINGURĂ CAMERĂ !
CE avem acum? 465 parlamentari și 2 camere !
Bugetul Parlamentului s-a dublat în 2019 față de 2017, iar retribuția medie a unui deputat este de 40.000 lei!
Poporul suveran ? Ha-ha! Respectarea de către Partide a deciziilor Poporului și a Curții Constituționale ? Ah-Ah!
Pentru Partide nu exista cel putin aceeași interpretare a lui „general obligatoriu”??
@Pincu Sfartz
Nerespectarea în trecut a unor decizii ale CCR nu este un argument ca altele să nu fie respectate.
Este suficient de rău că unele nu au fost respectate pentru ca asemenea încălcări să nu se mai întâmple.
Nu poţi să ai în acelaşi timp un stat de drept şi să nu respecţi deciziile CCR! Eu sunt pentru un stat de drept.
@Victor
> Nerespectarea în trecut a unor decizii ale CCR nu este un argument ca altele să nu fie respectate.
> Nu poţi să ai în acelaşi timp un stat de drept şi să nu respecţi deciziile CCR! Eu sunt pentru un stat de drept.
Dar acel trecut în care unele decizii ale CCR nu au fost respectate nu era pe vremea unui regim politic pe care l-am condamnat şi căruia i-am spus „adio”, el este trecutul nostru prezent, ca să zic aşa.
Iată un exemplu recent (aprilie 2018): încălcarea de către guvern a Deciziei CCR nr. 784/2012 (care stabileşte primatul preşedintelui în stabilirea politicii externe a statului) prin aceea că guvernul a luat iniţiative diplomatice (în legătură cu Ierusalimul) scurtcircuitându-l pe preşedinte. Încălcare pe care n-ai condamnat-o.
Deci şă fluturi pancarta „statului de drept” în mod diferenţiat, pentru decizii care merg pe linia ta, nu este semn bun…
@Alexandru
> Iată un exemplu recent (aprilie 2018): (…). Încălcare pe care n-ai condamnat-o.
Nu am ştiut că se cere condamnarea mea explicită, eu fiind un comentator oarecare şi nu o persoană oficială. Cu toate acestea condamn prin prezenta orice încălcare a oricărei decizii a CCR, trecute, prezente şi viitoare!
> Deci şă fluturi pancarta „statului de drept” în mod diferenţiat, pentru decizii care merg pe linia ta, nu este semn bun…
Aştept acum „semne bune” din partea ta, adică să condamni în mod explicit orice încercare a preşedintelui Iohannis de a nu demite din funcţie pe Procurorul – Şef al DNA, d-na Laura Codruţa Kovesi, în urma deciziei clare a CCR.
„Meandrele” prezidenţiale în materie au fost discutate în lung şi lat pe ACUM, deci nu poţi să nu fii la curent cu ele.
De altfel „statul de drept” nu este o „pancartă”, ci singura formă acceptabilă de guvernare.