caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnalism, Comunicare



 

Lecția de limba română. România de pe strada Ana Ipătescu (III)

de (12-11-2017)
4 ecouri

Astăzi tatăl meu are ziua de naștere. Chiar dacă e dus într-o lungă călătorie m-am oprit să scriu câteva rânduri în toamna târzie. A zăbovit mai bine de o jumătate de secol pe aceeași stradă, la fel de nepavată, la fel de mocirloasă pe timp de ploaie, de moină. Cred că voi muri și eu și nu mai apuc să o apuc asfaltată.

Rând pe rând au căzut vecinii, plopi înalți doborâți de furtuni. Rămâne strada fără oameni, rămâne muntele român sterp după masacre și după lemn vândut la austrieci, ori te miri unde.

Într-o eleganță simplă cu crizanteme neculese, într-o grădină uitată, în spatele casei precum o epavă înfiptă în bancuri soarele răzbate, frunzele de vită se foiesc în clinchet de cristal.

Un fost student de-al meu la limbă română, american, după zeci de ore terorizante ale pronumelui în dativ, ale cazurilor substantivului și de povești cu Sibiu și cu strada noastră dragă s-a deplasat în sfârșitul acesta la Sibiu. Este iubitor de jazz și și-a cumpărat bilete la câteva concerte. Surpriză. Clubul de jazz se află doar la câțiva pași de casa mea natală, în cartierul Lazaret, undeva în colț.

I-am spus să nu meargă la hotel să stea în camera mea. El știe, și mai toți prietenii că el are vârsta fiului meu, și că e ca un al doilea fiu.

Mama i-a pregătit sarmale, friptură la tavă și l-a servit cu vin de casă. Tatăl meu avea un cult deosebit pentru oaspeți și ne spunea:

– Ai grijă de ei, sunt călători, și îi trata ca pe regi. Dați-le vinul destinat Domnilor.
E brandul tuturor generațiilor trecut pe această stradă anonimă, a noastră acelor ce ne mai vânturăm și mai ales a celor ce rămân după noi, al copiilor noștri.

Odată ajuns studentul m-a sunat, și-n magia videochatului telefonic ne-am putut vedea.

Am sunat vecinii de vis-à-vis pe Simona și pe Luci. L-au trimis pe Vladut să-I țină companie noului sau camarad american. Au plecat împreună la concert de jazz, să viziteze Sibiul și la o bere în cetate.

Astăzi de dimineață împreună cu mama mea s-au dus la cimitir să depună flori la mormântul tatălui meu. Ziua lui coincide cu cu ziua Veteranilor în SUA.

Au dus crizanteme din grădină. Au trecut să dea binețe și mătușii mele Elena, unchilor Marin și Tripcea.
Fiul meu American că așa îl numesc s-a simțit ca acasă la el undeva în Idaho ori în alt stat îndepărtat cu bunici și vecini.

Într-o escală într-un aeroport în SUA a întâlnit două femei în vârstă căutând diseprate poarta de îmbarcare. Vorbeau română. S-a apropiat de ele și le-a îndrumat în română deprinsă în camera centrului de limbi din Virginia.

Femeile i-au mulțumit cu lacrimi în ochi și i-au spus:

– Dumneata trebuie să vii din Sibiu după accent.

– Nu, eu sunt american. Dar profesorul meu e din Sibiu….

Acum el este chiar din Sibiu și ca într-un final al filmului cu Zorba, când voi fi și eu acasă, va cânta, va juca pe ritmuri transilvane, ne vom sibieniza.

E și el de pe strada Ana Ipătescu. Are un loc și un nou prieten, pe Vlăduț.

Sunt convins că tatăl meu e mândru de mine așa risipitor și iresponsabil, și ne privește de acolo de sus, și ne repetă glumele sale pe care le știam de ani.

Înainte de plecare mama I a pus un pachet cu ouă proaspete, pâine de casă și nu mai știu ce…

Tânărul a demarat automobilul cu o nouă durere. Va reveni și el acasă odată cu mine pe stradă noastră împreună cu alți foști studenți.

Dormi în pace, tata. Sărut mâna ! Să știi, că noi aia ai lui Branga, ai lui Moldovan, ai lui Cornea, ai lui Filip avem grijă de călători.

La Mulți Ani ! Data viitoare o facem cu o oaie, și nu de oaie așa cum glumeai ….

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Yana: (14-11-2017 la 01:23)

    Loved it!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (14-11-2017 la 08:17)

    Admirabil!

    Si-n Israel, 400.000 de evrei romani pastreaza declinarile si conjugarile limbii romane, cu specificul locurilor lor de bastina de unde alti vorbitori ai aceleasi limbi i-au obligat sa plece. La fel cu sasii, svabii.

    A plecat limba romana sa se apropie de alte limbi! Fie de limba in care vorbea Hristos, fie de cea a lui Goethe. Se va mai intoarce vreodata oare, sa aduca noi cuvinte?

    Haloimes?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (14-11-2017 la 19:54)

    @Sfartz Pincu

    > Si-n Israel, 400.000 de evrei romani pastreaza declinarile si conjugarile limbii romane…

    În 2012 nu mai erau decât vreo 80’000 de originari din România (deci prima generaţie). Statistica nu spune ce limbă vorbeau, deci 80’000 este o estimare mult supraevaluată. Iar de atunci au mai murit…

    Mai erau vreo 125’000 din a doua generaţie. Este mult mai puţin probabil că aceştia vorbeau româneşte.

    Deci nu cred că sunt mai mult de 100’000 evrei vorbitori de română în Israel.

    În schimb mai sunt 15-20’000 vorbitori de română – etnici români/moldoveni care locuiesc/lucrează în Israel.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sebastian: (14-11-2017 la 22:18)

    Un gand bun pentru binicul meu. Multumesc mult prietenul american pentru gest.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.226.55.151