Pe ansamblu, analiştii cred că noua strategie nu va modifică cursul acestui război, care durează de 16 ani.
Preşedintele Trump şi-a făcut cunoscută strategia în Afganistan, într-o alocuţiune rostită la o ora de maximă audienţă. Ce aduce nou această strategie? O relatare a corespondentului Europei Libere la Washington.
Strategia nu este o ruptură radicală faţă de cea a predecesorului său, Barack Obama, dar pentru că îi aparţine lui Donald Trump, observatorii încearcă să descifreze modificările de nuanţă.
Preşedintele a decis să continue operaţiunile militare în Afganistan, să mărească puţin şi efectivele mobilizate acolo, pentru a opri ascensiunea Talibanilor, care controlează jumătate din ţară.
Pe ansamblu însă, analiştii cred că nouă strategie nu va modifică cursul acestui război, care durează de-acum de 16 ani. Preşedintele Trump a spus că impulsul sau iniţial a fost să se retragă, adăugând că consecinţele unei retrageri rapide ar fi fost previzibile şi inacceptabile. El nu a dorit să precizeze câți militari vor suplimenta efectivele actuale. Lideri militari americani s-au pronunţat pentru un adaus de câteva mii.
La începutul mandatului său, Trump a părut să dea mână liberă generalilor să gestioneze criza, dar ministrul apărării a preferat ca strategia să fie bine conturată şi să se bucure de sprijin explicit din partea şefului executivului. Ceea ce s-a întâmplat ieri.
Preşedintele Trump a mai spus că strategia include şi presiuni suplimentare asupra Pakistanului, învinuit că adăposteşte terorişti, să sprijine obiectivele americane. Şi pentru ca Islamabadul să simtă mai acut această presiune, Trump a îndemnat rivalul Pakistanului, India, să joace un rol. Asta este o nuanţă nouă, introdusă de administraţie şi rămâne de văzut ce reacţie va stârni în Pakistan, ţară care se bucură de mare influenţă în Afganistan şi are sprijin din partea Chinei.
Oricum, noua strategie nu se încadrează în ceea ce candidatul Trump a promis: retragerea din conflicte de coşmar, de genul Afganistanului, şi victorii decisive în conflictele care merită interesul Americii.
Timp îndelungat, lideri militari între care ministrul apărării, Mattis, au spus că războiul nu este o soluţie în Afganistan, ci mai curând talibanii trebuiesc convinşi că negocierile sînt de preferat.
Fostul reprezentant american pentru Afganistan şi Pakistan, Jim Dobbins a descris strategia ca fiind o opţiune prudenţă între a pierde şi a nu pierde războiul. „Ar fi de dorit să poţi câştigă decisiv, dar asta s-a încercat şi s-a dovedit a fi costisitor şi efemer în circumstanţele actuale. Nu este fezabil politic”, a spus diplomatul american.
Valeriu Sela, 22 august 2017
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
> El (Trump – vm) nu a dorit să precizeze câți militari vor suplimenta efectivele actuale. Lideri militari americani s-au pronunţat pentru un adaus de câteva mii.
Să ne amintim de prezenţa militară americană în trecutul apropiat şi să evocăm situaţia recentă.
În primii săi câţiva ani ca preşedinte, Obama a mărit în mod dramatic prezenţa SUA în Afganistan, de la puţin peste 30.000 la mai mult de 100.000 de militari în 2011.
În octombrie 2016 Obama a dorit să coboare numărul personalului american la sub 5.500, dar, după ce a consultat Pentagonul, el a decis să păstreze un personal de 8.400, până când l-a predat sucesorului său în ianuarie 2017. Unele surse susţin că Obama i-a predat lui Trump 9.800 de trupe americane aflate pe sol afgan.
Talibanii sunt încă puternici, în special în Sudul şi Estul ţării. Se presupune că trupele americane nu trebuie să se implice în lupte, dar câteodată sunt implicate, ceea ce a dus la moartea în ultimele 18 luni a 33 de americani, atât personal militar cât şi civil.
SUA oferă trupelor guvernamentale afgane sprijin aerian şi antrenamente specifice.
Nimeni nu s-a întrebat ce caută americanii și aliații lor în Afganistan? E un poligon de tragere? Rușii au recnoscut prostia lui Brejnev.Mister!
@Boris M. Marian
> Nimeni nu s-a întrebat ce caută americanii și aliații lor în Afganistan? E un poligon de tragere? …
Vă propun un răspuns:
@Boris Marian
«Nimeni nu s-a întrebat ce caută americanii și aliații lor în Afganistan?». Păi uitați-vă pe hartă și aflați singur răspunsul. Rușii, atunci, «au recunoscut» eroarea din motive propagandistice. Sigur, «a recunoaște» este oarecum abuziv, în tradiția politicii rusești nu se recunoaște mai niciodată o decizie eronată, excepțiile sunt foarte rare, iar atunci sunt ambigue și voalate. Războiul din Afganistan secătuise URSS-ul, și așa secătuit de marile probleme interne.
Decizia lui Trump privind Afganistanul este prima decizie coerentă de când a ajuns președinte. Precizarea că, inițial, dorise exact contrariul mi se pare o eroare, dar să trecem, sunt deja uzuale la Trump asemenea gafe, au intrat în banalul cotidian. Trump și echipa lui au ajuns la câteva concluzii, clare oricărui analist, de altfel. Le pun într-o ordine oarecare, nu neapărat în ordinea relevanței. 1. O mare putere/o superputere își menține statutul prin implicare activă în zonele esențiale ale lumii, Afganistanul este una dintre ele; 2. Nu este suficient să dai jos un dictator precum Saddam ori precum Khaddafi, este neapărat necesar să găsești soluții de înlocuire, or tocmai asta nu s-a întâmplat; 3. SUA a ocupat Irakul ca reacție la 9/11 și, la un moment dat, s-a retras din zonă, urmarea o știm: Statul Islamic et alia varia. Trump trebuie să rezolve cumva problema sau măcar să încerce să o rezolve; 4. Dacă o mare putere/o superputere refuză să controleze o zonă, o vor controla alții; dacă ulterior va regreta va fi deja prea târziu. Siria, bunăoară, este deja un joc pierdut al Occidentului, dar este deja o altă temă.
Dacă nu vă plictisesc, voi continua în episodul următor.
@Nicu Adrian Udriște
> Decizia lui Trump privind Afganistanul este prima decizie coerentă de când a ajuns președinte.
V-au scăpat altele câteva, de exemplu hatărârea privind neparticiparea la acţiunile aproape ale tuturor ţărilor, îndreptate împotriva a ceea ce este cunoscut sub numele de încălzire globală.
> Precizarea că, inițial, dorise exact contrariul (în Afganistan – vm) mi se pare o eroare, dar să trecem, sunt deja uzuale la Trump asemenea gafe, …
Eroare este una, gafă este altceva. Trump a avut înainte o părere, pe care şi-a schimbat-o după ce a ajuns preşedinte. Se mai întâmplă, deşi nu vorbeşte în favoarea perspicacităţii lui. Iar dacă acesta a fost doar un slogan de campanie electorală, schimbarea nu vorbeşte în favoarea integrităţii sale.
> Trump și echipa lui au ajuns la câteva concluzii, clare oricărui analist, de altfel.
Dacă sunt aşa de clare, de ce oare au analiştii în continuare păreri diferite?
> 2. Nu este suficient să dai jos un dictator precum Saddam …, este neapărat necesar să găsești soluții de înlocuire, or tocmai asta nu s-a întâmplat; …
Să ne amintim că în Irak nu s-au găsit armele de distrugere în masă, considerate atât de periculoase încât au constituit cauza principală a războiului aliaţilor contra lui Saddam. După războiul câştigat totul a devenit şi mai greu de justificat…
> 4. Dacă o mare putere/o superputere refuză să controleze o zonă, o vor controla alții; …
Iar dacă o superputere o „controlează”, şi pe aceasta, şi pe altele, atunci ea va atrage rapid ura foarte multora din zonele respective, indiferent de ce ar face ulterior „controlorii”, deoarece vor fi percepuţi ca invadatori.
Crearea de democraţii este o îndeletnicire foarte periculoasă şi duce la consecinţe neaşteptate. Când o situaţie a fost coaptă, aşa cum a fost cazul cu URSS şi fostul lagăr comunist european, sistemul a implodat, fără să fi fost nevoie să se recurgă din exterior la forţa armelor. În aceasta a constat inteligenţa şi perspicacitatea strategiei lui Ronald Reagan, în faţa unui inamic pe care nu-l putea învinge d.p.d.v. militar fără să pună în pericol viaţa populaţiei proprii şi pe cea a globului.
Mai întâi, pe scurt, contextul istoric. Pe 11 septembrie 2001 un grup de terorişti a atacat SUA. Atacul a fost planificat şi executat de organizaţia al-Qaida, care era comandată de bin Laden, al-Zawahiri şi alţii. Al-Qaida mai organizase anterior atacuri asupra unor ambasade SUA din diferite ţări, în 1998. Din 1996 al-Qaida opera din Afganistan, care căzuse pe mâna militanţilor islamişti numiţi Talibani în urma vidului creat de retragerea ruşilor în 1992.
În octombrie 2001, după un ultimatul adresat Talibanilor de a-l preda pe bin Laden şi de a expulza al-Qaida din Afganistan, SUA, sprijinită iniţial de Canada şi Anglia, iar mai târziu de NATO plus alte state şi având avalul Consiliului de Securitate, au invadat Afganistanul. Grosul luptătorilor talibani şi al-Qaida care au supravieţuit s-au retras în Pakistan şi mai târziu în Irak. De acolo organizează atacuri contra guvernului de la Kabul (Karzai, etc.) şi au ocupat anumite zone din ţară.
Trupele aliate (SUA, NATO, etc.) se luptă deci de aproape 16 ani cu aceste, şi alte, organizaţii teroriste, care s-au înmulţit în ultimii ani. Deci după 16 ani, circa 2’500 militari americani morţi şi 20’000 răniţi, şi circa 1’000 de miliarde de dolari cheltuiţi, prezenţa americană nu a adus vreo îmbunătăţire radicală. Mai mult, tendinţa actuală în Afganistan este spre degradare.
Care sunt cauzele acestei situaţii? Dar mai întâi întrebarea fundamentală (pusă de Boris M. Marian): ce caută americanii și aliații lor în Afganistan? Altfel spus: există vreun interes legitim pe care guvernul SUA şi-l apără în Afganistan?
Cum am spus/scris cu diferite ocazii pe ACUM, în articole şi în comentarii, singura funcţiune/preocupare legitimă a unui guvern, inclusiv a celui al SUA, este să asigure locuitorilor săi un cadru în care să poată să-şi vadă în mod paşnic de treburile lor. Concret, un guvern (stat, administraţie) trebuie să împiedice şi să pedepsească folosirea forţei în relaţiile între oameni şi să aibă grijă ca nici oameni din afară să nu pună în pericol viaţa şi libertatea cetăţenilor lor.
Atunci întrebarea fundamentală devine: constituie Afganistanul de astăzi o ameninţare pentru viaţa americanilor? Dacă răspunsul este că nu constituie, atunci prezenţa SUA nu este legitimă, iar Trump trebuie să retragă toate trupele în cel mai scurt timp. Dacă există o ameninţare, atunci ce trebuie făcut ca să nu mai existe? Alţi 16 ani, zeci de mii de morţi şi trilioane de dolari ? Sau poate măsuri mai eficace?
Tot în ipoteza că Afganistanul actual este un pericol pentru cetăţenii americani şi pentru a vedea ce măsuri ar putea fi eficace în vederea suprimării acestui pericol, trebuie stabilit ce forţe ostile sunt prezente în Afganistan, adică cine exact sunt duşmanii şi cui se datorează activismul şi forţa lui. Apoi trebuie stabilit obiectivul („când putem spune că dușmanul a fost înfrânt?”) şi care ar fi strategia – cea mai eficace şi eficientă – pentru atingerea obiectivului.
Deci un întreg program…
(Va urma… poate)
,,Afganistanul poate fi travesat, dar nu infrant”.Alecsandru Machedon,sau Ghinghis-Han,ar fi spus ori acesta ori e o butada, n-are importanta.Este o realitate de care rusii n-au tinut seama si i-a costat,iar acum e randul americanilor sa plateasca cu vieti omenesti aceasta Aventura.Am lucrat in Kabul in perioada 2002–2006,find seful lucrarilor de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie si apa.Lucrarile s-au desfasurat permanent in 40 de puncte succesive de lucru,fiind in contact cu muncitorii afgani- 800 pana la 900 lucratori afgani.Deasemenea, contactul zilnic cu populatia locala era obligatoriu.Trec peste greutatile si pericolele,dar si ajutorul locuitorilor carora le aduceam apa si lumina.Vreau numai sa subliniez ca toate jertfele in oameni,dar si in materiale ca si valuta platita salariatilor afgani si straini,toate sunt in vant!Vor muri inca multi soldati ale armatelor intealiate,dar si afgani….Nu se tine seama ca Talibanul este infiltrat peste tot.De frica sau mai degraba din convingere religioasa,in spatele Talibanilor sta cea mai mare parte a populatei.Stiu ce spun,eu insumi am trecut pe langa un atentat pregatit impotrva mea,eram necredincios si basta!Stiam ca muncitorii afgani cunosteau planurile talibanilor,si am adunat oamenii si le-am spus ca inchid santierul..incepusem de catreba luni.Asta ar fi insemnat o lipsa in buzunarul de 10 pana la40 de ori, venitul lor de la intreprinderile de la care proveneau,si discret a doua zi am primit un mesaj sa-mi continui treaba.Dar si mesajul ,,terminati treaba si placati!
@Stoian
> Vreau numai sa subliniez ca toate jertfefe in oameni,dar si in materiale ca si Valuta platita salariatilor afgani si straini,toate sunt in vant!
Vreţi să spuneţi că afganii, după ce aţi plecat, au rămas fără apă şi energie electrică?
> … Si discret a doua zi am primit un mesaj sa-mi continui treaba. …
Aceasta lasă să se creadă că munca dv. nu a fost chiar în vânt.
> Dar si mesajul ,,terminati treaba si placati!
În cazul dv. decizia a fost simplă, dacă a fost vreuna. În cazul forţelor aliate din Afganistan decizia este dificil de luat, deoarece oricum o dai, cam tot prost iese, aceasta şi din motivul că aşa numitul război împotriva drogurilor a eşuat la rândul lui.
Victor Manta
,,vreti sa spuneti ca afganii,dupa ce ati plecat au ramas fara apa si energie electrica..”Daca asta ati inteles ,mea culpa!In Kabul, unde am lucrat, sunt cateva sute de ,,fantani”,apa se scoste cu pompe electrice dela 20,30m pana la 100,150 m.
Despre asta e vorba.Cat priveste ,,decizia” privind plecare mea,am plecat dupa ce am terminat lucrarile complexe de alimentare cu energie a cartierrlor de locuinte, asa cum am spus,alimentarea cu energie electrica a surselor de apa ,si ilumonatul public(104 km.strada iluminata)adica am finalizat contractul pe care l-am avut cu cei care au finantat lucrarile(Banca Mondiala KfW ,banca germana ,si banca europena de finantate a ajutoarelor lumii a treia.)
Cat priveste ironia dvs. privind ,,plecarea” din Kabul,trec peste ea,tot n-ati intelege,,cum cred ca nu intelegeti DECE nici o CAMPANIE militara contra Afganistanului,pana astazi n-a fost castigata,si pronosticul meu e,in Afganistan nu va puta fi castigat un razboi cu metodela clasice de lupta contra fortelor armate si de guerila…..E o parere
@Stoian
Mă bucur că munca dv. nu a fost fără rost. Uneori, din motive ce nu depind de voinţa proprie, se întâmplă şi aşa.
> … Cat priveste ironia dvs. privind ,,plecarea” din Kabul, …
Nu a fost nici o ironie. Eu îmi imaginez două motive de părăsire definitivă a unor astfel de teritorii:
– scăderea gradului de securitate personală, ceea ce pare să fi fost cazul dv., datorită unor ameninţări directe pe care le-aţi primit
– încheierea (sau sistarea) contractelor, ceea ce s-a întâmplat.
> … trec peste ea,tot n-ati intelege, …
Puteţi să mă puneţi la încercare şi să vedem ce iese. 🙂
> …. cred ca nu intelegeti DECE nici o CAMPANIE militara contra Afganistanului,pana astazi n-a fost castigata …
Istoria ne spune altceva. În 1219 trupele lui Genghis Han au ocupat regiunea. Timur a invadat zonele de sud şi a creat Imperiul Timurid în 1370. … În 1709 un conducător tribal local s-a revoltat împotriva Safarizilor iranieni care conduceau regiunea şi a asigurat independenţa Afganistanului. Etc., etc.
> … pronosticul meu e,in Afganistan nu va puta fi castigat un razboi cu metodela clasice de lupta contra fortelor armate si de guerila…..E o parere
Este posibil, aceasta şi deoarece talibanii continuă să aibe o sursă permanentă şi bănoasă de venituri, şi anume drogurile.