Exista inca un mare numar de oameni care nu stiu exact ce s-a intamplat in 1973 si care a fost criteriul de schimbare cu 180 de grade a atitudinii Asociatei Psihologilor Americani si a celei a Psihiatrilor Americani fatza de homosexualitate.. Dupa aceste schimbari, pozitiile altor asociatii ale pedagogilor, ale educatorilor si ale altor organizatii interne si internationale, ca OMS, s-au schimbat in cascada.
Ce a intervenit atunci si ce a determinat schimbarea?
Unii sustin ca schimbarea a avut exclusiv cauze politice, ca de exemplu presiunea organizatiilor gay asupra APA. Si acest punct de vedere trebuie analizat, mai ales ca gasim un graunte de adevar in asta. Schimbarea a fost complex determinata, si dorim sa aratam toate fatzetele acestei schimbari.
O prima observatie: criteriul politic nu este de neglijat nici aici si nici referitor la modul cum dintr-o data iubirea homosexuala a devenit obiect de blam in societatea greco-romana antica, dupa cucerirea puterii politice in imperiu de catre crestini. Timp de mai bine de un mileniu inainte de acest eveniment, diversele forme ale homosexualitatii masculine au fost adevarati piloni ai societatii antice grecesti. Educatia baietilor avea loc intr-un cadru legiferat de Solon, Lycurg si altii legislatori antici, iar pana si organizatrea armatelor antice era tributara sistemului pederastic. Se stie de exemplu ca unele unitati celebre ale armatelor grecesti (ca de exemplu Batalionul Teban) era alcatuit exclusiv din barbati tineri si baieti care erau in relatii erotice cu altii: existau numai perechi homosexuale in acest batalion. Familistii erau exclusi, ca nu prezentau garantia ca vor lupta cu curaj! Oarecum invers decat azi!
Sa ne intoarcem pentru o secunda la secolul al patrulea al erei noastre, dupa domnia lui Costantin. Urmatorul imparat, Teodosie, a organizat imperiul crestin mai degraba ca pe o satrapie orientala. Spre sfarsitul secolului, o revolta in Atena a fost inabusita de Imparatul Teodosie cu ajutorul unui militar de cariera de origine germanica, Otto, care a restabilit ordinea, dupa uciderea unui numar mare de atenieni, care erau voinovati de faptul ca s-au opus uciderii de catre crestini in numele bibliei a unui actor iubit de ei care traia in vazul lumii cu un iubitul sau. Urmatorul act politic prin care homosexualitatea a fost scoasa in afara legii a fost codul „sfantului”Justinian, care a stabilit ca sodomitii trebuie pedepsiti cu arderea cu fierul rosu a organelor genitale, apoi trebuiau sa fie arsi de vii si cenusa lor sa fie aruncata in latrine. (consultati Novela 102 din Codul de legi al lui Justinian).
Iesirea din aceasta randuiala veche ce s-a petrecut in mod gradat de circa doua secole, culminand cu anul 1973, si a avut desigur si caracter politic; cum era de asteptat era vorba de o redistribuire a puterii in societatea moderna. Dar nu acest caracter a fost esential, ci dependentza legilor sociale de un nou si neasteptat factor: stiinta moderna si principiile pe care se bazeaza! Punerea problemei schimbarii a fost desigur favorizata si de incidentele de la barul Stonewall, din 1969, cand practic peste 500 de politisti au luat bataie de la vreo 6000 de homosexuali si mai ales transexuali, care au cucerit o victorie -ilegala, dar de prestigiu, ce a contribuit si ea la schimbarea legilor.Politistii primeau in fiecare an „spaga” pentru a inchide ochii la existentza homosexualilor, dar in acel an au venit imediat dupa ce primisera deja bacsisul, a doua oara, pentru ca „sa faca ordine”.
1. Situatia psihologiei si psihiatriei pana in 1973
Psihologii si psihiatrii mai in varsta s-au complacut sa gandeasca pana atunci numai in termenii psihanalizei lui Freud. Inca nu intervenise Karl Popper care a descoperit criterii noi pentru departajarea stiintelor adevarate de pseudo-stiinte, asa ca psihanaliza era considerata litera de evanghelie de toti. Unul dintre cei mai importanti adepti ai psihanalizei lui Freud, cu anumite transformari, a fost un personaj foarte cunoscut in lumea stiintifica de atunci: Dr. Charles Socarides, seful unei clinici din New York State si autorul a zeci de lucrari apreciate pe atunci ca stiintifice.
Teoria prevalenta ca homosexualitatea este o boala a impus psihiatrilor pentru prima data in istorie sa in incerce sa explice si sa delimiteze in termeni precisi notiunile de sanatate mintala si cea de boala mintala.
Intamplarea a facut ca o psihiatra americana (Evelyn Hooker) care a trait atunci in San Francisco si a cunoscut foarte bine grupuri de homosexuali in care se simtea si ea in largul ei (se distrau impreuna), si-a dat seama ca nu vede nici un semn al asa-zei si mult trambitzatei „boli mintale”, definita dupa criterii precise. Unii dintre homosexuali, aflandu-i meseria, au ironizat-o putin si i-au cerut sa le arate pe ce se bazeaza prezumtia ei de „boala mintala”, propunandu-i sa le arate pe ce se baza ideea ca ei ar fi „bolnavi mintal”. Atunci si-a dat si ea seama de realitate. Urmarea a fost ca a venit cu propunerea ca Socarides si alti medici care sustineau teoria bolii mintale la homosexuali sa accepte un test: ea le va da un grup de 100 de studenti din San Francisco, alcatuit din 50 de homosexualisi 50 de heterosexuali, iar ei, folosind criteriile lor de depistare a bolilor mintale, sa determine care este homosexual (respectiv „bolnav” dupa parea lor) si care este heterosexual (deci „sanatos”).
2. Testul decisiv
Charles Socarides si Irving Bieber (alt medic din scoala veche) au acceptat testul. Dupa test s-a constatat ca rezultatul lor este nul: au pus in cele doua categorii acelasi numar de homosexuali si de heterosexuali. Deci Teoria veche a fost infirmata!
A urmat o disputa stiintifica foarte interesanta, in mai multe reviste de psihiatrie si psihologie. Recomand revista „Journal of Psychology” din 1975, nr 6, unde se pot vedea cele doua grupuri fatza in fatza disputandu-si argumentele. In esenta grupul care sustinea teoria bolii mintale folosea o logica circulara: pornea de la premiza ca homosexualitatea e o problema si ajungea la aceeasi concluzie, evident. In mod ironic (vom vedea de ce) Socarides mai sustinea ca in familiile homosexualilor TATII sunt principalii vinovati de homosexualitatea baietiloor. Lucru foate important de tinut minte pentru mai tarziu.
Trebuie notat ca lupta pentru drepturi egale nu a fost numai un eveniment recent in istoria americana: inca din anii ’50 a avut loc prima demonstratie pentru drepturi egale, organizata foarte minutios de un astronom american (Kameny) si cativa manifestanti care se plimbau intr-un cerc de 5 metri in fata cladirii Congresului. Ziarele au preluat imediat stirea! Interesant, desi nu au paticipat mai mult de 12 oameni la o populatie de peste 100 de milioane, totusi, chiar cu acest inceput modest se putea prezice ca schimbarea e aproape. Acest prim mars a fost a fost scanteia care a miscat din loc istoria. Astronomul Kameny daduse atunci consemnul ca fiecare sa apara extrem de conservator imbracat la demonstratie. Lesbienele putau rochii cu 10 cm mai lungi decat era moda, ca sa arate ca ele sunt si mai catolice decat papa si mai modeste decat Maria Magdalena. Barbatii cu costume negre, cravate inchise la culoare si camasi albe aratau de parca ar fi terminat tocmai atunci cursurile FBI. Lumea era descumpanita: nu stia ce sa creada. Cum, niste oameni asa de mainstream sa fie…ce? hormo…homo…sexuali? „Dar nici nu aratau prea diferiti de „noi” astia normalii!”
3. Presiunea politică
O serie de organizatii gay au inceput sa faca demonstratii din nou, in care cereau ele insele de data asta ridicarea oprobiului social fatza de homosexuali si reconsiderarea DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) unde homosexualitatea aparea ca boala mintala. Socarides a primit invitatia de a participa la una din aceste actiuni, sa discute cu homosexualii. Aici a avut o surpriza care l-a lasat in stare de soc! In primul rand al salii respective statea un baiat de 17 ani care s-a ridicat sa puna o intrebare: „Domnule Socarides, in studiile dvs ai afirmat ca homosexualitatea este rezultatul incompetentzei tatalui in cresterea unui baiat. Tu esti tatal meu, asa ca te rog sa-mi spui daca ai fost incompetent ca tata, sau ca psihiatru!??
Bineinteles ca Richard Socarides i-a luat piuitul tatalui sau. Nu numai ca era homosexual, dar de la varsta de 15 ani se considera chiar „activist gay”, luptand impotriva ideilor tatalui sau! Cu toate acestea, si chiar in ciuda rezultatelor testelor efectuate, Socarides nu s-a lasat convins. Insa stiindu-l pe fiul sau, a schimbat complet caracterizarea homosexualilor, facandu-le de data asta o portretizare cu mult mai umana, care insa nu a schimbat cu nimic lucrurile. Apoi el a oganizat impreuna cu alti cativa psihiatri structura NARTH care in principiu s-ar ocupa cu conversiile homosexualilor la heterosexualitate.
4. NARTH
The National Association for the Research and Therapy of HomosexualityT (NARTH), organizatie fondata de Socarides iar dupa moartea lui controlata si condusa de Joseph Niccolosi, psihiatrul dat afara din toate organizatiile psihiatrice legitime din USA ( prin legitime inteleg organizatiile care respecta normele stiintifice de cercetare si nu depind de factori exteriori politici sau religiosi, este acum considerata nu numai antistiintifica, dar si avand o politica paranoida. Ei nu permit nimanui sa le verifice in mod independent rezultatele (care se considera „secrete de serviciu”), ori tocmai posibilitatea de a verifica este unul din pilonii stiintei. Niccolosi raporteaza mereu un procentaj de 30% „concversii reusite”, in timp ce analiza independenta a rezultatelor „terapiei reparative” (cum este numita terapia avesrsiva de el) arata o cifra intre 0,5% si 0,05% de „succes”.
Dar chiar si daca ar fi dupa datele lui Niccolosi, 30% nu reprezinta ceva impresionanant; in definitiv nici un parinte respponsabil si sanatos la cap nu-si va da copilul sa i se faca o operatie, daca sansele reusitei ar fi de numai…30%. Nemaipunand la socoteala faptul ca …dupa tratamentul lui, multi tineri s-au sinucis, sau au urmat tratamente psihiatrice adevarate de reparare a raului facut de el. Pentru oricine este clar ca daca-i bagi in cap unui copil ca este „de categoria a doua”, sau condamnat la flacarile iadului sau ceva si mai rau, stima sa de sine nu va creste, ci va scadea, iar acest fenomen este insotit de cresterea vulnerabilitatii la droguri, promiscuitate si alcool. De persoane de peste 25 de ani Niccolosi nu se ocupa, din fericire. Ii prefera numai pe tinerii cu parinti crestini, bogati.
5. Epilog
Ce se poate spune in concluzie? Acuzatia de „decizie politica” in legatura cu modificarea legilor care pedepseau homosexualii pentru ceea ce sunt ei, iar nu pentru vreo crima este intr-adevar corecta. Natura politica a legilor este un fapt indiscutabil. Tot de natura politica a fost si decizia imparatului, pardon, a sfantului Justinian de a arde de vii sodomitii, ca si multe alte masuri.
In lagarele lui Hitler homosexualii au fost tratati cu un sadism inimaginabil. Filmul documentar „Paragraful 175” arata cum unor tineri pe atunci de 16 ani li se distrugea anusul cu scanduri avand cuie infipte in ele, care li se fortza sa intre in stomac; de asemenea erau sfasiati de caini dresati sa sfasie si sa ucida de vii. De obicei asta se petrecea in fatza prietenilor sau iubitilor lor. Multi baieti minori au fost depistati in Austria si alte tari dupa deschiderea scrisorilor lor! Un mesaj de dragoste te putea duce direct la moarte in chinuri infame!
Insa in privinta acuzatiei ca masura APA din 1973 ar fi fost de natura politica, aceasta este total falsa. Asupra acestui lucru s-au purtat chiar si recent discutii. Daca acesta ar fi fost motivul si daca decizia de atunci ar fi fost incorecta, s-ar fi revenit asupra ei de multa vreme. Dar cele peste trei decenii care au trecut de atunci au venit cu numeroase alte probe in sprijinul deciziei APA. In plus, s-a gasit si motivul pentru care medicii de la inceputul secolului al 20-lea sustineau teoria bolii mintale: pentru ca isi exemplificau teoriile numai cu homosexuali culesi din spitale, care evident ca nu ar fi stat in spital daca nu ar fi fost bolnavi.
Dar la mijlocul secolului al douazecilea a intervenit totusi ceva cu totul nou, inexistent cu secole in urma: criteriul stiintific. In momentul in care medicii psihiatri au fost fortzati sa-si expuna criteriile de evaluare in mod precis, toate teoriile lor anapoda s-au evaporat, ramanand valide numai teoriile cu caracter stiintific, bazate pe fapte.
O intrebare ramane totusi: de ce un medic cu atata experienta ca Dr. Charles Socarides nu si-a schimbat opiniile chiar dupa ce a pierdut pariul pe plan rational, pe planul logicii??
Simplu, pentru ca principiul psihologic al lui Planck ramane valabil si aici: „O teorie noua si adevarata nu va invinge prin faptul ca va reusi sa-i convinga pe savantii batrani de adevarul sau, ci prin faptul ca acei savanti, din fericire vor muri unul cate unul, iar noua generatie va creste deja obisnuita cu noua teorie.
Apreciez tonul sobru si documentarea extensiva a autorului. Faptele pe care le expune sunt dovedite in multe alte publicatii si pot fi regasite inclusiv pe siteul Asociatiei Psihiatrilor Americani, sau pe enciclopedii de renume ca Oxford.
Insa nu in ultimul rand, consider ca din pacate lumea cunoaste prea putine despre acest fenomen si de multe ori chiar fara sa vrem judecam gresit.
Sper ca asupra autorului articolelor sa nu existe nici un fel de presiuni, pentru ca acest lucru ar fi chiar imoral.
Inchei cu un citat din Biblie : „Cunoasteti Adevarul si Adevarul va va face liberi!”
Nu reusesc nicidecum sa disociez imaginea psihiatrului de a calaului, chiar daca in tarile din Vest acesta a devenit un personaj pozitiv, uman.
Aici, oamenii sunt in continuare terorizati de ideea ca ar putea fi inchisi arbitrar si fortat in ospicii, unde, prin injectare de substante psihotrope si tot felul de pastile, ar fi transformati in niste locatari demni de aceste salasuri.
Credeti ca aceasta „primenire naturala a generatiilor” se va multumi sa aboleasca urile vechi, sau va cladi ea alte uri, noi, ale ei? – Adica, vor apare oare „prejudecati mutante”, sau ne vom elibera treptat de insasi notiunea de prejudecata?
O intrebare cam „filosofica”, iesind putin din cadrul tematicii…dar sunt curios: ce credeti?
Gaby: Cred ca teoria memelor a lui Richard Dawkins este valabila si aici. Intre altele, Dawkins a observat ca aspectele culturale (credinte, religii, prejudecati) se formeaza si evolueaza exact ca si materialele genetice. La fel cum un organism atacat de un virus sau de o bacterie poate scapa in cateva generatii de consecintele negative ale virusului respectiv prin mutatii, tot asa si consecintele informationale ale unui „virus cultural” pot fi schimbate in timp.
A fost nevoie de cel putin patru secole ca homofobia generalizata a religiilor abrahamice sa ajunga atitudinea sociala dominanta; va fi nevoie de putin timp si pentru iesirea din acest sistem de valori depasit.
Deja putem vorbi de faptul ca nici macar principiile fundamentale ale eticii iudeo-crestine (ca de exemplu teoria pacatului) nu mai au valoare. Astazi sistemul de legi nu se bazeaza pe ideea de „pacat” care sa se poata stearga la cerere, ci numai pe dreptul roman, cu ideea fundamentala de justitie.
Gheorg: tu ai atins aici un punct foarte discutat in psihiatria contemporana.
De fapt exista un psihiatru care este total de parerea ca Psihiatria in general nu ar fi o stiinta, ci mai mult o institutie opresiva.
Numele lui este Thomas Szasz, si el merge la extreme in privinta asta! Totusi trebuie sa recunoastem ca exista multe situatii in care este necesar xsa se foloseasca si medicamentele, ca in depresiuni psihice majore sau in cazuri de schizofrenie si paranoia. Domeniul orientarii sexuale este cu mult mai…neclar!
Excelente articole, iti multumesc Tony pentru ele…sunt o sursa de cunoastere pentru tinerii care sunt altfel si sunt timorati de o societate primitiva in mentalitate.
Theo, nu stiam daca citesti articolele mele; ma bucur ca le citesti. Eu cred ca ar putea fi de folos intr-adevar multor tineri… si mai putin tineri. Nu le scriu pentru mine, evident!
Profit de ocazie ca sa te prezint si altora, intrucat traiectoria ta in viata este semnificativa pentru unul din subiectele viitoare ale istoriei homosexualitatii:”homofobia interna”.
Stiu ca am aprobarea ta.
Eu nu l-am intalnit pe Theo niciodata in viata, decat pe calea internetului. Dar il consider un prieten bun!
Primul mesaj pe care l-am primit de la Theo, dupa ce am facut o precizare legata de viata Sf. Augustin, pe un site romanesc, a fost un mesaj de o homofobie atat de crunta incat am ras pe rupte la citirea lui. Am mai corespondat – foarte rar insa – fara a-l contraria prea tare.
Am incercat numai sa-i expun in mod cinstit modul in care acest subiect este tratat de religia lui – catolica.
Mare mi-a fost mirarea cand am primit de la el in sfarsit un mesaj de…multumiri profunde, ca l-am ajutat sa se autoaccepte!
gabriel adelmann-elias
Credeti ca aceasta „primenire naturala a generatiilor” se va multumi sa aboleasca urile vechi, sau va cladi ea alte uri, noi, ale ei? – Adica, vor apare oare „prejudecati mutante”, sau ne vom elibera treptat de insasi notiunea de prejudecata?………….
. unii se vor elibera altii vor trece la mutatii intelectuale tot pline de ura si de primitivism precum le este nivelul de evolutie spirituala
. cit va fi prostie si mai ales rautate pe Pamint va fi condamnare a homosexualitatii
. de fapt aceasta condamnare in multe cazuri este numai un pretext de manifestare sadismului subtil
. nu dai in cap cu toporul dar lovesti prin cuvinte, prin atitudini de condamnare, prin creearea sentimentului de vinovatie de a fi homosexual cind in realitate este pur si simplu o normalitate a naturii care te-a creat pentru ca a avut nevoie de tine in acest Unviers
. mai exista o cauza inconstienta a acestor atacuri, condamnari agresive care nu vor inceta nici in 2000 de ani de
acum inainte, daca umanitatea va supravietui
. homosexualii sint net superiori hetersoexualilor lucru perceput de inconstientul fiecaruia si evident neagreat nici macar la acest nivel profund al fiintei omenesti
. si inca o idee:
. nu exista heterosexual 100% si nici homosexual 100%
. mai exista homosexualitatea inconstienta care poate fi pusa in evidenta numai cu ajutorul testelor psihologice
. daca intreaga umanitate ar fi pusa pe cintarul homosexualitatii surprizele ar fi de proportii
Stimata doamna Iovan, postarile dumneavoastra mi-au adus aminte de un raspuns al lui G. Toparceanu dat unei admiratoare fervente a talentului sau:
„Talentul nostru nu e nici
Colibri sau licurici
Insa nici
Bou sau vaca, precum zici”.
Adevarul este ca homosexualii sunt oameni ca toti oamenii, cu talente si defecte, cu toate caracteristicile majoritatii. Este adevarat ca datorita statutului lor de minoritate unii exceleaza in anumite domenii mai mult decat ar face-o daca nu ar fi discriminati; dar asta se vede si la alte minoritati, ca de exemplu la evrei.
Studiile pe creier au determinat existenta unor mici diferente, care insa nu sunt foarte semnificative. Oricum asa cum exista genii, exista si criminali si hoti intre homosexuali. O precizare vreau totusi sa fac: „prostitutia homosexuala” de care sunt vestiti baietii romani in strainatate (la Budapesta si in restul Europei) este facuta cu precadere de …heterosexuali (fenomen analizat in romanul „The Romanian” de Bruce Henderson).
Studiile pe creier au determinat existenta unor mici diferente, care insa nu sunt foarte semnificative……….
. micile diferente la nivel structural cerebral determina mari diferente comportamentale
. de exemplu, microelementele sint substante chimice aflate in cantitati INFIME in organism – cantitati de ordinul 0,00589 grame
. ei bine, carenta sau surplusul infim al unui microelement, poate provoca tulburai extrem de grave la scara mare a organismului pentru ca microelementul respcectiv este o veriga intr-un lant foarte lung metabolic cu implicatii la nivelul tuturor celuelor inclusiv cele nervoase
. asa ca……acele mici diferente nu insemana mici diferente si la scara mare
Experimente efectuate pe animale relevă şi o cauză psihanalitică homosexualităţii.
Două grupuri, unul numai de iezi şi celălalt numai de iede au fost crescute separat pînă la maturitate.
Cînd a venit vremea împerecherii, ţapii crescuţi de mici separaţi de femele, se împerecheau între ei refuzînd caprele crescute în medii mixte.
În mod similar s-au comportat caprele crescute şi ele separat de masculi.
Comportamentul homosexual nu este întîlnit numai la om ci şi la animale.
Citind într-o zi într-o carte de medicină că Abraham Lincoln a suferit toată viaţa de adînci depresii nervoase, dintr-o dată am intuit că trebuie să fi fost homosexual. Imposibilitatea de a se realiza în plan sexual era izvorul acestei depresii.
Fac apoi legătura cu o cunostinta de a mea care sufera de cind o stiu de depresii nervoase . Este clar îmi zic: Fii atentă că ea are altă orientare sexuală decît cea pe care o crede. Imposibilitatea de a se realiza în acest plan îi determină aceste strări. În primul rînd puternica reprimare care nu îi dă voie să ajungă la ceea ce este cu adevărat şi a se manifesta.
Pe postul de televiziune Realitatea TV se anunţă într-o zi că a apărut o carte despre viaţa secretă a lui Lincoln în care se afirmă că a fost homosexual. În tinereţe a trăit 4 ani cu un bărbat iar ca preşedinte al S.U.A. a avut o legătură amoroasă cu unul din garda persoanală. Aşadar, intuiţia mea s-a adeverit!
Se spune că nici un om nu parţine în totalitate unui sex sau altuia. Că în fiecare coexistă feminiul cu masculinul. De acord! Dar nu aceasta determină homosexualitatea ci altceva!
Am întîlnit bărbaţi deosebit de masculini în fizionomie, fel de a gîndi, fel de a reacţiona, homosexuali şi bărbaţi efeminaţi cu trăsături feminine, structurale şi comportamentale, heterosexuali împliniţi în acest plan şi fericiţi!
. Tipologiile sexuale structurale sau psihanalitice sînt mult mai diverse decît cred oamenii de ştiinţă. Heterosexualitatea pură este extrem de rară.
Fiecare om este nu femeie şi bărbat în acelaşi timp ci heterosexual şi homosexual în acelaşi timp. Este altceva!
Feminintatea din acei bărbaţi îşi spune într-un fel cuvîntul dar nu îi determina la homosexaulitate.
O femeie – cal în zodiacul chinezesc. Calul = independent, energic, creativ, nonconformist. Este tipul uman care are curajul de a înfrunta societatea căreia nu i se adaptează. Acest tip îşi recunoaşte deschis orientarea sexuală.
A iubit în viaţa ei 80% femei, 20 % bărbaţi. S-a culcat sporadic numai cu bărbaţi.
Respinge inconştient relaţiile sexuale cu femeile. Deşi a avuat ocazii numeroase de a întreţine relaţii sexulale cu femeile pe care le-a iubit, a făcut iconştient astfel încît acest lucru să nu se întîmple. Testul Sondy nu a relevat homosexualitate feminină la ea.
Atracţia către femininate este de ordin psihanalitic.
În jurul vîrstsei de 29 de ani, a ascultat un disc cu poveşti pentru copii. Unele povestite de voci feminine altele de voci masculine. Un an mai tîrziu ascultînd din nou discul a descoperit că a ţinut minte numai poveştile spuse de voci feminine!
A remarcat ca se simte în siguranţă numai printre femei. Prezenţa masculină o apasă.
O atrag bărbaţii superiori la care nu se manifestă agresivitatea tipic masculină. Bărbaţii rafinaţi, nu neapărat efeminaţi. Să fie superioaritate autentică care asigură un comportament nonagresiv.
Într-un experiment privind homosexualitatea s-a relevat ceva deosebit de interesant căruia nu i-am putut găsi încă o explicaţie dar care a făcut să cadă multe ipoteze privind această minoritate sexuală.
A fost luat un lot de homosexuali, lesbiene, bisexuaţi care au dorit să devină fiecare celălat sex pentru a trăi plenar actul iubirii fizice şi sufleteşti.
Urmînd tratamente hormonale complexe, homosexualul pe măsură ce se transforma în femeie nu se mai simţea atras de bărbaţi ci de femei.
Aşadar la început homosexual fiind se simţea atras de bărbaţi iar devenit femeie s-a simţit atras de femei.
În acest experiment:
– homosexualii s-au transformat în lesbiene
– lesbienele în homosexuali
– bisexuaţii au rămas bisexuaţi – un bărbat heterosexual care se simţea atras şi de bărbaţi devenit femeie se simţea atrasă şi de femei.
Aşadar care este mecanismul structural al atracţiei către persoanele de acelaşi sex?
*** *** ***
Experimentul descris mai sus relevă faptul că nu partea femeiească dintr-un bărbat se simte atrasă de bărbaţi ci ceva din el face ca două părţi de celaşi fel să se atragă.
Într-un sat romanesc o bivoliţă a născut un viţel alb. Ori de cîte ori viţelul se apropia de ea să sugă bivoliţa îl împungea. De cîteva ori viţelul s-a prăbuşit la pămînt împus de mama sa. Stăpînul bivoliţei spunea că viţelul este venit de la diavol. Acest fapt scoate în evidenţă un instinct al vieţii de a repinge ceea ce nu este comun cu majoritatea.
În baza aceluiaşi instinct heterosexualii reping homosexualii.
Ceea ce noi numim antinatural este de fapt natură ascunsă!
Majoritar – minoritar
Normal – anormal
Natural – antinatural
Majoritarul este normal şi natural.
Heterosexualii sînt majoritari deci ei sînt normali şi naturali.
Iată asociaţia pe care o face gîndirea primară. Creierul nelucrat.
*** *** ***
În sistemul periodic al elementelor chimice găsim 3 tipuri de minorităţi.
1. Nemetalele care sînt în număr restrîns faţă de metalele care sînt majoritare
2. Semimetalele Si, Ge.
3. Elementele electroneutre hidrogenul şi carbonul – numai 2!
Dacă am emite judecăţi de tipul “homosexualii sînt minoritari deci sînt anormali”, nemetalele, semimetalele şi elementele electroneutre fiind minoritare în sistemul periodic al elementelor chimice ar trebui să fie anormale. În realitate ele formează împreună cu cele majoritare un întreg funcţional pe această planetă numită Pămînt.
Deşi în sistemul periodic al elemetelor chimice ocupă un număr restrîns de locuri, elementele minoritare sînt mult mai răspîndite în natură decît cele majoritare, metalele.
Pe pămînt oxigenul ( nemetal ) se găseşte în proporţie de 49,13 % , siliciul (semimetal ) = 26% aluminiul (metal )7,5% .
Deci oxigenul minoritar în sistemul periodic al elemetelor chimice este majoritar ca răspîndire pe pămînt.
Metalele, majoritare în sistemul periodic al elemetnelor chimice, sînt minoritare ca răspîndire.
– Nisipul = SiO2 este alcătuit dintr-un nemetal şi un semimetal.
– munţii alcătuiţi în majoritate din CaCO3 au în compoziţia lor:
Ca = metal O = nemetal C = electroneutru.
– petrolul, sîngele pămîntului, este alcătuit numai din C şi din H
– foarte răspîndite în natură cu rol covîrşitor în uriaşul edificiu al vieţii pe pămînt, H şi C elemente eletroneutre sînt minoritare în sistemul periodic. – numai 2 elemente electroneutre!
– tocmai datorită acestui caracter electrochimic pot îndeplini acest rol covîrşitor.
– viaţa = are în compoziţia ei preponderent H,C, O – elemente minoritare în sistemul periodic al elementelor chimice.
– în acest edificiu colosal numit viaţă, metalele se găsesc în cantităţi atît de mici încît intră în categoria microelementelor – adică acelea aflate în cantităţi infime.
– deşi infime cantitativ, ele joacă un rol la fel de mare ca şi cele aflate în cantităţi mari.
– carenţa unui microelement poate provoca tulburări grave în funcţionalitatea unui organism şi poate produce chiar moartea acestuia.
– aşadar, majoritarul şi minoritarul sînt egale în funcţionalitatea unui sistem viu sau neviu.
Şi lista poate continua.
Natura este plină de majorităţi şi minorităţi funcţionale la toate treptele sale de organizare.
Minoritatea nu este mai puţin importantă decît majoritatea. În privinţa a ceea ce înseamnă rol existenţial, ele sînt egale formînd întotdeauna un întreg la orice scară s-ar manifesta.
*** *** ***
Aşadar minoritar nu înseamnă anormal şi nici antinatural.
Între ( majoritar – minoritar ) ( normal – anormal ) ( natural – antinatural )
nu există nici o legătură.
*** *** ***
Genialitatea este o minoritate intelectuală. După aceste creiere ar trebui ca şi ea să fie o anormalitate şi deci antinaturală. O chestie păguboasă pentru societate. Ce rol joacă geniul în evoluţia societăţii omeneşti o ştim cu toţii.
Geniul şi gloata sînt la fel de importante. Un element al gloatei poate fi uşor înlocuit pe cînd geniul nu. Cu toate acestea din punct de vedere existenţial cerul le pune pe acelaşi calapod.
Studiile pe creier au determinat existenta unor mici diferente, care insa nu sunt foarte semnificative………. Studiile pe creier au determinat existenta unor mici diferente, care insa nu sunt foarte semnificative……….
. inca un exemplu si mai elocvent
. se stie ca genomul uman difera numai cu 1% de genomul uneia dintre primatele aceluiasi Pamint.
. diferentele enorme dintre om si primate le stie orisicine
. inca un exemplu si mai elocvent
. se stie ca genomul uman difera numai cu 1% de genomul uneia dintre primatele aceluiasi Pamint.
. diferentele enorme dintre om si primate le stie orisicine
. am destul creier sa nu concluzionez ca toti homosexualii sint genii fau fiinte superioare d.p.d.v. spirutual
. ca in orice multime de sisteme vii sau nevii, exista si aici diversitate de calitati care diferentiaza
. dar, dintre 2 sisteme vii, unul monocrom si altul policrom, cel policrom va fi intotdeauna superior celui monocrom
. pe intelesul omului simplu asta inseamna: heterosexualul monocrom – contine numai elementele sexului sau, homosexualul policrom – contine atit elementele sexului sau cit si pe cele ale sexului opus.
. acelasi fenomen a fost remarcat si la gistele salbatice
viorica iovan
. acelasi fenomen a fost remarcat si la gistele salbatice
. este vorba de comparatia cu iezii crescuti separati de c elalat sex
. la fel si gistele
In privinta lui Lincoln aveti dreptate. La inceput s-a spus ca era prea sarac ca sa-si poata permite sa-si cumpere un pat personal, dar dupa ce a ajuns presedinte al SUA, el a continuat sa doarma cu barbati mai tineri in pat desi situatia lui materiala s-a imbunatatit intrucatva.
Aveti dreptate si unde spuneti ca diferente mici in structura creierului pot avea consecinte mari in viata, si voi prezenta un material legat de acest aspect (de la cercetarile lui Le Vay incoace).
Unde nu aveti dreptate insa este pasajul in care va referiti la schimbarea orientarii sexuale cu ajutorul hormonilor in perioada post-natala.
„Unde nu aveti dreptate insa este pasajul in care va referiti la schimbarea orientarii sexuale cu ajutorul hormonilor in perioada post-natala. ”
. stimate domnule Anton
. experimentul pe care l-am exemplificat tocmai asta subliniaza: ca orientarea sexuala nu poate fi schimbata!
. o lesbiana care devine barbat homosexual tot persoana honosexuala ramine – adica indreptata catre persoane de ACALASI SEX CU EA.
CORECTURI LA MESAJ:
Ecou: „Unde nu aveti dreptate insa este pasajul in care va referiti la schimbarea orientarii sexuale cu ajutorul hormonilor in perioada post-natala. ”
. stimate domnule Anton
. experimentul pe care l-am exemplificat tocmai asta subliniaza: ca orientarea sexuala nu poate fi schimbata!
. o lesbiana care devine barbat homosexual tot persoana homosexuala ramine – adica indreptata catre persoane de ACELASI SEX CU EA.
Autor: viorica iovan
In caz ca nu am inteles eu bine acel episod, imi cer scuze. Averi cumva vreo trimitere pe net?
Da, sunt de acord si cu observatia dvs ca uneori traind in mod inadvertent o viata de heterosexual, cand ai o structura gay, asta duce la depresiuni nevoase grave. Un profesor de matematica tanar de la Univ din San Francisco a ilustrat odata in public la ce ce refera.
In cazul acesta imi cre scuze; eu am inteles altceva.