Ca absolvent al unei facultăți de filologie din România, nu am crezut ca vreodată acest studiu avea să-mi fie folositor în lumea largă. Datorită fluxului de imigranți români în Europa am lucrat că translator pe lângă instituțiile de stat din Germania și din Canada.
În ultimii ani odată cu relațiile din ce în ce mai strânse dintre S.U.A. și România predau limba română câtorva stdenti americani.
Singurul obstacol în pregătirea lecțiilor, a programului de predare rămâne materialul didactic cel mai important- Manualul. Profesori emeriți de Limba Română din Iași, Cluj, București, foști pregătitori ai studenților străini la facultățile din țară s-au străduit să tipărească manuale minunate și folositoare.
Metodologia studiului limbilor străine în școlile americane a evoluat printr-o revoluție continuă începută de un imigrant german pe nume Maximilian Berlitz, ajuns în S.U.A. în urmă cu un secol. Acesta se împotrivea metodelor clasice și a impus una directă a predării fără a folosi limba engleză, ci numai limba străină de studiu, după caz.
În condițiile de astăzi când statul nu mai investește prea mult pe plan internațional în cursuri de limba română ori în propagarea culturii munca de predare în afara țării nu este una simplă. E vorba de pretențiile studenților și a tehnologiei digitale, dar și de realitatea lingvistică, numărul redus al vorbitorilor de limbă română în lume. Investiția pare nerentabilă.
Mona Moldoveanu Pologea a pornit de la un vis și dintr-un simplu apartament de bloc ajuns să devină autoarea câtorva cărți de specialitate în domeniul predării limbii române.
Absolventă a unei facultăți de filologie în București, apoi doctorand reușește să
deschidă o școală de pregătire a studenților străini ROLANG cu sucursale și în alte orașe românești.
Obiectivele cursurilor de română sunt adecvate rigorilor noi și cerințelor profesionale ale studenților, fie că vor lucra în țara, fie că sunt căsătoriți cu persoane din România.
La întrebarea legată de ce vor învăța studenții Doamna Pologea ne răspunde:
“- curriculă corespunzătoare fiecărui nivel conform Cadrului Comun European de Referintă pentru Limbi
– noțiuni de istorie a limbii și de etimologie utile în predarea limbii române străinilor
– studii de caz concrete și exemple edificatoare
– explicarea principalelor dificultăti gramaticale din perspectivă străinilor: pluralul și articolul, pronumele în dativ și acuzativ, aspecte referitoare la principalele timpuri verbale, regulile privind pronumele semiindependente (a, al, ai, ale, cel, cea, cei, cele), genitivul și dativul pronumelor nehotărate și relative, numeralul ordinal, structuri cu pronumele în dativ și acuzativ, inversiunea subiect-verb, ordinea cuvintelor în propoziție, contracțiile, regulile privind utilizarea prepoziției „pe” în structuri relative, gerunziul și supinul
– alte aspecte specifice predării limbii române străinilor din perspectivă tipologică”
De aproape un an am intrat în posesia manualului de limbă română și realizez că datorită acestuia predarea prezintă mai mult interes în rândul studenților.
Limba, exemplele, lecțiile și exercițiile sunt în pas cu cerințele socio-culturale de astăzi, dar și de realitățile lingvistice survenite în ultimii ani.
Manuale mai vechi presărate cu texte literare vechi de peste un secol, ale căror limbaj e înțesat de regionalisme și de cuvinte nefolosite astăzi ne îngreunează munca noastră, a instructorilor de limbă română.
Manualul se prezintă în două volume – o secțiune de aproape 50 lecții și tematici felurite menite să sprijine studenții să se descurce în viața reală, a două secțiune fiind rezervată exercițiilor de vorbire, de gramatica
Nu cunosc acest manual, dar am acasă vreo 25 de manuale de limba română pt străini, aproape toate proaste ori foarte proaste. Sunt curios, efectiv curios, să fac rost de acest manual, mai ales că – ocazional – mai predau și limba română unor străini.
Manualele de care vorbesc, fie sunt prost concepute de la A la Z, fie sunt prea sofisticate de la prima lecție, fie nu conțin elemente esenmțiale. Toate, fără excepție, descriu incomplet (a se citi: eronat) inventarul fonetic al limbii române, detaliu crucial în studierea unei limbi străine. În final, o observație: a învăța o limbă străină nu înseamnă numai a memora niște cuvinte și niște frazeme, ci a intra în mentalitatea poporului care o vorbește. Acest lucru este absolut necesar în cazul limbilor neinternaționale, cum este româna. Engleza, franceza, spaniola au alt statut, sunt limbi de comunicare internațională, acolo problemele se pun altfel…
@Nicu Adrian Udriște
> Sunt curios, efectiv curios, să fac rost de acest manual …
Bănuiesc că aţi dat deja de aceste pagini, dar le menţionez pentru orice eventualitate:
http://rolang.ro/learn-romanian-manual.php
http://rolang.ro/learn-romanian-manual.php#Order_manual
> … a învăța o limbă străină nu înseamnă numai a memora niște cuvinte și niște frazeme, ci a intra în mentalitatea poporului care o vorbește.
Nu sunt convins că se poate vorbi despre mentalitatea unui întreg popor, care cuprinde milioane de oameni, ci că se ajunge în cadrul lecţiilor la mentalitatea specifică a profesorului de limbă, fie el de română sau de alte limbi străine 🙂
Actualizare. M-am uitat de curiozitate pe web şi urmează ce am găsit. Am extras foarte scurt dintr-un studiu larg făcut de un „reputat psiholog” român: „Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in oameni. … Structura de personalitate, adesea defensiva, sustine uneori prea multe aspecte negative (ex. cinism/scepticism/mizantropie, etc.)”. Sursa.
Multumesc pentru comentarii si interes. Domnul Udiste spune: Engleza, franceza, spaniola au alt statut, sunt limbi de comunicare internațională, acolo problemele se pun altfel… In parte are dreptate.
Cand vorbim despre predarea unei limbi straine avem in vedere metodologia si materialul didactic folosit in activitatea in discutie.
Sigur ca limbile de circulatie au un pasaport prioritar, dar in conditii de pregatire formativa avem nevoie de un plan de actiune. de cand cu globalizarea ultimilor ani centrele de limbi ofera initiere in limbi aproape necunoscute pana astazi.
Fie franceza, fie turca avem nevoie de o adaptare a metodei in raport cu timpul. Limbajul se schimba, ca si tehnologia. Rasfoiam niste manuale romane pentru straini si in confruntare directa cu studentii americani am remarcat mai putin importanta aplicare a unor texte literare vechi intestate cu regionalisme, cuvinte pe care nici eu nu le mai folosesc.Cand vorbim de limbile de larga circulatie vorbim si de investitia in manuale, adica mai multi vorbitori, mai multi cumparatori de manuale. Este just. Dar ca obiectiv important investitia intr-o serie de materiale optime in deprinderea limbii nu este un capital enorm. Ar fi un capital spiritual, o carte vizita a tarii pe care limba o reprezinta. Am colegi de birou din Malaezia ale caror manuale sunt dublate de dvd-uri etc.
Un investitor evalueaza ca pentru cateva milioane de vorbitori de romana nu se cade sa cheltuim bani. Vorbind de magistrala Catedrala, un biet manual ar fi mizilic. Dar daca nu avem autostrazi, scoli noi, spitale de ce am avea niste carti ?
@Victor Manta. Așa, și? Mai departe? Ce mesaj concret aveți? Că pot judeca manualul după reclama de pe link? Da, mersesem și eu acolo. Apoi: „Nu sunt convins că se poate vorbi despre mentalitatea unui întreg popor, care cuprinde milioane de oameni, ci că se ajunge în cadrul lecţiilor la mentalitatea specifică a profesorului de limbă, fie el de română sau de alte limbi străine ” Adică, ce vreți să spuneți? Fiți mai coerent, eu – cum știți – nu-s așa de perspicac ca dv.
@Florin Predescu. Exact asta spuneam și eu, că manualele de lb română pt străini sunt (foarte) proaste. Mă bucur că suntem de acord.
@Nicu Adrian Udriște
Domule Udrşte, dv. aţi spus că vă interesează să aveţi acel manual („Sunt curios, efectiv curios, să fac rost de acest manual”), iar Victor v-a dat un link de unde îl puteţi procura chiar din Bucureşti.
Dar în loc să-i mulţumiţi, vă răstiţi la el:
> Așa, și? Mai departe? Ce mesaj concret aveți? Că pot judeca manualul după reclama de pe link?
Şi asta chiar dacă dăduserăţi şi dv. de acel site! Acuma… la drept vorbind, eu nici nu mă aşteptam de la dv., aşa cum vă ştiu, chiar să-i mulţumiţi, dar cel puţin v-aţi fi putut abţine să-l repeziţi!
Şi acuma vă spun ca moderator: domoliţi-vă tonul! Iar cu folosirea lui „perspicac” – limitaţi-vă la colegii şi studenţii dv.: mă aştept ca pe ACUM să vă exprimaţi mai academic. Nici nu aveţi „scuza” că interlocutorul „a început”
@Nicu Adrian Udriște
> Așa, și? Mai departe? Ce mesaj concret aveți? Că pot judeca manualul după reclama de pe link?
Tot ce am făcut eu, pentru ca eventual să vă ajut, a fost să public două linkuri. Nu am susţinut că veţi putea judeca manualul în acest fel, aşa încât nu aveţi ce să-mi reproşaţi.
De altfel la unul dintre linkuri sunt publicate 7 păreri ale unor utilizatori, pe care puteaţi să le citiţi, sau nu, şi să le credeţi, sau nu. Eu am realizat ceea ce mi-am propus, iar restul nu mă interesează, deoarece nu depinde de mine.
> Adică, ce vreți să spuneți? Fiți mai coerent…
V-aţi referit la o frază de a mea pe care nu o reproduc aici. Eu o găsesc perfect coerentă, dar dacă dv. aveţi întrebări cu privire la conţinutul ei, vă stau la dispoziţie pentru a răspunde la întrebările dv. concrete.
Pe baza unor experienţe precedente, mă îndoiesc că o veţi face, dar poate că de această dată mă înşel.
> … eu – cum știți – nu-s așa de perspicac ca dv.
Nu ştiu, şi nu mă interesează, cât de perspicace sunteţi dv. Dacă putem conversa, e bine, iar dacă nu putem, atunci eu îmi văd de alte treburi.
Manualul se poate cumpara si pe Amazon.
Cartea poate fi cumpărată direct la:
ROLANG School
str. Tudor Arghezi 28 (lângă Batiştei)
et. 5
Bucureşti
Preţ: 175 lei 🙁
Orar: 9:00 – 18:00 luni-vineri
Desigur că manualele costă ceva, dar să nu uităm nici că la acest preţ se oferă două volume, cu respectiv 408 şi 404 pagini şi cu posibilitatea de descărcare a 195 de fişiere audio ce cuprind pronunţia lecţiilor.
Manualele au putut fi probabil finanţate, elaborate corespunzător, produse şi oferite apoi la preţul de 175 lei deoarece se adresează unor clienţi cu posibilităţi financiare superioare celor a locuitorilor României, care în marea lor majoritate (exceptând profesorii de română pentru străini) nu au nevoie de ele.
Deoarece volumele se pot cumpăra direct de la sediul şcolii Rolang, bănuiesc că cei interesaţi au posibilitatea să le consulte acolo şi apoi să decidă dacă doresc să le achiziţioneze.
O mulţime de informaţii, inclusiv numărul de telefon de la Rolang (734 936 290), se văd imediat la linkurile pe care l-am dat anterior.
Rezultă că dl. Nicu Adrian Udriște (un bucureştean!), nu a fost pus într-o situaţie dezavantajoasă, îl citez, de a „judeca manualul după reclama de pe link”.
Este regretabil că mă apostrofează în maniera sa „drăguţă” de conversaţie, pe care o crede în mod eronat că ar fi una civilizată.
O frumoasă prezentare de articol a unei tinere lingviste, autoare a unui recent curs de limba română destinat studenţilor străini, apărut la Bucureşti. Având în vedere că cea mai mare piaţă a studenţilor străini care învaţă limba română este în Statele Unite, probabil că a venit timpul şi unei iniţiative de publicare a unui curs mai nou al unui profesor româno-american. Ultimele cursuri de limba română publicate de autori româno-americani sunt deja destul de vechi.
@Victor Manta. Bănuiam eu că, după Brexit, ne dați lecții de e preda limba română străinilor. Nu e ușor. Am și eu un manual, nepublicat, îl folosesc cu elevii mei. Da, predau și româna străinilor. Nu sunt, probabil, cel mai bun prof de română, dar am pretenția să cred că nici cel mai prost. Într-un minut, i-am făcut pe niște străini să pronunțe CORECT secvența împ- din împărat încă, împăca etc. Dv. puteți?
Îmi plac la nebunie comentariile scrise de pafariști. După ce ne-ați spus cum e cu Brexitul ăsta, acu’ aflu că scrieți și manuale de română. Nu, nu voi da 175 de lei pe acel manual, am toate motivele să cred că e la fel de prost ca celelalte, dar m-aș bucura să aflu că mă înșel. Oricare manual, al oricărei limbi, oricât de bun, nu poate compensa munca individuală, mai ales dacă e gen „teach yourself…” V-aș recomanda, în final, să NU mai scrieți despre ce nu știți. Vă puteți abține, nu e greu. Adică nu e chiar așa de greu precum pare. Caragiale spunea undeva: cel mai greu lucru pentru un român care știe citi este să nu scrie. Imaginați-vă că nu știți să citiți, mai ales textele scrise de unu’ Udriște. Ăla chiar nu simte nevoia să piardă timpul cu pafariști.
@Nicu Adrian Udriște
Din partea moderatorului:
Vă rugasem (v. aici) să vă moderaţi limbajul şi să abandonaţi agresivitatea. Nu aţi dat curs şi recidivaţi:
> după Brexit, ne dați lecții de e preda limba română
> i-am făcut pe niște străini să pronunțe CORECT … Dv. puteți?
> Îmi plac la nebunie comentariile scrise de pafariști [ignorant, incompetent/Mod.]
> După ce ne-ați spus cum e cu Brexitul ăsta, acu’ aflu că scrieți și manuale de română
> …să NU mai scrieți despre ce nu știți. Vă puteți abține, nu e greu. Adică nu e chiar așa de greu precum pare
> Caragiale spunea undeva: cel mai greu lucru pentru un român care știe citi este să nu scrie. Imaginați-vă că nu știți să citiți, mai ales textele scrise de unu’ Udriște. Ăla chiar nu simte nevoia să piardă timpul cu pafariști.
Deci aveţi Avertismentul #2.
@ Nicu Adrian Udriste
In primul rand a avea multe manuale nu inseamna o cunoastere totala. Din intamplare am studiat romana cu profesori emeriti si genii in domeniu.
Importanta e selectia. InCeea ce spuneti Dvs cadeti intr-un pacat discriminatoriu. A deprinde o limba straina nu tine de ierarhizarea acesteia data de acoperirea ei in devize bancare sau colonialiste. Nu cred in naturalism lingvistic, e ca si cum am vorbi de rasa ariana.
In cazul oricarei limbi straine trebuie cunoscuta si culoarea specifica a culturii din care face parte.
Nu discriminez nicio limba. Sigur ca si orice alt fenomen ori obiect lasat de la Dumnezeu are unicitatea lui, lasat de la Dumnezeu.
Si ca o concluzie va spun ca am predat aproape doi ani fara un manual anume. Studiind putina metodologie pedagogica, avand experienta de predare am reusit sa transmit ceea ce trebuia sa fac – vocabular, verbe, pronume samd si introducere in specificul cultural.
Dumneavoastra va grabiti sa faceti afirmatii nefondate:
– nu ati rasfoit manualul in cauza si-l catalogati ca fiind prost;
– sunt si manuale bune pentru straini: nu e cazul meu sa vi le propun ca stiti si posedati o alexandrie de manuale;
– cat despre deprinderea unei limbi fiti sigur ca mai stiu cate ceva, mai ales ca, pornind de la romana si pana la alte limbi, am tocit coatele pe bancile scolilor la cursurile unor mari profesori ca D Irimia, V Arvinte, E Coseriu, Drasoveanu sa. Din intamplare am studiat la un institut de romanistica din Freiburg.
– in mod normal, asa cum Domnul Manta va sugera, ar fi meritoriu sa rasfoiti cartea cu pricina, v-a localizat-o deja.
Manualul este o unealta buna, dar neavand manuale incetam sa mai predam ?
Pentru ca eu sunt bucatar va spun ceva: orice mancare e buna si gustoasa, gatibila in masura in care suntem onesti. Nu trebuie sa fie franceza sau germana pentru a fi superioara.
Va directionez putin la metoda Berlitz si veti descoperi o oarecare revolutie in disciplina in discutie.
@Nicu Adrian Udriște
> Bănuiam eu că, după Brexit, ne dați lecții de e preda limba română străinilor. Nu e ușor.
Se pare că Brexit-ul a fost traumatizant, de vreme ce îl invocaţi chiar şi când este complet în afara contextului. Eu am dat informaţii despre cum se pot afla uşor mai multe despre un manual, nu despre Brexit sau predarea vreunei limbi.
> Da, predau și româna străinilor. … Ăla chiar nu simte nevoia să piardă timpul cu pafariști.
Nu îi invidiez pe elevii dv., care au însă scuza că nu înţeleg limba română…
> … acu’ aflu că scrieți și manuale de română.
Este o mare noutate şi pentru mine. Cred că mă confundaţi, după ce mi-aţi dat vreo două palme.
> Nu, nu voi da 175 de lei pe acel manual, am toate motivele să cred că e la fel de prost ca celelalte, …
Nu am spus să daţi banii, ci am arătat cum puteţi să aflaţi mai multe despre manual fără să-i daţi. Ce-i drept, cere un mic efort din partea dv., iar dacă credeţi că oricum este prost, atunci nu aţi avut şi nu aveţi nici o motivare să o faceţi.
Efectiv curios este însă că aţi scris de la bun început: „Sunt curios, efectiv curios, să fac rost de acest manual, …”, uitând pe parcursul discuţiei că scripta manent.
> Oricare manual, al oricărei limbi, oricât de bun, nu poate compensa munca individuală, …
Un exemplu de truism, care arată şi nevoia dv. imperioasă de a da lecţii.
> V-aș recomanda, în final, să NU mai scrieți despre ce nu știți.
Adică despre rezultatul unor căutări pe web, cu care am încercat să vă ajut? Este ciudată reacţia dv., în special deoarece tot ce am scris era corect.
> Imaginați-vă că nu știți să citiți, mai ales textele scrise de unu’ Udriște.
Nu am intenţia să închid ochii… După două (!) avertismente date cu toată justeţea de moderator, pot să sper că dl. comentator care s-a auto-intitulat „unu’ Udriște” va face efortul necesar pentru ca să nu ajungă în situaţia să trebuiască să-şi schimbe iarăşi (pseudo)numele.