La un sfârșit de săptămână vara aceasta, în Montparnasse, îl acompaniez pe un prieten american, pictorul Jerry W. McDaniel, spre un chioșc ca să-și cumpere The New York Times. Și Jerry vrea să meargă pe rue Blomet, un traseu pe care nu-l abordasem niciodată, din 1985 de când îmi petrec verile la Paris. Întâi mă împotrivesc. Am trecut de nenumărate ori pe la două colțuri ale străzii Blomet. Nu se vedeau pietoni, nu se vedeau vitrine. Mi s-a părut întotdeauna o stradă care nu prezintă nici un interes. Dar era vreme bună și am acceptat schimbarea de decor. Și iată că mi-au ieșit în cale trei descoperiri de prezențe românești-surpriză.
Dăm colțul pe rue Blomet. La No. 45 o placă anunță că pe locul acela, unde azi este un mic “square” – părculeț, s-a născut suprarealismul. O sculptură donată de artistul spaniol Juan Miró orașului Paris, “Pasărea Lunară” / “L’Oiseau Lunaire” este amplasată în acel spațiu verde. Pe vremuri acolo erau ateliere de artiști și scriitori, care au fost demolate.
Placă la No. 45 pe rue Blomet – locul unde, la sfârșitul secolului 19 erau ateliere de artiști, și unde s-a născut suprarealismul. Foto: Ileana Costea
Mai înaintăm câțiva pași și la No. 33 dau de o sală de spectacole, foarte cunoscută în perioada “Anilor Nebuni” / “Les Années Folles” dintre cele două războaie mondiale, numită “Le Bal Nègre”.
Le Bal Blomet, fostul “Le Bal Nègre”, redeschis în martie 2017, local cu un program
accesibil unei largi audiențe, oferind spectacole muzicale de revistă, de cabaret,
de jazz, şi de muzică clasică. Sursa: www.lebalblomet.fr
La “Le Bal Nègre”, se cânta muzică din Caraibe, jazz și se dansa biguine. Era pe vremea când celebra Josephine Baker performa la Paris în spectacolul de revistă “Le Bal Nègre”. La No. 33 rue Blomet își petreceau serile toți acești suprarealiști de la No. 45. Printre cei ce frecventau localul era și fondatorul dadaismului, românul Tristan Tzara. Prietenul sculptorului spaniol Juan Miró, pictorul Francis Picabia, l-a adus pe Dadaistul Tristan Tzara la atelierul lui Miró din 45 rue Blomet şi curând un întreg grup “Rue Blomet” s-a format incluzând pe Miró, Picabia, Masson, Tzara, Michel Leiris, Robert Dersnos, Jacques Prevert, şi Antonin Artaud. Unii dintre cei din “Grupul Străzii Blomet” au început să se identifice cu curentul suprarealist a lui André Breton.
Portretul lui Tristan Tzara de Robert Delaunay, 1923: Sursa; Wikipedia
“Le Bal Nègre” a inspirat pictori cunoscuți (Kees Van Dongen – portretul lui Joséphine Baker la Le Bal Nè`gre, Francis Picabia – tabloul Bal Nègre, cât și pe fotografi importanți din anii 1930 la Paris, printre care, Brassaï (care și-a luat numele de artist după sonoritatea orașului unde s-a născut, Brașov, Transilvania).
Foto-autoportret al lui Brassaï
Sursa: Wikipedia.
Iată deci încă două descoperiri-surpriză!
Am intrat în micul restaurant al lui Le Bal Blomet (numele fiind schimbat, sub presiunea celor “politically correct”/“corect politic”). Pe un perete se afla un panou mare compus din coperți de discuri de jazz. Localul prezintă două joi pe lună muzică de jazz. Jerry W. McDaniel descoperă mai multe coperți de discuri create de ilustratorul american, cunoscut pentru creațiile lui pe temă de jazz, David Stone Martin. Îl întâlnise cu mulți ani în urmă la Societatea Ilustratorilor din New York. Jerry e fascinat, căci este mare amator de jazz și la rândul lui a pictat mult pe acest subiect. Ne place atmosfera și toată istoria locului. Și pe 5 octombrie se dădea un spectacol dedicat lui Duke Ellington. Jerry împlinise 82 de ani pe 9 septembrie și nu își serbase ziua de naștere. Mie îmi vine idea să-l sărbătorim acolo… Nu se putea un loc mai potrivit pentru un pictor american: seară cu muzică americană într-un local cu istorie legată de artă… Îl găsim pe proprietar și Jerry îi propune să facă un afiș pentru Le Bal Blomet.
Pictorul american Jerry W. McDaniel, cu proprietarul localului Le Bal Blomet, Guillaume Cornu, pe fundal
de coperți de discuri de jazz; pe masă prima variantă a afișului cu muzicieni de jazz.
Paris, Montparnasse, Franța, Septembrie 2017. Foto: Ileana Costea
Rezultatul, o seară cu prieteni români și francezi la “Le Bal Blomet” și două afișe făcute de Jerry W. McDaniel: unul în stil pop-suprarealist cu trei tinere dansând, altul cu muzicienii care performau în seara când ne-am adunat noi acolo, și o carte poștală pentru măsuțele din local cu portretul lui “THE DUKE”.
Jerry W. McDaniel (dreapta) alături de cele două postere (create la Paris în octombrie şi expuse
la Le Bal Blomet) și de Ileana Costea, Director, I.C.ART Gallery (stânga) – galerie care
îl reprezintă pe artistul american. Foto: Bernard Bozec.
Carte poștală creată de Jerry W. McDaniel pentru spectacolul de jazz dat la Le Bal Blomet
în onoarea lui Duke Ellington pe 6 Octombrie, 2017;©2015 JWMcD și I.C. ART
Îmi imaginez că vă întrebați… care este descoperirea românească în toată această poveste. Ei bine, este: Jerry W. McDaniel a făcut două serii de picturi-ilustrații pentru versuri de Lucian Blaga (cu ocazia recitalurilor de poezie din California ale artistei bucureștene Lidia Lazu) și pentru poeme de Ana Blandiana din volumul tradus în engleză “Patria mea A4”/“My Native Land A4”. Și iată-l pe acest artist american, care tocmai se întorsese la Paris după o expoziție cu picturi-ilustrații de inspirație românească de la Congresul ARA 41 de la Sinaia (2-5 august) , creând afișe pentru Le Bal Blomet … A patra surpriză cu elemente românești.
©2008 JWMcD și I.C. ART
©2015 JWMcD și I.C. ART
Picturi-ilustrații de artistul american McDaniel: “Buze verzi” (sus), decor pentru spectacolul “Vreau să Joc”
la recitalurile de poezie Lucian Blaga din California ale artistei bucureștene, Lidia Lazu, la invitația
Ilenei Costea, în 2008, și “Timpanul” (jos) inspirată de poezia cu același nume de Ana Blandiana.
La Paris am văzut o comedie foarte reușită („Silence, on tourne”/”Liniște, se filmează” de Patrick Hautdecœur şi Gerald Sibleyras), jucată bine cu actori profesioniști deosebit de talentați, punctată de muzică, cu acțiunea desfășurându-se în ritm rapid. Felul în care se ținea mereu legătura cu sala s-a adăugat la antren. Piesa este deșteaptă și plină de umor. Un comentator pe Internet spune “Aduceți-vă batistele, căci veți plânge de cât veți râde.” Echipa este formată din francezi: autorii, regizorul, actorii, scenograful, etc. Surpriza e că totuși una dintre actrițe este româncă. Este vorba de Adina Cartianu, stabilită la Paris, cu un palmares frumos de realizări în teatru și cinema. A apărut în mai filme în ultimii ani printre care și într-unul cu Gérard Depardieu “A Farewell to Fools (regizor Bogdan Dumitrescu, 2013) după un roman al lui Titus Popovici. În piesa “Silence, on tourne” Adina nu este într-unul din rolurile principale, însă are un rol cu vizibilitate, căci apare des pe scenă și se remarcă printr-o prezență foarte puternică, ceea ce o scoate în evidență. Rolul ei presupune a-și trăda faptul că nu este din Franța și deci nu știe foarte bine limba. Cu statura ei impozantă, cu figura ei expresivă și cu modul în care „o dă pe românește”, Adina Cartianu adaugă hazului și calității piesei. Iar piesa are mult succes. Se joacă de peste un an la Paris, și s-a jucat “ca piesă în rezidență” la Lyon. S-au dat în total 300 de reprezentații. A fost nominalizată la premiul Molière pentru cel mai bun spectacol comic.
Scenă din comedia “Silence on tourne”; în extrema stângă a pozei actrița româncă Adina Cartianu
în plin dinamism de acțiune. Foto: Ileana Costea
Adina Cartianu în piesa “Silence on tourne”
Mi-a fost dat să o întâlnesc personal pe Adina și să-i cunosc soțul (francez, scriitor de piese de teatru și regizor) și cele două fete adolescente, frumoase și deștepte. O plăcere să stai de vorbă cu două româncuțe bune eleve, dornice să se educe și curioase să cunoască lumea. Adina scrie în prezent un roman al cărui subiect nu mi l-a dezvăluit și al cărui titlu îl va decide curând, când își va prezenta cartea spre publicare, probabil în decembrie anul acesta.
Sara și Ema – fetele actriței Adinei Cartianu și a soțului ei Jean-Marc, la o cafenea în piața primăriei sectorului/”arondissment”-ului 15, Paris, Franța, Septembrie 2017. Foto: Ileana Costea
Și lucrurile nu se opresc aici. Fac o scurtă excursie în Spania, cu oprire de câteva zile la o stațiune pe coasta Atlanticului, în Tenerife. Într-o zi pornesc spre Santa Cruz, capitala insulei, în căutare de arhitectură modernă. Cu pasiunea mea pentru arhitectură (ca absolventă a Institutului “Ion Mincu” din București), îmi doresc să văd clădirea făcută de arhitectul spaniol Calatrava, cel care a construit recent impresionanta clădire Oculus din New York, un mic amfiteatru în același stil “cu aripi mari albe îndreptate spre cer”. Și cu această ocazie mă duc și la “Spațiul Artelor – Tenerife”/ “El Tenerife Espacio de Las Artes” (TEA), să văd muzeul de artă al orașului așezat într-o altă clădire modernă, creată de cunoscuta firmă elvețiană a arhitecților Herzog & de Meuron sub supravegherea arhitectului din Canare Virgilio Gutierrez Herreros. Scopul acestui spațiu cultural este să contribuie la înflorirea culturii, să creeze punți culturale între diverse țări și să promoveze tinerele talente ale insulei. O clădire mare, care acoperă 67 000 metri pătrați, și care conține trei instituții culturale: un muzeu de artă modernă, biblioteca cea mai importantă de pe insulă, și un centru de fotografie.
Biblioteca Alejandro Ciorănescu la Santa Cruz, capitala insulei Tenerife, din arhipelagul Canare
Luminoasa clădire TEA, Santa Cruz, Tenerife, Insulele Canare, Spania, august 2017
Acolo altă surpriză: “Biblioteca Insular” din cadrul centrului TEA poartă un nume românesc: Alejandro Ciorănescu. Și ce bibliotecă mare și frumoasă! Un complex pe două etaje, cu o secție pentru copii, o bibliotecă de muzică și una de video. Secția sălii de lectură este uriașă cu 1000 de spații pentru studiu, cu pereți înalți de sticlă care deschid îmbietor interiorul spre exterior. Și să vezi numărul mare de tineri la mesele de lucru, aprofundați în studiu, în spațiul acesta modern, luminos, al unei biblioteci ce poartă un nume românesc îți dă un sentiment de profundă bucurie.
Așa am aflat eu despre acest specialist în literatură comparată, filolog, dar și istoric, Alexandru Ciorănescu care a predat, din decembrie 1948 până în 1979, la Universitatea La Laguna din Tenerife, limbă și literatură franceză, ținând și unele cursuri de literatură italiană și portugheză, de limba română sau de literatură comparată. Este considerat unul din pionierii literaturii comparate în Spania. A scris și o carte mult apreciată despre istoria orașului Santa Cruz. O stradă din capitala insulei îi poartă numele, în semn de omagiu și recunoștință față de unul dintre cei mai importanți istorici și geografi ai Insulelor Canare. Viața exilatului Ciorănescu nu a fost ușoară. Cei doi copii i-au rămas în țară și au putut ieși numai mulți ani mai târziu. Situație financiară multă vreme precară. Dar pe “neliniștitul” cercetător Ciorănescu nu l-a oprit nimic să se afirme în locul în care s-a stabilit, făcându-ne cinste.
Deci o vară europeană bogată în prezențe românești-surpriză.
Referințe:
Le Bal Blomet/Tristan Tzara/Brassaï/Jerry W. McDaniel
Bal Negre – Morceaux d’histoire negre Tzara este menționat (fr.) — http://www.balblomet.fr/histoire-bal-blomet/
Le Bal Blomet (ex-Bal Nègre) — https://fr.wikipedia.org/wiki/Bal_N%C3%A8gre
Morceaux d’histoire nègre – îl menționeaza pe Tzara — http://ouestorch.alouest.net/morceaux-dhistoire-negre/
Tzara, Wikipedia (en.) — https://en.wikipedia.org/wiki/Tristan_Tzara
Brasaï – many photographs — http://www.atgetphotography.com/The-Photographers/BRASSAI.html
Brassaï: Images of Culture and the Surrealist Observer.M. Warehime. 1996. #24. Book
Situl official al artistului American Jerry W. McDaniel — www.jerrywmcdanielstudios.com
Art and Book Exhibits at ARA 41 Sinaia – Jerry W. McDaniel presents Blaga and Blandiana
https://ileanacostea.wixsite.com/mymainsite/ara-41-exhibitions
Adina Cartianu
http://www.artmedia.fr/fiche.cfm/14799-adina-cartianu.html
Silence on tourne — https://www.facebook.com/SilenceOnTourneTheatre/
Silence on tourne — http://www.theatrefontaine.com/silence-tourne
Filmul cu Depardieu în care apare Adina Cartianu: Fairwell to Fools (2013)
http://www.imdb.com/title/tt1634055/?ref_=ttfc_fc_tt
Alexandru Ciorănescu
Alexandru Ciorănescu pe Wikipedia.ro — https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Cior%C4%83nescu
Scriitorul Zilei: Alexandru Ciorănescu pe blogul lui Ion Lazu
http://ilazu.blogspot.com/2012/11/scriitorul-zilei-al-cioranescu-poezia.html
Literatură: Memorialişti români – Alexandru Ciorănescu de Al. Săndulescu
http://www.romlit.ro/memorialiti_romni_-_alexandru_ciornescu
Biblioteca Cioranescu – TEA — http://www.tenerife-information-centre.com/tenerife-espacio-de-las-artes.html
© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.
Ileana Costea, 14 noiembrie 2017, Los Angeles