Vasile Tarlev – agent de influență al Rusiei în Republica Moldova?În luna martie curent, a demisionat cel mai longeviv executiv din istoria Republicii Moldova. Din start am presupus că Primul-ministru, Vasile Tarlev, nu a fost eliminat din ecuaţiile politice în mod accidental sau din motive personale, ci pentru a fi atras în stratageme politice ulterioare. Acest raţionament reiese din participarea activă a ex-premierului şi în continuare membru semnificativ al PCRM-ului în cadrul recent createi Asociaţii obşteşti “Prietenii Rusiei în Moldova”.
În principiu, a devenit clar că Tarlev va avea în viitor o implicaţie politică sau de alt gen (civică) după ce acesta a fost decorat cu cea mai valoroasă distincţie din RM, cea a Ordinului Republicii. Acordarea unor distincţii de această categorie părea ilogică în contextul în care Guvernul Tarlev a lăsat drept moştenire următorului executiv o serie de probleme nerezolvate, precum şi imaginea unei guvernări nesigure şi diletante.
Tocmai din acest considerent putem califica demisia lui Tarlev drept o parte din planurile politice cu puternică tentă electorală ale guvernării actuale. Acest fapt este confirmat de iniţierea procesului de constituirea a organizaţii neguvernamentale “Prietenii Rusiei în Moldova”, de care se va preocupa V. Tarlev, în calitate de preşedinte al Comitetului organizatoric, care va urma să creeze pentru început organizaţii primare în sate şi raioane, după care să lanseze asociaţia propriu-zisă, fapt ce ridică mai multe semne de întrebare.
În primul rând, de ce la formarea iniţială a organizaţiei date participă anume Tarlev, care conform ultimului Barometru de Opiniei publică este pe locul patru în topul politicienilor în care are încredere cel mai mult populaţia (4,5%). În general, credibilitatea faţă de acest politician poate fi apreciată drept pozitivă (36,6% din respondenţi îşi investesc încrederea în el). În afară de aceasta, 12,6% din populaţie îl văd pe Tarlev în calitate de viitor preşedinte al RM (aflându-se pe primul loc în percepţia opiniei publice).
Alt element dubios îl constituie caracterul organizaţiei date, ce va cuprinde relaţionarea cu organele de stat şi cele publice, în vederea stimulării relaţiilor bilaterale cu Rusia în domeniile politicii, economiei, culturii, învăţământului, ştiinţei, sportului, turismului şi alte sfere umanitare. Totodată, unul din scopurile acestui „ONG” va fi dezvoltarea unei responsabilităţi pentru un viitor comun al Moldovei şi al Rusiei. Printre membri ai acestei organizaţii se vor putea numără atât persoane juridice, cât şi fizice. Paradoxal, dar “Prietenii Rusiei în Moldova” încearcă să copieze şi/sau să dubleze competenţele statului în ce priveşte contactarea cu spaţiul politico-economico-cultural rusesc.
În al treilea rând, modul în care se constituie această organizaţie este foarte similară cu cea de crearea a unei formaţiuni politice. Diseminarea filialelor viitoarei organizaţii în localităţile şi regiunile din RM, poate fi comparată cu procedura de creare a celulelor de partid în regiuni, necesare pentru a coordona şi a transpune activitatea acestuia direct în rândul populaţiei.
În final, cea mai controversată particularitate a acestei organizaţii este misiunea şi specificul acestei organizaţii. Rolul pe care organizaţia îl revendică este inclusiv cea de dezvoltare a unei societăţi deschise democratice, ceea ce de fapt intră în contradicţie cu intensificarea raporturilor cu Rusia, calificată de o serie de organizaţii internaţionale (Consiliul Europei, Freedom House) drept ţară cu democraţie deficitară condusă în spiritul unui „capitalism autoritar”. Totodată, formula “un viitor comun al Moldovei şi Rusiei” poate fi interpretată drept o finalitate improprie priorităţii şi interesului naţional al RM de a adera la UE. Iar însăşi denumirea organizaţiei este formulată într-un mod viciat, deoarece astfel rezultă că persoanele care nu vor face parte din această asociaţie ar putea deveni “Duşmanii Rusiei în Moldova”.
Prieten al Rusiei
În acest caz, nu este clar cum va acţiona organizaţia şi viitorii membri ai acesteia în raport cu categoria dată de populaţie, dar şi care va fi atitudinea faţă de aceştia din partea purtătorilor de cultură rusă din RM. Afirmaţiile lui Tarlev privitor la faptul că “Prietenii Rusiei în Moldova” nu acceptă nicio formă de xenofobie sunt extrem de sugestive, dacă ne referim la poziţia lui V. Voronin faţă de mass-media care critică Rusia, apreciată de el drept factor ce răspândesc xenofobie informaţională vizavi de imaginea acestei ţări.
Din acest context constatăm că Tarlev nu a fost demis pentru insuccese sau din motive personale, ci pentru a fi atras în campania electorală prin intermediul unei combinaţii neobişnuite (crearea unei organizaţii obşteşti atractive pentru publicul din RM, folosit pentru promovarea imagologică continuă a lui Tarlev). Astfel, Guvernul Greceanîi a fost instituit pentru a redresa situaţia socio-economică din ţară, iar în cazul unui insucces să fie sancţionat şi demisionat drept un executiv incapabil. Or, important era de a distrage atenţia opiniei publice de la erorile politicilor economice realizate de Tarlev, pentru a-l proteja şi/sau inocula în rolul de prim-ministru de succes, ulterior activist al societăţii civile şi respectiv susţinător al Rusiei în RM.
Totodată, acordarea unui specific pro-rus asociaţiei date nu a fost întâmplătoare. Din motiv electoral era important de a acoperi acest segment al populaţiei, care este atras de agenda politică, socială, culturală a Rusiei, inclusiv prin mass-media rusească ce are priză la publicul din RM. Din aceleaşi considerente, organizaţia dată transformată ulterior în formaţiune politică ar putea reprezenta o alternativă de succes pentru partidele pro-ruseşti practic insesizabile şi pasive pe piaţa electorală moldovenească. În afară de aceasta, în calitate de “ONG” sau de eventual partid, “Prietenii Rusiei în Moldova” vor activa pe teritoriul Transnistriei, unde vor putea atrage simpatia, dar şi colecta voturi, în rândul populaţiei transnistrene sceptice faţă de restul formaţiunilor politice din Moldova. Graţie orientării sale pro-ruseşti această „entitate” ar putea să folosească finanţarea acordată de Departamentul pentru lucrul cu compatrioţii a Ministerului Afacerilor Externe a Federaţiei Ruse pentru diverse activităţi cu eventual caracter electoral.
În fine datorită suportului înalt din partea populaţiei şi a decăderii partidelor pro-ruse moldoveneşti, Tarlev prin intermediul organizaţiei date, care ar putea să se transforme eventual în partid politic, va avea pârghii suficiente pentru a ajunge în Parlamentul RM din 2009. Astfel, prin contribuţia in/directă a acestuia, guvernarea comunistă îşi asigură existenţa unui aliat docil (“Prietenii Rusiei în Moldova” sau PRM) în viitorul legislativ. Conform celor mai pesimiste prognoze putem presupune că această organizaţie, dacă nu se va transforma în formaţiune politică, va participa activ la convertirea voturilor populaţiei moldoveneşti pro-ruse (inclusiv din Transnistria) în mandate parlamentare pentru actuala guvernare.
Articolul a apărut inițial pe pagina www.unimedia.md