Am citit articolul domnului Ungureanu cu interes [După 100 de ani de comunism: mai vrem!].
Aș vrea să adaug însă un fapt controversat, sau uitat de unii oameni. Nu există un singur comunism, ci mai multe feluri de comunism. Suntem obișnuiți să ne axăm pe comunismul sovietic-stalinist, precum și pe comunismul din țările est-europene, fenomen depășit de istorie.
Dar trebuie să luăm în considerare și alte tipuri de comunism, pe care lumea le acceptă în prezent, deși ar trebui să le respingă. Mă refer la comunismul din lumea extra-europeană, care a reușit să se mențină: situația era diferită de cea din Europa centrală și răsăriteană. Deși nici acesta nu este identic în toate țările în care domină. Mă refer în primul rând la comunismul chinez. Am auzit afirmații după care: chinezii sunt prea mulți, un miliard și jumătate de oameni, de aceea comunismul este singurul regim care să-i țină în ascultare, altfel ar putea invada lumea; economia chineză este capitalistă; sistemul politic chinez este construit de asemenea natură încât să oprească populismul.
Dar nu cred că democrație înseamnă neapărat populism. Și oricum, chiar dacă nu dorim populismul, se pune întrebarea: este mai bună dictatura decât populismul? În China s-a ajuns ca economia capitalistă aparentă să întrețină regimul de dictatură comunistă, iar regimul de dictatură comunistă să folosească economia capitalistă aparentă pentru a se menține la putere. Deci muncitorul chinez suportă dificultățile economiei capitaliste, dar spre deosebire de regimurile democrate, în care are dreptul de a protesta, de a face grevă, nu are aceste drepturi datorită dictaturii comuniste.
Este adevărat că această dictatură comunistă chineză nu este identică cu cea stalinistă sovietică, dar totuși este o dictatură. Este suficient să ne amintim că un scriitor chinez laureat al Premiului Nobel pentru Literatură se află în exil în Franța și că un luptător chinez pentru drepturile omului, atunci când a primit Premiul Nobel pentru Pace se afla în închisoare și nu i s-a permis de către autoritățile comuniste chineze să plece la ceremonia înmânării Premiului; apoi a fost expulzat din China; mie personal, cazul lui mi-a amintit de cel al lui Alexandr Soljeniţîn. În China este limitarea forțată a natalității, uneori avorturile fiind impuse de regimul politic. Dalai Lama este considerat un dușman al Chinei, tocmai el, luptător pentru pace, pentru non-violență, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (apropo, faptul că acest om a primit Premiul Nobel pentru Pace a enervat autoritățile comuniste chineze, care organizaseră măcelul din piața Tienanmen din Beijing împotriva studenților luptători pentru democrație în China.
Actualul lider al Partidului Comunist Chinez a căpătat puteri depline. Guvernul comunist chinez visează să ocupe Taiwanul. Deci un regim naționalist-comunist dictatorial, în care Securitatea chineză are putere aproape nelimitată, cu o economie aparent capitalistă care îl salvează de la faliment, cu ajutorul lumii democrate, interesată în produse chinezești ieftine.
Să ne amintim și de crimele făptuite în perioada maoistă, care au depășit crimele staliniste și hitleriste la un loc din punct de vedere numeric, crime făcute tot pentru reușita comunismului, a ”viitorului frumos” al omenirii. Regimul conviețuirii între dictatură comunistă și economie de piață, de marxism (dacă mai este într-adevăr) și naționalism, există și în Vietnam și Laos. Chiar dacă duritatea acestor regimuri este mai redusă decât în țările central-est-europene în perioada în care aceste țări erau sub regim comunist. Dar întreaga lume acceptă regimurile comuniste chinez, vietnamez și laoțian deoarece aceste țări exportă mărfuri de bună calitate la prețuri modice, întrucât ”forța de muncă” este ieftină: muncitorii din aceste țări comuniste sunt plătiți cu salarii mici. În plus, poate că este și o admirație față de aceste regimuri (post-maoist, post-hoșiminist), precum și teama că ar putea reveni la maoism, la stalinism și ar declanșa un război.
De asemenea, să nu uităm regimul dictatorial de o deosebită duritate din Coreea de Nord, o țară condusă de a treia generație de dictatori din aceeași familie, în care – în mod oficial – președinte pentru vecie este Kim Il Sung, deci o reunire între comunism (dacă mai există), dictatură criminală necrocrație, amenințare asupra întregii lumi. Din păcate, acest regim criminal trezește uneori simpatia unor oameni idealiști, care îl cred altfel decât este într-adevăr.
Să nu uităm nici regimul comunist castrist din Cuba: după moartea lui Fidel Castro, a urmat ”la tron” fratele său, Raul. Atunci când fostul președinte american, Obama, a decis să ”normalizeze” relațiile cu acest regim și a plecat în vizită oficială la Havana, nici măcar nu a fost întâmpinat la aeroport de către noul dictator cubanez. Deci, nici măcar respect față de un președinte american care a vrut să ajute, să îndrepte lucrurile, cu toate că emigranții cubanezi din SUA, respectiv exilul politic cubanez, i-au atras atenția să nu facă acest lucru.
Disputa actuală între președintele american Trump și ”conducătorul” nord-coreean nu poate duce la rezolvarea situației. Lucrurile vor putea fi schimbate numai din interior: singurii care pot face aceasta sunt ofițerii superiori din Securitatea nord-coreeană, paznicii lui Kim al III-lea, care îl pot înlătura și schimba. Să ne amintim și de faptul că statul nord-coreean, deci împărțirea Coreei în două state a apărut nu pentru că poporul coreean ar fi vrut acest lucru, ci ca urmare a războiului din Coreea, generat de războiul rece și de rivalitatea între superputeri la începutul anilor 50, ajunsă la maximum în anul 1953. Nu pot să-mi dau părerea dacă SUA ar fi putut preveni acest lucru, respectiv împărțirea unei țări și crearea unui stat artificial, condus de un fost șefuleț de guerilă devenit conducător al Partidului Comunist Coreean cu ajutorul URSS și al Chinei maoiste. Fapt este însă, că acest stat artificial își continuă existența, amenință întreaga lume cu un război atomic și continuă dictatura bazată pe stalinism, deși el însuși nu este decât o consecință și o rămășiță a războiului rece.
Să ne amintim încă un lucru: Marx a fost un comunist internațional, deși se poate spune și despre el că ar fi fost un comunist evreu asimilat german; Engels a fost un comunist german: Lenin, care a înlocuit tezele marxismului cu propriile lui teze a fost un comunist rus; Stalin a fost un comunist gruzin, un om provenit dintr-o țară care de fapt era o colonie a Rusiei și a ajuns tocmai dictatorul puterii coloniale pe care pe de o parte o admira cultural, pe de altă parte avea reticență față de ea. Mao Zedong a fost un comunist chinez, Tito un comunist iugoslav, Ceaușescu un comunist român, și așa mai departe. Cadrului general al comunismului, un regim care a funcționat împotriva naturii umane, i s-au adăugat elemente de dictatură locală, inspirate din tradițiile și naționalismele locale, care adeseori l-au agravat și mai mult.
Cer scuze pentru aceste afirmații, vreau doar să dau puțin de gândit…
@Lucian Herşcovici
Dacă am înţeles eu bine, dv. distingeţi următoarele tipuri de comunism:
a). comunismul sovietic-stalinist, comunismul din țările est-europene,
b). comunismul chinez… economia capitalistă aparentă să întrețină regimul de dictatură comunistă, iar regimul de dictatură comunistă să folosească economia capitalistă aparentă pentru a se menține la putere…. regim naționalist-comunist dictatorial
c). regimurile comuniste vietnamez și laoțian
d). regimul comunist castrist din Cuba
e). regimul dictatorial de o deosebită duritate din Coreea de Nord
deci 4 sau 5 tipuri, (b) şi (c) fiind similare.
Eu văd de fapt doar două modele de bază: comunismul marxist şi comunismul de tip NEP (v. articolul Comunismul, un ideal trădat?)
1. Comunismul marxist este cel în care sunt aplicate reţetele lui Marx din Manifestul Partidului Comunist (1848), în esenţă desfiinţarea proprietăţii private şi deci exercitarea monopolul strict al statului asupra producţiei, comerţului, finanţelor. Acesta are drept consecinţă (inevitabilă, după cum am arătat) dictatura politică, adică suprimarea libertăţilor, în principal a libertăţii cuvântului şi a libertăţii de asociere, adică desfiinţarea presei libere, a partidelor politice, a formei republicane de conducere prin reprezentanţi aleşi.
2. Comunismul de tip NEP este o variantă parţial îndulcită a primului, în care există şi un sector privat în producţie şi comerţ, dar finanţele, grosul economiei sunt în mâinile statului, precum şi regimul de dictatură politică rămân neschimbate.
În articolul „Comunismul, un ideal trădat?” am văzut că varianta NEP a apărut deoarece Lenin şi-a dat seama că riscă prăbuşirea regimului dacă nu slăbeşte măcar întrucâtva reţetele marxiste.
Această lecţie a fost învăţată cu folos de conducătorii comunişti ai Chinei (sfârşitul anilor 1970), care au acceptat, în politica economică, elemente de piaţă liberă, probabil într-o proporţie mai mare ca în URSS din anii 1922-1928. Ca şi în cazul NEP-ului leninist, regimul politic este însă de dictatură totală – fără presă liberă, partide politice, alegeri.
Deci comunismul din China şi Vietnam (poate şi din Laos) poate fi calificat ca comunism de tip NEP amplificat. Toate celelalte sunt de tip consecvent marxist: URSS şi fostele ţări socialiste, Coreea de Nord, Cuba.
PS: Între aceste comunisme dv. mai faceţi distincţie şi după modul în care se transmit frâiele puteri: ereditar, în familie, ca în Coreea de Nord şi Cuba, sau prin manevre în interiorul clicii conducătoare. Eu nu văd aici o distincţie de principiu: atâta timp cât regimul este dictatorial (şi nu republican reprezentativ), este lipsit de importanţă cum se transmite puterea la vârf – diferenţa este anecdotică. Faptul nu influenţează regimul politic şi economic, şi deci nu are repercusiuni asupra vieţii oamenilor.
Comunism este si in occident. De exemplu in Suedia e o coalitie de stinga cu comunistii. Acestia nu au deci putere absoluta, ci sint mai mult o anexa a socialistilor, care dau tonul si domina. De la 1970 (cu revoltele occidentale) exista o parte a populatiei suedeze care impartaseste idealuri comuniste (diferite modeluri). Au avut raspindire in cultura dar in economie au pierdut teren in ce priveste influenta. Statul s-a descotorosit de Posta, Cai ferate incit nu stiu daca mai este proprietar in ceva. Socialistii, care au dominat istoric in Suedia, nu urmaresc desfiintarea capitalului si nici nationalizarea, ci doar un control asupra lui pentru a-l imblinzi. Eu presupun insa ca foarte multe falange nationale occidentale comuniste au ca agenda, ori pe fata, ori ascunsa (la cererea populatiei) sa nationalizeze si ingradeasca capitalul. Situatie in care celor care s-ar opune li s-ar aplica ,,vointa poporului”.
Mai am două observaţii:
1. Sub aspect economic, comunismul de tip NEP este o economie mixtă: o parte din producţie şi comerţ este de stat, o parte este privată. Dar şi partea privată a economiei se află sub influenţa statului, atât oficial (în virtutea legislaţiei), cât şi neoficial, prin presiunea funcţionarilor corupţi de partid şi de stat.
În cazul Chinei volumele sectoarelor de stat şi privat sunt cam egale – măsurate după PIB; nu ştiu care era sitaţia în această privinţă pe perioada NEP-ului sovietic.
2. Atît în cazul NEP-ului leninist, cât şi (în special?) în acela al NEP-ului chinez, a apărut o corupţie specifică: funcţionarii de partid şi de stat profită de puterea lor politică (aproape) discreţionară pentru a stoarce din întreprinderile private o parte din venit.
Dat fiind că nu există libertate politică, acest fenomen este imposibil de combătut pe căi oficiale, prin apel la justiţie, şi se face prin campanii periodice – dacă şi când doreşte Partidul…
Bravo Domnului Herscovici pentru deschiderea unei teme care arunca cu vinovatii ireale, si pe sisteme si pe persoane !
Utilizarea termenului de „comunism” pentru toate tipurile definite, mai mult sau putin corect, de „comunism”, inspiră imaginea unui ghiveci pseudo-ideologic, lipsit in totalitate de elemente stiintifice. Niciunul din „comunismele” – mentionate sau nementionate – nu are mai nimic de-a face cu „comunismul stiintific”.
Comunismul „științific” este definit prin două caracteristici obligatorii, și anumę:
1. Egalitate socială
2. Proprietatea comună asupra mijloacelor de producție (cu componentele așa cum le-a definit Marx: mijloacele, relațiile și distribuția).
În niciuna din formlẹ REALIZATE nu s-au îndeplinit pe deplin aceste condiții, deci nicăieri nu a existat un „comunism” adevărat !!! În China, cu atât mai puțin.
A critica o structură socială realizată intro țara oarecare ca fiind „comunistă” devine, în acest cadru, superfluu !
Mici forme de comunism – conform cu defintia lui, din dicționarele economice, pot fi considerate azi cooperativele din capitalism, și cu îngăduință – kibutzurile, și cu o și mai mare ingaduinta – kolhozurile.
Nu este corect să folosim eticheta de „comunism” și „comuniști” pentru subiecte și realități care nu au nicio legătură concretă cu ideologia utopică, splendida dar irealizabila – nici, azi, nici mâine și nici poimâine – pe undeva în această lume sălbatecă.
Autorul spune: „Dar trebuie să luăm în considerare și alte tipuri de comunism, pe care lumea le acceptă în prezent, deși ar trebui să le respingă. Mă refer la comunismul din lumea extra-europeană, …”.
Nu ştiu de unde vine ideea că lumea ar accepta în prezent comunismul practicat în afara Europei, aceasta spre deosebire de trecut. Poate ne lămureşte autorul, dl. Herşcovici. Eu aş zice că cei care acceptau aşa zisele tipuri de comunism din trecut le acceptă şi în prezent, şi invers.
O metodă curent folosită pentru a reînvia gustul pentru comunismul compromis din trecut este de a afirma că acel comunism NU a fost unul adevărat, idee perpetuată pe ACUM de dl. Sfartz. Este ceea ce dă vânt în pupă ideii de „mai lăsaţi-ne odată” să încercăm, că atunci vom reuşi ce nu s-a reuşit de la puciul bolşevic încoace.
Eu găsesc că d.p.d.v. principial nu există diferenţe fundamentale între fostele ţări comuniste europeene (în care comunistul s-a prăbuşit cu tronc) şi cele care îl târăsc mai departe, ca pe ultima lor salvare, cei aflaţi la putere în ţările încă rămase comuniste.
Cu cât cei ce introduc mai mult capitalist în economie, pentru a menţine economic dictatura comunistă (deoarece fără dictatură sistemul cade), cu atât crează forţe centrifuge, care doresc libertatea în toate domeniile.
Cei care menţin un comunism nediluat, precum Coreea de Nord, au ajuns să implementeze un regim abject, aflat la periferia comunităţii internaţionale şi arătat cu degetul pentru felul inuman în care îşi tratează propriul lor popor.
In comunism liderii incearca sa creeze iluzia ca toti sunt egali si asta le permite celor de „sus” sa traiasca pe contul celor de „jos”. De exemplu: in Romania securistii erau stalpul mentinerii ideii de egalitate si ca atare erau rasplatiti . Magazinele speciale a Securitatii unde se gaseau toate hainele si alimentele care nu apareau in magazinele pentru plebei. As denumi acest fel de comunism, „comunism pe furis”. Orwell a inteles perfect sistemul si in Ferma Animalelor declara, ca toti porcii sunt egali dar unii porci sunt mai egai decat altii !!!! Incercand sa creezi o societate perfect egalitara este imposibila, fiindca este in conflict cu natura umana.
Charlie, prin: „Incercand sa creezi o societate perfect egalitara este imposibil(!), fiindca este in conflict cu natura umana”, vine sa-mi confirme si concluzia mea de mai sus: „…ideologia utopică, splendida dar irealizabila – nici, azi, nici mâine și nici poimâine – pe undeva în această lume sălbatecă.”
De unde a scos Stimabilul Victor: „O metodă curent folosită pentru a REINVIA gustul pentru comunismul compromis din trecut este de a afirma că acel comunism NU a fost unul adevărat, idee perpetuată pe ACUM de dl. Sfartz.” ???
Am muncit degeaba o viata intreaga in comunism, rasplatit pentru crearea de plusvalori de miliarde de lei vechi doar cu 10% mai mult decat un maistru lenes, sa doresc sa revin la un sistem care m-a lipsit de dreptul la afirmare?
Nu ne intelegem, Domnule Victor, cand „atribuiti” fara sa judecatɨ!!
Ce a scris dl. Sfartz este marcat prin „> „.
> „…ideologia utopică, splendida dar irealizabila – nici, azi, nici mâine și nici poimâine – pe undeva în această lume sălbatecă.”
Adică lumea nu este destul de bună pentru marxism, şi nu invers. Ciudată concluzie…
> Comunismul „științific” este definit prin două caracteristici obligatorii, și anumę:
> 1. Egalitate socială
> 2. Proprietatea comună asupra mijloacelor de producție (cu componentele așa cum le-a definit Marx: mijloacele, relațiile și distribuția).
Chiar dl. Sfartz ne arată că pct. 1 s-a îndeplinit, atunci când scrie că „Am muncit degeaba o viata intreaga in comunism …”. Cu alte cuvinte, şi dânsul a trăit egalizarea în jos pentru mai toţi.
Iar că proprietatea era de stat sau colectivă, etc. (Pct. 2), era ceva prevăzut oficial şi o ştia oricine. Extrase din Constituţia României din 1965:
> În niciuna din formlẹ REALIZATE nu s-au îndeplinit pe deplin aceste condiții, deci nicăieri nu a existat un „comunism” adevărat !!!
I-am arătat din nou d-lui Sfartz, a câta oară, şi eu, şi alţii, că aceste condiţii au fost îndeplinite, dar nu foloseşte. Mai încerc odată acum.
> Nu ne intelegem, Domnule Victor, cand „atribuiti” fara sa judecati!!
Punctul meu de vedere, diferit faţă de cel al dl. Sfartz, a fost exprimat după ce am „judecat” contradicţiile din care dânsul nu a găsit o cale de ieşire.
Comunismul pe care l-am trăit a fost unul marxist, şi orice metodă de a-l implementa din nou este sortită să recurgă din nou la forţă, deoarece oamenii se nasc cu drepturi inalienabile la viaţă şi libertate, pe care doresc să le menţină.
Se încearcă de către mulți analitici, mai mult sau mai puțin profesioniști, încadrarea forțată, cu orice preț, și prin orice asociere de identități PARȚIALE,- în teoria pură, dar nicăieri realizată INTEGRAL- a lui Marx.
Aparențele de asemănări cu ideile de bază a lui Marx-sunt definite a fi aplicații reale a teoriei marxiste. Aiurea !
Peste tot,unde a existat o societate,definită de „atribuitorii de identitate cu teoria lui Marx”-ca fiind „comunism”, nu a fost vorba decât de „AUTOCRAȚII”, cu pretenția falsă de a fi comunisto-marxiste !
Domnul Victor,face distincția de „umanism social”- în favoarea capitalismului,neacceptând valabilitatea afirmației mele că „lumea este încă sălbatecă”-și pentru comunismele clasificate mai sus, dar și pentru orice altă formă de organizare socială:capitalisto-socialistă.
Trăim intro lume a aparentelor• Multimile sunt intoxicate prin masmedia, peste tot se maschează meschinăria politică.
Cândva, peste milenii, când se vor face mutații genetice ale AĐN-ului uman (fizic și cerebral ! ), se vor putea aplică structuri sociele,altele decat cele de azi,devenite perimate, si unanim acceptate.
Ar fi interesant,cum vede clerul-organizarea sociala din Rai,sau Iad ?!
Nu cumva e „comunista”-fereasaca Dumnezeu !!
Sfartz Pincu a scris, marcat prin „> „:
> Se încearcă de către mulți analitici, mai mult sau mai puțin profesioniști, încadrarea forțată, cu orice preț, și prin orice asociere de identități PARȚIALE,- în teoria pură, dar nicăieri realizată INTEGRAL- a lui Marx.
Dl. Sfartz a afirmat că două caracteristici de bază ale marxismului nu au fost implementate, iar eu am arătat că Romania comunistă le-a implementat întocmai. O ţară care ar fi implementat ad litteram şi pe termen lung visurile sălbatece ale lui Marx (de exemplu gulag-uri militarizate, destinate activităţilor productive obligatorii) ar fi supravieţuit doar puţină vreme.
> Domnul Victor,face distincția de „umanism social”- în favoarea capitalismului,neacceptând valabilitatea afirmației mele că „lumea este încă sălbatecă” …
Dacă toată lumea ar fi „sălbatecă”, atunci acest dialog nu ar putea să aibă loc.
> Trăim intro lume a aparentelor …
Pentru unii visători care nu se uită în jur, ci în urmă…
> Cândva, peste milenii, când se vor face mutații genetice ale AĐN-ului uman (fizic și cerebral ! ), se vor putea aplică structuri sociele,altele decat cele de azi, …
Iarăşi teoria că lumea de azi e prea „sălbatecă” pentru marxismul „splendid” al lui Marx, drept care dl. Sfartz îşi pune speranţa în „mutații genetice ale AĐN-ului uman” pentru ca să i se îndeplinească visul unei alte lumi (de zombi!). Se adevereşte titlul articolului articolului d-lui Ungureanu: „După 100 de ani de comunism: Mai vrem!”.
> Ar fi interesant,cum vede clerul-organizarea sociala din Rai,sau Iad ?!
De ce mi-ar păsa mie de cum vede clerul iadul şi raiul, de vreme ce eu nu le văd?
Numai un politician are raspuns-la toate,pentruca de fapt,nu stie decat ce isi imagineaza, si nu realitati !
Cunoasteti „capitalismul romanesc”?. Metodele sale „salbatice”?,Calitatea oamenilor care au devenit „capitalisti”-peste noapte,folosind legile junglei?
4 milioane de romani,obligati din cauza acestor scursuri din canalizari,-sa-si paraseasca tara,casa,copii,pentru a deveni sclavi in societatea capitalista atat de vajnic aparata de Dvs. ,cand nu aveti o alta solutie pentru Romania, decat atacand perpetuu „comunimul” cel bau-bau !
Cu ce l-ati inlocuit? Pentru cei multi,- nu pentru o elita,care s-a retras in locuri caldute,de unde priveste „critic”-ce au parasit.
Dl. Sfartz a scris:
> 4 milioane de romani,obligati din cauza acestor scursuri din canalizari,-sa-si paraseasca tara,casa,copii, …
Românii au plecat deoarece comunismul a lăsat o ţara în ruine şi oameni sătui să fie hrăniţi doar cu promisiuni.
Au existat însă foarte mulţi oameni de afaceri, antreprenori, etc., români şi străini, care au contribuit la aceea că mulţi dintre cei rămaşi în ţară să poată câştiga cinstit o pâine, sau chiar mai mult decât atât. Din impozitarea tuturor acestora (statistica dă cifra de 1.800.000), şi nu din altceva, trăieşte astăzi toată ţara, inclusiv dl. Sfartz.
> … pentru a deveni sclavi in societatea capitalista atat de vajnic aparata de Dvs. …
Trebuie întrebaţi cei care au plecat dacă s-au simţit sclavi în lumea liberă, sau altfel. Răspunsul mie îmi este cunoscut. Cine nu-l ştie, să-i întrebe pe cei plecaţi.
> … ,cand nu aveti o alta solutie pentru Romania, decat atacand perpetuu „comunimul” cel bau-bau !
„Soluţia” pentru România o găsesc românii zi de zi. Dl. Sfartz a rămas un adept al comunismului „splendid” (calificarea aceasta incredibilă îi aparţine) al lui Marx, care va trumfa, speră dânsul, când oamenii se vor transforma genetic în zombi.
> Pentru cei multi,- nu pentru o elita,care s-a retras in locuri caldute,de unde priveste „critic”-ce au parasit.
Să fie la mijloc invidie sau neştiinţă? De altfel observ că dl. Sfartz este cel ce critică permanent ţara (şi nu eu), ceea ce mă duce la ideea ca dânsul a cam încetat să o cunoască şi să o trăiască în marea ei complexitate şi transformare.
Nu stiu in ce an ati parasit Romania,dar afirmatia Dvs. referitoare la :”comunismul a lasat Romania in ruine” este total necorespunzatoare cu realitatea”.
Au plecat romanii in pribegie,din cauza capitalismului salbatec,de dupa 1989,care a adus rapid Romania in ruine !!
Toti aveau locuri de munca,locuinte,acces la educatie pentru copii lor. Cu cateva reforme- se puteau rezolva si problemele de consum ale populatiei,probleme intradevar nerezolvate in „comunism”.
Dl. Sfartz Pincu a scris:
> Nu stiu in ce an ati parasit Romania,dar afirmatia Dvs. referitoare la :”comunismul a lasat Romania in ruine” este total necorespunzatoare cu realitatea”.
Când am plecat eu în România nu prea aveai ce cumpăra de mâncare, în locuinţe era iarna frig, gazele abia mergeau, străzile erau abia luminate, femeile erau obligate să nască la nesfârşit, iar atmosfera securistă era apăsătoare. După ce am plecat, am aflat că a devenit şi mai rău.
> Au plecat romanii in pribegie,din cauza capitalismului salbatec,de dupa 1989,care a adus rapid Romania in ruine !!
Era deja în ruine înainte, iar după aceea nu a urmat o adevărată libertate economică.
> Toti aveau locuri de munca,locuinte,acces la educatie pentru copii lor.
Cei care au plecat au avut parte destul de repede de condiţii mai bune.
> Cu cateva reforme- se puteau rezolva si problemele de consum ale populatiei,probleme intradevar nerezolvate in „comunism”.
Care ar fi fost oare acele reforme minune, care ar fi rezolvat imediat problema? De ce acum se constată o asemenea abundenţă de produse în România?
Greșeala fatală a lui Ceaușescu, după ce în Martie 1989 datoria externă a României, a ajuns la zero, a fost interzicerea absolută a cheltuielilor pentru importul de alimente !
Martie 1989 a fost momentul când în condițiile de perestroikâ a lui Gorbacev, Ceaușescu NU a vrut să facă o reforma economică de bază, prin mutarea accentului de la dezvoltarea industrială spre satisfacerea nevopilor populației ! A plătit cu viață.
Dacă în acel moment gândirea obtuza a lui Ceaușescu, dublată de o obtuzitate și mai mare a lui Elena, ar fi înțeles, și nu numai înțeles, dar și ar fi aplicat reforme în gen Teng-Siao Ping, Ceausescu ar fi trăit până la o moarte naturală!
Economiștii spun că PIB-ul României a crescut de la cca. 90 mlrd. dollari, în 89-la 160 mlrd. dollari în 2013 ! dar și datoria externă a României a crescut de la „0” la 70 mlrd. dollari!
Dacă scazi din PIB -ul României din 2013, datoria externă, obținem: 160 – 70 = 90 miliarde dollari, exact PIB-ul din 1989 !
Și asta în situația că PIB-ul din 1989 era în majoritate-PRODUCTIE, pe când PIB-ul din 2013-era în majoritate CONSUM !
Eu scriu despre ce am văzut și ce am stiut• Toate produsele chimice de pe Valea Trotusului (cauciuc, polistirenuri, PVC, fenol, acetonă, ierbicide, fungicide, produse petroliere, etc,) aveau piață de desfacere la cele mai pretențioase standarde din țările capitaliste ! Această bază imensă de producție a dispărut, și odată cu ea si 20.000 de locuri de munca• Cu ce s-a înlocuit o productie in valoare de cca. 11 miliarde dollari anual? Cu plata, din bugetul statului pentru 15.000 de pensionari, a unei sume de cca. 270 milioane lei anual, sau echivalent, la cursul zilei (4,6 Ron/Euro) – 60 milioane Euro/an. !
Nimeni nu va contesta racilele „comunismului ceaușist”, dar dacă exista înțelepciunea politică în acel moment critic, altă putea fi soarta țării.
@Sfartz Pincu
> teoria pură, dar nicăieri realizată INTEGRAL- a lui Marx.
Eu cred că în articolul meu „Comunismul, un ideal trădat?” am arătat că, din contra, teoria (adică prescripţiile) lui Marx a fost aplicată INTEGRAL.
Ce nu s-a potrivit cu AŞTEPTĂRILE lui Marx au fost REZULTATELE.
Dar dacă dv. credeţi că există prescripţii/măsuri ale lui Marx care n-au fost aplicate, vă rog să le enumeraţi.
PS: Dv. aţi participat doar la început la discuţiile de la acel articol şi nu aţi venit cu obiecţia pe care o aveţi acum. Eu vă rog să citiţi acel articol – două părţi – şi să vedeţi dacă credeţi în continuare că „teoria lui Marx n-a fost realizată integral”, adică dacă prescripţiile, calea indicată de Marx, nu a fost urmată în întregime.
Din moment ce Marx, nu a menționat și „calea”- pentru a satisface toate nevoile umane,intro societate egalitară, in care toți muncesc și toți beneficiază-la CE ??
Și în ce situație, și în ce moment să se aplice cele două deziderate ale lui,(egalitatea și proprietatea comună), înseamnă că nici el nu știa calea, ci doar finalul, lăsând pe mână politicienilor practicieni, să rezolve modul de a obține Rezultatele scontate.
Aici se produce fractura dintre utopie și realitate.
Și istoria a demonstrat cu multă suferință umană, că aplicarea oarbă și intempestivă a unei teorii sociale, înafara REALIZĂRII prealabile a unor condiții critice minime-pentru implantarea socială a cerințelor de bază,este sortită eșecului.
Singurii marxiști care au înțeles ceva din comunismul lui Marx și Engels,au fost Lenin și Teng Siao-Ping.
Lenin,cu NEP-ul său neterminat,dar nu cu un NEP lung,foarte lung,până ce se obține o bază materială critică pentru o societate data,cu tradițiile sale specifice,destul de opulentă, dispunând de resurse materiale suficiente pentru a mulțumi pe toată lumea, si după o revoluție pentru aplicarea strictă a tezelor marxiste.Moartea lui Lenin,și distrugerea NEP-ului de către Stalin, a lichidat orice șansa caă Uniunea Sovietică să meargă spre realizarea obiectivelor marxiste.
Teng Siao Ping,cu un NEP specific chinez,un monstru cu două capete-un cap mai mare-conducerea de către Partid a societății, și un cap mai mic-un capitalism care crează cu pârghiile capitaliste o plusvaloare imensă, dar care nu poate controla acest buget,controlul absolut asupra acestei plusvalori,revenind exclusiv-capului mai mare-cel așa zîz-„comunist. Este previzibil,că pentru a satisface nevoile minime ale unei mase uriașe de oameni,cum este in China, va dură fosrte mult timp, și asta numai după ce mai întâi, China va satisface integral și prioritar- cererea de pe piața mondială.
Toate celelalte tipuri, clasificate, numerotate,și marcate a fi- „comunisme”-au fost și vor mai fi o vreme, niște rătăciri autocratice,neavând nimic în comun-cu teoria lui Marx.
Dl. Sfartz Pincu a scris:
> Este previzibil,că pentru a satisface nevoile minime ale unei mase uriașe de oameni,cum este in China, va dură fosrte mult timp, și asta numai după ce mai întâi, China va satisface integral și prioritar- cererea de pe piața mondială.
Nici China (cine/ce din China?), şi nici o altă entitate NU va putea să satisfacă integral cererea de pe piața mondială, deoarece această cerere creşte permanent. Nu există o limită a cerinţelor umane, lucru care se învaţă foarte devreme la un curs de economie demn de acest nume.
În acest condiţii, dacă îl credem pe dl. Sfartz, nevoile minime ale întregii populaţii a Chinei nu vor putea fi satisfăcute, ceea ce crează în timp o situaţie explozivă.
> Singurii marxiști care au înțeles ceva din comunismul lui Marx și Engels,au fost Lenin și Teng Siao-Ping.
Judecând după metode şi rezultate, şi „Cinstea noastră şi mândria, Ceauşescu, România”, l-a înţeles perfect pe Marx & Co. El a văzut unde se ajunge şi, de exemplu, a permis mandatarii, care nu erau altceva decât nepmanii lui Lenin, sau ceva capitalism în comunism. Şi tot Ceauşescu, ca şi Lenin, i-a lichidat, pentru că se bucurau de prea mult succes şi de aceea au acumulat ceva putere economică, care trăgea în altă parte decât partidul unic aflat la putere.
> Toate celelalte tipuri, clasificate, numerotate,și marcate a fi- „comunisme”-au fost și vor mai fi o vreme, niște rătăciri autocratice,neavând nimic în comun-cu teoria lui Marx.
Nu autocraţia a creat comunismul marxist, ci invers! Fără aplicarea forţei, comunismul marxist nu a putut şi nu va putea supravieţui. După aceea acţionează ceva asemănător cu ce prevede Legea a III-a a lui Newton şi îl dărâmă 🙂
Un exemplu exceptional dat de Dl. Manta
„Nu autocraţia a creat comunismul marxist, ci invers! Fără aplicarea forţei, comunismul marxist nu a putut şi nu va putea supravieţui. După aceea acţionează ceva asemănător cu ce prevede Legea a III-a a lui Newton şi îl dărâmă :-)”
Pentru cititorii care nu cunosc legea a III-a a lui Newton… “Pentru fiecare actiune exista o reacțiune opusa si egala”
Întoarceți pe dos o afirmație de a mea, o vospiti în roșu, și emiteți un adevăr frumos !
Unde am afirmat eu, în frază citată de Dvs.: „Toate celelalte tipuri, clasificate, numerotate,și marcate a fi- „comunisme”-au fost și vor mai fi o vreme, niște rătăciri autocratice, neavând nimic în comun-cu teoria lui Marx.” – că autocrația ar fi CREAT „comunisme”? Chiar așa? Autocrația nu a existat și înainte de „comunisme” – și nu se baza pe forță? Daca am afirmat ca „…neavand nimic in comun cu teoria lui Marx”-ati dedus ca eu vorbeam de „comunisme”?
Ce ați afirmat Dvs. mai sus, și atât de aplaudat de Doamnă Wanda, este un adevăr independent și cu totul diferit de ce am afirmat eu !!
Iar faptul că ați introdus o moderare a principiului acțiunii și reacțiunii, prin „…ceva asemănător”, v-a salvat de realitatea inaplicarii conforme, a mecanicii Newtonene în relațiile sociale. Când se darama o structură socială prin forță, ÎNTOTDEAUNA acțiunea este mai mare decât este nevoie, abuzurile revolutiilor sunt bine cunoscute. Probabil că Doamnă Wanda a neglijat acest aspect, pe care Dvs. l-ați intuit, sau l-ați știut, cu „…ceva asemănător”. Asemănător nu înseamnă egal, Stimată Doamnă Wanda !
@Dl. Sfartz
Legea a III-a a lui Newton mentionata de Dl. Manta si apreciata de mine, este folosita in acest context ca o asemanare si nu trebuie luata mot à mot. Dv. va legati de aceste asemanari ca sa va demonstrati teoria.
Din comentariul dv. „Nu stiu in ce an ati parasit Romania,dar afirmatia Dvs. referitoare la :”comunismul a lasat Romania in ruine” este total necorespunzatoare cu realitatea”.Au plecat romanii in pribegie,din cauza capitalismului salbatec,de dupa 1989,care a adus rapid Romania in ruine !! Toti aveau locuri de munca,locuinte,acces la educatie pentru copii lor. Cu cateva reforme- se puteau rezolva si problemele de consum ale populatiei,probleme intradevar nerezolvate in „comunism”.” am impresia ca regretati comunismul
Dl. Sfartz a scris:
> Ce ați afirmat Dvs. mai sus, și atât de aplaudat de Doamnă Wanda, este un adevăr independent și cu totul diferit de ce am afirmat eu !!
De aici trag concluzia că dl. Sfartz mi se adresează mie, motiv pentru care comentez.
> Unde am afirmat eu, în frază citată de Dvs.: „Toate celelalte tipuri, clasificate, numerotate,și marcate a fi- „comunisme”-au fost și vor mai fi o vreme, niște rătăciri autocratice, neavând nimic în comun-cu teoria lui Marx.” – că autocrația ar fi CREAT „comunisme”?
Eu am afirmat că toate aşa zisele comunisme identificate de dl. Sfartz sau alţii NU sunt nişte „rătăciri autocratice”, ci că utilizarea forţei este consecinţa implementării comunismului oriunde s-a încercat. Cu alte cuvinte, aceste „comunisme” nu se deosebeau cu nimic de ceea ce preconiza Marx, ci izvorau direct din doctrina acestuia.
> Iar faptul că ați introdus o moderare a principiului acțiunii și reacțiunii, prin „…ceva asemănător”, v-a salvat de realitatea inaplicarii conforme, a mecanicii Newtonene în relațiile sociale.
Nu am fost „salvat” de la nimic. Limitele unei asemenea comparaţii le-am marcat nu numai prin ceea ce dl. Sfartz a observat, dar şi printr-un smiley/zâmbărici care i-a scăpat acestuia.
> Și în ce situație, și în ce moment să se aplice cele două deziderate ale lui (Marx – vm),(egalitatea și proprietatea comună), înseamnă că nici el nu știa calea, ci doar finalul, lăsând pe mână politicienilor practicieni, să rezolve modul de a obține Rezultatele scontate.
Să ne amintim de vorbele lui Marx:
adică filosofii doar au interpretat lumea în mod diferit, acum este însă vorba să o schimbe.
Deci nu era vorba la Marx să-i lase pe alţii să schimbe lumea, cum afirmă dl. Sfartz, ci de faptul că Marx s-a implicat direct în această acţiune de schimbare.
Un exemplu este aici: „… and it was he who ultimately drew up the fundamental documents of the new organisation…”, adică „el a fost cel care a întocmit documentele fundamentale ale noii organizaţii”.
Este vorba despre Internaţionala I-a! Sunt lucruri care îmi sunt cunoscute deja din liceu, ceea ce mă face să mă mir că i-au scăpat atenţiei d-lui Sfartz.
Am mai scris in clar,ca nu am avut norocul sa muncesc in capitalism, ca sa fiu platit pe merit! Sau,daca vreti-am avut ghinionul sa muncesc 30 de ani in „comunism” si sa raman in fundul gol-cum se spune.
Dar de cate ori,sustin ca un „capitalism” salbatec , corupt, distrugator, fara fata umana-s-a instalat in Romania dupa 1989, si ca nu toate realizarile din perioada comunista,au meritat sa fie distruse-mi se atribuie eticheta de „cineva care regreta” !!
Daca credeti,ca trebuie distrus tot ce au facut „comunistii”-de ce nu cereti sa se ditruga si hidrocentralele de pe Dunare, Bistrita,Olt,etc, de ce nu si Centrala atomica de la Cernavodæ?? (care dau energie ieftină).
Daca Va trebuie neaparat,cineva,care sa Va satisfaca,nevoia de afirmare a propriului „anticomunism”,-care sa justifice motivul plecarii din Romania [????/Mod.], nu va orientati spre mine-Va rog !!
Dl. Sfartz a scris:
> Am mai scris in clar,ca nu am avut norocul sa muncesc in capitalism, ca sa fiu platit pe merit!
Dl. Sfartz a contribuit la o discuţie despre „adevăratul” comunism, după el doar cel al lui Marx, iar eu punând sub semnul întrebării ideile sale. Am arătat tangenţial că dl. Sfartz nu cunoaşte nici ceea ce a încercat Marx în mod practic, după care dl. Sfartz a început să vorbească despre propria-i persoană, părăsind subiectul iniţial. Acest al doilea subiect mă interesează mult mai puţin.
> Daca credeti,ca trebuie distrus tot ce au facut „comunistii”-de ce nu cereti …
Cine crede oare acest lucru? Cui i-ar folosi să fie dărâmate Casa Presei Libere, Intercontinentalul sau Palatul Parlamentului? De ce crează oare dl. Sfartz un şubred om de paie?
> Daca Va trebuie neaparat,cineva,care sa Va satisfaca,nevoia de afirmare a propriului „anticomunism”,-care sa justifice motivul plecarii din Romania [????/Mod.], nu va orientati spre mine-Va rog !!
De ce ar fi atât de important pentru mine ce crede dl. Sfartz despre mine? Nu este! Eu, spre deosebire de dl. Sfartz, vorbesc rar despre persoana mea, de regulă doar când sunt întrebat, şi nu simt nici o nevoie să mă justific în faţa cuiva.
O disputa oarecare,pe o anumita tema,impune si cunosterea nivelului la care se poate ridica acea disputa-in functie si de cunoasterea reciproca a celor implicati. Daca discuti cu cineva, despre care nu stii nimic, acea discutie,nu are nici un rost. Mai bine te duci, la biblioteca, sau pe internet-de preferinta la Wiki,sau organizezi un concurs verbal intre roboti !!
Am introdus in disputa,date personale,pentru a justifica Vidul” din aprecierea Dvs. ca as apara un „comunism” !
Cine permite cuiva sa aduca acuze,sa puie etichete,sa persifleze persoane complect necunoscute,doar de pe tronul unui exacerbat „Eu” ?
In timp, si eu, si cititorii au aflat macar profesiile si putin cate altceva,mai despre toti participantii la discutii,( Domnii Leibovici,Petrineanu,Wanda,Grosu, Herscovici,etc.)
Doar Domnul Manta Victor,este invaluit in ceata, si stiu despre Dumnealui,doar ca este foarte destept,la fel de destept ca enciclopedia Wikipedia.Este dreptul lui,sa-si ascunda identitatea sociel-profesionala, si suntem obligati-sa respectam dorinta Dumnealui.
Eu prefer o discutie cu oameni vii,fata in fata,decat un schimb de pareri impersonale.
@Sfartz Pincu
> O disputa… impune si cunosterea nivelului la care se poate ridica acea disputa-in functie si de cunoasterea reciproca a celor implicati.
Când începi să discuţi cu un om necunoscut, te concentrezi pe ce spune (NU pe cine este!) şi porneşti de la premiza că ştie ce spune. Iar apoi, pe parcursul dicuţiilor, îţi faci o părere din ce în ce mai precisă …
> Este dreptul lui [V. Manta],sa-si ascunda identitatea sociel-profesionala…
Să ascundă???!!! Adică l-aţi întrebat şi nu v-a răspuns??
Dar chiar fără să fi întrebat, aţi fi putut observa care îi este „identitatea socio-profesională” dacă citeaţi cât de cât atent discuţiile lui cu dv.
În sfârşit: despre comentatorii care au publicat şi articole pe ACUM, mai ales cei apăruţi în ultimii 3-4 ani, la primul lor articol publicat există şi o scurtă informaţie despre „identitatea socio-profesională”. Pentru a da de primul articol al d-lui V. Manta:
1. în căsuţa de căutare de pe prima pagimă a lui ACUM, dreapta sus, scrieţi Victor Manta
2. click pe primul rezultat – „Victor Manta — ACUM.TV”
3. în lista articolelor îl căutaţi pe cel mai vechi şi îl deschideţi
4. la sfârşitul articolului aveţi informaţii despre „identitatea socio-profesională”
Dl. Sfartz a scris: „Este dreptul lui (adică al meu – vm),sa-si ascunda identitatea sociel-profesionala, si suntem obligati-sa respectam dorinta Dumnealui”.
Voi arăta mai jos că nu am ascuns-o. Nu cred însă că activitatea mea „sociel-profesionala” este cea care preocupă în cel mai înalt grad pe dl. Sfartz, activitate pe care de altfel o ştie de câţiva ani, de când a şi scris că am studii „serioase”.
Ceea ce îl interesează adesea este să arunce cu săgeţi, ca în: „Daca Va trebuie neaparat,cineva,care sa Va satisfaca,nevoia de afirmare a propriului „anticomunism”,-care sa justifice motivul plecarii din Romania [????/Mod.], nu va orientati spre mine-Va rog !!”. Nu întâmplător această frază i-a atras atenţia moderatorului.
De ce face oare acest lucru? Pot doar emite presupuneri, bazate pe ce s-a întâmplat în trecutul apropiat:
– Speră să declanşeze un flame (un gen de război), după care să acuze în comentarii şi la redacţie că nu-i vorbesc politicos, etc. A mai făcut-o, fără să fie capabil să justifice acuzaţiile sale.
– Este nemulţumit că îl contrazic (ca în cazul mitului propagat de dânsul cu privire la corelaţia inexistentă între mărimea sânilor mamelor şi cantitatea de lapte produsă pentru alăptarea copiilor lor).
– Îl supără că nu apare mai mult timp pe lista „Ecouri recente”, pare-se un obiectiv important pentru dânsul, dar greu de realizat deoarece vine cu afirmaţii contestabile, şi de aceea contestate, după care iese din listă.
> O disputa oarecare,pe o anumita tema,impune si cunosterea nivelului la care se poate ridica acea disputa-in functie si de cunoasterea reciproca a celor implicati. Daca discuti cu cineva, despre care nu stii nimic, acea discutie,nu are nici un rost.
Eu am participat pe newsgroups, ani de zile, la discuţii cu zeci, sau chiar sute de persoane care aveau preocupări comune şi am învăţat multe lucruri din acele discuţii. Ar fi fost inutil şi imposibil să încerc să aflu despre fiecare participant în parte cine este şi ce hram poartă, drept care mă limitam la a discuta ceea ce afirmau unii şi alţii, atunci când mă interesa.
Situaţia pe ACUM este oarecum diferită, deoarece informaţii despre anumiţi participanţi sunt uşor accesibile dacă se clickează pe linkul „Despre noi”, aflat în josul fiecărei pagini. Se pot găsi acolo şi informaţii despre mine, despre care sunt de părere că ar fi suficiente.
Dl. Sfartz ar trebui să fie la curent, deoarece este listat pe acea pagină în calitate de „Colaborator permanent”. Se constată cu uşurinţă că am dat mai multe informaţii despre mine decât a dat dl. Sfartz despre Domnia Sa.
Disputa cu adresare „personalizata”, a pornit de la acuzatia stramba, ca eu as crea oamweni de „paie”-in timp ce cu perseverenta diabolica [???/Mod.], un articol intradevar de „paie”, cu titlul „De ce se teme,L.C. Kovesi?” – bazat pe o reminiscenta de admiratie nemasurata pentru tot ce spunea „Deutche Welle”-ca pe o autoritate absoluta(nu din Wiki!), prezinta o inversare complect nejustificata de situatii reale,stiute de majoritatea celor care scriu si celor care citesc.?(si celor care traiesc in Romania).
Autorul,obisnuit sa verifice orice afirmatie cu date certe, nu se stie din ce motive,da crezare unei slugi a lui S.O.Vantu,un penal,doar pentruca individul respectiv,s-a imbracat in aura deja festelita,a fostului post,citat mai sus,si persevereaza a se preface ca nu vede realitatea din domeniul coruptiei si justitiei din Romania, atacand-pe cine?-ultima linie de aparare impotriva coruptiei-L.C.Kovesi cu DNA-ul ei.Volens-nolens,autorul s-a asociat cu Dragnea si gasca lui !!
Si nu sunt deloc „colaborator permanent”,atata timp, cat la cea mai mica critica la adresa Domnului Victor Manta, facuta de mine,sau altii, prima linide aparare o realizeaza redactorul acestei publicatii.
Dl. Lucian Herşcovici mă anunţă că speră ca peste câteva zile să aibă timp să se ocupe de comentariile la articolul dânsului.
@Sfartz Pincu
Vă rugasem:
>> dacă dv. credeţi că există prescripţii/măsuri ale lui Marx care n-au fost aplicate, vă rog să le enumeraţị
Deci vă rog să-mi spuneţi care din prescripţiile / măsurile preconizate de Marx nu au fost aplicate? Eu am enumerat prescripţiile lui, deci spuneţi-mi care nu a fost aplicată? Dv. admiteţi că rezultatul promis de Marx – îndestulare şi libertate – nu a fost atins.
Vă rog să notaţi că printremăsurile dorite de Marx nu figura libertatea presei şi libertatea de asociere. Eu am arătat că aceste sunt incompatibile cu măsurile, deoarece unii se vor opune acestor măsuri – de expropriere, de deportare – iar existenţa unei prese libere şi a partidelor politice va putea împiedica aceste măsuri. Cum s-a şi întâmplat în Rusia şi peste tot altundeva: în câteva luni n-a mai existat niciun ziar, niciun partid politic de opoziţie, iar Adunarea Constituantă a fost dispersată.
Cauza pentru care obiectivele nu au fost atinse NU este că s-a omis aplicarea vreunei prescripţii a lui Marx, ci pentru că prescripţiile enunţate de Marx erau proaste.
Era şi de aşteptat, deoarece Marx le-a elaborat pornind de la o presupunere greşită: că proprietatea privată este capul tuturor relelor.
Dar dacă totuşi mai credeţi încă că există prescripţii/măsuri ale lui Marx pe care eu NU le-am amintit, vă rog să le enumeraţi (acelea pe care le-am amintit au fost aplicate toate, cu maximă rigurozitate (exceptând cazurile când s-a aplicat sistemul NEP ne-marxist)).
De câteva ori,am răspuns, la întrebarea-dacă cred că prescripțiile lui Marx au fost sau nu-realizate.
Reafirm:Prescripțiile lui Marx,nu au fost NICIODATĂ și NICĂIERI realizate !
Pentruca,nici Maex,nici cei care sincer,sau nesinceri-care au creat simulacrele de „comunisme” -nu au cunoscut CALEA spre acele două ținte esențiale,care caracterizează ideia,(zice-se:utopică!,)unei societăți cu toți membrii săi=EGALI, ȘI CU O PROPRIETATE COMUNA,(comună??),asupra mijloacelor de producție.Comuna nu poate fi decat daca fiecare are un numar de actiuni,retractibile prin liberul arbitru.
Afirmația Dvs. precum cà:…”prescripțiile erau proaste”-nu are un suport logic,pentruca nimeni și nicăieri,(mă repet,dar repetiția e mama…!), nu a verifcat practic acele prescripții,în forma lor finalą, adică nu s-a realizat nici un obiectiv,(model), -care să demonstreze dacă e bun sau raư!! Nu este decât un loc gol,un vid-și așa va fi, până ce un ideolog al viitorului, nu va fi determinat, condiotiile materiale și tehnologia de realizare a comunismului, tehnologie pe care eu am denumit-o mai sus-CALEA.
Èste și anacronic să pretindem, si să-i atribuim lui Marx,să fi cunoscut,evoluția mondială,de la o societate mic-burgheză până la o lume globalizata. Și cu atât mai mult,să judecăm cu seriozitate și devotament teoriile,ca șabloane bune de aplicat,azi, mâine sau chiar poimâine, (mă refer la epoci istorice de mii de ani !).
@Sfartz Pincu
> De câteva ori am răspuns la întrebarea dacă cred că prescripțiile lui Marx au fost sau nu realizate.
Asta şi este problema: eu nu asta vă tot întreb. Eu vă întreb care prescripţii/măsuri ale lui Marx nu au fost aplicate.
Din ce spuneţi, parcă înţeleg că, după dv., prescripţiile lui Marx nu sunt complete, lipsesc cele care, dacă ar fi fost aplicate, ar fi dus la o societate „cu toți membrii săi egali, și cu o proprietate comuna asupra mijloacelor de producție”.
1. Partea cu realizarea dezideratului „proprietate comuna asupra mijloacelor de producție” nu lipseşte de loc din prescripţiile/reţetele lui Marx: suprimarea proprietăţii private prin confiscarea / exproprierea / naţionalizarea mijloacelor de producţie este chiar principala măsură cerută de Marx în Manifestul Partidului Comunist !!
Dv. spuneţi că pentru ca proprietatea să fie cu adevărat comună, „fiecare [trebuie să aibă] un număr de acțiuni” (*). Foarte bine! Atunci: aţi putea dezvolta această idee? Adică: (a) ce să poată face fiecare cu acele acţiuni? Şi (b) după ce regulă să obţină fiecare aceste acţiuni? Dar (a) este, pentru mine, întrebarea cea mai importantă.
De altfel, „acţiune” este un instrument economic capitalist care dovedeşte deţinerea în proprietare privată a unei părţi dintr-o întreprindere capitalistă! Ce să caute un asemenea instrument într-o societate comunistă??
2. Despre partea cu dezideratul ca „toţi membri să fie egali”. „Egali” – în ce sens? Şi: cum ar trebui să fie formulată prescripţia / măsura care să-i facă pe toți „egali” – în sensul dorit de dv.?
PS: Doar în treacăt: Aţi scris că afirmația mea precum că „prescripțiile erau proaste” nu se justifică. Dar văd că chiar dv. aţi lăsat să se înţeleagă că prescripţiile lui Marx nu sunt complete. Ca inginer, dv. ştiţi foarte bine că dacă nişte instrucţiuni (de fabricaţie, de montaj, etc.) sunt incomplete, ele sunt de fapt proaste, mai ales dacă s-au omis puncte esenţiale, cum ar fi, în cazul nostru, egalitatea şi proprietatea comună.
———–
(*) mai scrieţi : „acţiuni retractibile prin liberul arbitru”, care n-am înţeles ce înseamnă.
Mi-ar fi foarte ușor să răspund la pct.a, dacă aș ști cum considerați Dvs.-(în viziunea lui Marx !!)-condițiile de viață a unui individ, care trăiește în societatea LUI comunistă.Nu în simulacrele de multiple „comunisme”, care nu au avut,încă nu au ceva în comun cu tema.
Din momentul în care considerăm,că și în comunism,cu atât mai mult in capitalism, unitatea de bază este omul ca individ, deci o entitate, așa cum spune denumirea,un ÎN-Divid-ceva indivizibil, de șine stătător, am ajuns la un pleonasm care induce o situație fără ieșire: individul-o entitate EGOISTĂ, intro armonie impusă cu proprietatea minima necesară pentru definirea acelui individ. Imposibil!
O prima concluzie se impune imediat, și Marx -nici nu a impus-o,dar nici nu a eliminat-o. Această este un drept la o proprietate, cât de mică ar fi ea-dar proprietatea LUI. A individului ! Și pentru a rămâne în „comunism” apare și a doua concluzie.Ca acea parte de proprietate să fie EGALĂ,pentru toți.
Ca o glumă-asa cum s-a făcut în România-privatizarea națională,care s-a lăsat cu distribuirea fiecărui cetățean a unei cote de acțiuni !
Ceeace este de reținut,este că dacă considerăm o societate comunistă a’la Marx, valoarea intrinsecă a pachetului de acțiuni,aparținând unui individ-trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru o viață decentă.
a.Ce să poata face fiecare individ, cu partea să de acțiuni ?
-să aibe drepturi egale cu ceilalți indivizi ,
-să aibe dreptul de a renunță la acțiuni, și să părăsească societatea
-dacă nu s-a realizat un comunism global,un individ din afară, să aibe dreptul să opteze,pentru dreptul la acel pachet.
-să le posede atât timp,cât muncește, sau este sub asistenta sociala,
-să beneficieze de asistentă socială în totalitate
Mai ușor este de răspuns,cu ce nu are voie să facă un individ,, cu partea lui de acțiuni:
-nu sunt transmisibile,nu au drept de succesiune,nu se pot vinde și sunt indivizibile.
Mai pe scurt,sistemul unei societăți comuniste,pe „acțiuni”-este un sistem cartelar,cu valori egale,pentru toți indivizii.
Din punct de vedere moral,având în vedere varietatea imensă de caractere și carateristici individuale,rezultă că un „comunism”-adevărat(și nici intrun caz cel al lui Marx!),nu va fi posibil decât după câteva mutații genetice globale, care să elimine laturile negative din toți oamenii. Adică mult timp, după consumarea imperativului din „Internațională”-cei leneși-plece unde vor !
@Sfartz Pincu
> Din momentul în care considerăm…
Atunci vă las şi aici cu flashurile dv. – în fiecare zi altele, deşi tema este aceeaşi. Eu nu pot să ţin pas cu flash-urile dv…
Dl. Sfartz a scris: „… rezultă că un „comunism”-adevărat(și nici intrun caz cel al lui Marx!),nu va fi posibil decât după câteva mutații genetice globale, care să elimine laturile negative din toți oamenii”.
De pe web aflăm că comunismul este: a political theory derived from Karl Marx, advocating class war and leading to a society in which all property is publicly owned and each person works and is paid according to their abilities and needs.
Fraza de mai sus, combinată cu afirmaţia de şi mai sus a d-lui Sfartz, face să nu se mai poată vorbi despre vreun comunism potrivit pentru cei rezultaţi din „mutații genetice globale”.
Se cere aici un termen nou pentru noua teorie politică a d-lui Sfarz, cel mai potrivit termen fiind cel de sfartzism, adică o teorie politică adaptată la viitoarea ciumă neagră, generatoare a unei omeniri zombificate, devenită componenta unică a raiului pe pământ, al celor veşnic buni şi de-a pururea drepţi.
Pentru siguranţă voi scuipa de trei ori în sân şi mă voi bucura astfel că, după ce am avut parte de adevăratul comunism, nu voi avea parte şi de sfartzism, aceasta datorită operaţiei triple menţionate şi a apropierii limitei de vârstă.
Dumnezeu,cand a creat Raiul si Iadul, a creat modele de comunism si alte tipuri de societati ! Contestati-l daca puteti ! La Vatican,si Sinoduri.
De la dl. Sfartz citire:
> Dumnezeu,cand a creat Raiul si Iadul, a creat modele de comunism …
Un Dumnezeu retroactiv marxist… Cum a spus cineva, comunismul a căutat o cale directă spre rai și a găsit-o mereu pe cea spre iad.
> Contestati-l daca puteti ! La Vatican,si Sinoduri.
„Gott ist tot”, deci contestaţiile trebuiesc adresate lui Nietzsche sau Hegel, decedaţi şi ei.
Oricare om, cănd este în cumpănă,spune: „Off,Doamne !” ṣi nu „Off,Nietzsche !”, sau „Off, Hegel” !-fie că CREDE,fie că nu CREDE !.
Am mai mare incredere in intelepciunea lui Solomon, (decat in Hegel si Nietzsche,si nu numai pentru ca erau nemti !?):
„Regi,8:27 – Dar ce! Va locui oare cu adevărat Dumnezeu pe pămînt? Iată că cerurile şi cerurile cerurilor nu pot să Te cuprindă!”
Are motiv sa nu creada-doar omul care poate explica singularitatea punctului din care a explodat Universul! Eu,nu am o explicatie !
PS. Flasch !
Zice dl. Sfartz:
>Oricare om, cănd este în cumpănă,spune: „Off,Doamne ! …
Nu orice om, şi nu „Off,Doamne !”.
>Am mai mare incredere in intelepciunea lui Solomon, (decat in Hegel si Nietzsche,si nu numai pentru ca erau nemti !?): …
Ştiu, mai presus de toţi este situat neamţul Marx, cel cu ideologia calificată de dl. Sfartz ca fiind „splendidă”.
@ Manta Victor
Puteti sa indicati pasajul unde am afirmat,asa cum sustineti Dvs. mai sus, ca eu am calificat teoria lui Marx, ca este „splendida”? Mot a mot? Si nu ceva scos din context,cum obisnuiesc unii?
Dl. Sfartz Pincu a scris:
> Puteti sa indicati pasajul unde am afirmat,asa cum sustineti Dvs. mai sus, ca eu am calificat teoria lui Marx, ca este „splendida”? Mot a mot?
Cu plăcere, cuvinţel cu cuvinţel. Eu nu mă bazez pe flash-uri, ca domnul Pincu, ci pe ce a scris dânsul. În plus, era uşor de găsit, deoarece apare în acest fir de discuţie. Urmează citatul complet, cu indicarea precisă a sursei:
„Nu este corect să folosim eticheta de „comunism” și „comuniști” pentru subiecte și realități care nu au nicio legătură concretă cu ideologia utopică, splendida dar irealizabila – nici, azi, nici mâine și nici poimâine – pe undeva în această lume sălbatecă”. Sursa.
Atrag atenţia că atributele (false) ale ideologiei marxiste în viziunea flash a d-lui Sfartz, ca fiind „utopică” sau „irealizabilă”, nu influenţează calificarea acestei ideologii ca fiind una „splendidă”.
Dimpotrivă, această filosofie a urii (jos cu ei!), invidiei (de ce ei bogaţi şi noi? săraci) şi dezbinării (ei burghezi, chiaburi, exploatatori, noi proletari) reprezintă unul dintre nivelurile cele mai de jos atinse vreodată de gândirea omenească. O splendidă ideologie, nu-i aşa?
Dl. Sfartz poate să o învârtă cât vrea cu flash-urile sale, să uite ce a spus înainte, dar eu, care am văzut şi trăit racilele marxismului, nu mă las ameţit sau păcălit nici după 30 de ani!
Ati scos din context. Repet textul meu:
„Nu este corect să folosim eticheta de „comunism” și „comuniști” pentru subiecte și realități care nu au nicio legătură concretă cu ideologia utopică, splendida dar irealizabila – nici, azi, nici mâine și nici poimâine – pe undeva în această lume sălbatecă”.
Ati pescuit: „splendida” dar nu si „irealizabila”,si „utopica!
De ce nu ati criticat celelalte doua adjective, dintro fraza in care cele trei adjective sunt inseparabile? Pentruca vreti sa fie pe a Dvs.!! Si scoateti din context, fara nicio jena! [Mai domol!!!/Mod.]
PS.Nu este nevoie ca alcineva sa Va ameteasca sau sa Va pacaleasca, asa cum scrieti in finalul comentariului Dvs.!!! (Cu asta, Va dau un alt exemplu, ce efecte se obtin,prin scoaterea din context !).