Anumite prevederi ale legii ar putea antrena un conflict între preşedintele Donald Trump şi lideri ai Congresului.
Corespondenţa zilei de la Washington
Democraţi din Congres au anunţat că un grup bipartizan din Camera Reprezentanţilor şi Senat a ajuns la un acord cu privire la sancţiuni aplicate Rusiei pentru amestecul în alegerile americane precum şi agresiunea militară în Ucraina şi Siria.
Deputatul democrat de Maryland, Steny Hoyer, a declarat că deputaţii au convenit asupra formulărilor din lege, care cuprind sancţiuni şi împotriva Iranului şi Coreei de Nord. Cele care vizează Rusia au captat însă atenţia pe fondul poziţiei preşedintelui Trump care continuă să evite să critice Rusia.
Anumite prevederi ale legii ar putea antrena un conflict între Trump şi lideri ai Congresului, care este controlat de partidul preşedintelui. Casă Albă nu este de acord cu o prevedere a legii care arată că Congresul are dreptul şi obligaţia să analizeze şi aprobe orice decizie a preşedintelui menită să reducă sau elimine sancţiuni împotriva Rusiei.
Dacă Donald Trump încearcă să respingă legea prin veto, asta ar putea stârni nemulţumiri în Congres, unde s-ar putea aduna voturile necesare pentru a contracara vetoul.
Prevederea contestată de administraţie a fost introdusă în lege tocmai pe fondul suspiciunilor cu care este privită de către ambele partide relaţia lui Trump cu Vladimir Putin.
Democraţii sînt mulţumiţi cu formularea finală pentru că vor avea un cuvînt de spus în mecanismul de analizare al deciziilor preşedintelui cu privire la regimul de sancţiuni aplicat Rusiei.
Proiectul de lege ar putea fi votat marţi şi are mari şanse să fie adoptat de Camera Reprezentanţilor. Mecanismul de aplicare este similar celui din timpul administraţiei Obama când în joc era dreptul preşedintelui de a ridica sancţiunile impuse Iranului. Mecanismul de atunci a fost că administraţia trimite o scrisoare Congresului în care explică de ce doreşte să suspende sau anuleze sancţiunile, iar forul legislativ are 30 de zile pentru a decide dacă să aprobe sau să respingă.
Valeriu Sela, 23 iulie, 2017
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
Redacţia nu este neapărat de acord cu toate opiniile autorilor.
Mi se pare ciudat ca o lege să fie votată pe bază de suspiciuni legate de presupuse relaţii personale, şi nu de hotărâri judecătoreşti definitive.
Ce se va întâmpla oare dacă suspiciunile nu se vor dovedi intemeiate? Cum îi vor fi restituite preşedintelui Trump drepturile de politică externă care i-au fost reduse? Va trebui oare chiar el să abroge legea pe care a semnat-o?
Menţionez că astăzi, forţat de o majoritate covârşitoare în parlament, Trump a semnat proiectul de lege al sancţiunilor contra Rusiei, Iranului şi Coreei de Nord, dar a exprimat imediat după aceea nişte obiecţii clare legate de noua lege. După părerea mea, această lege riscă să ducă la o deresponsabilizare a administraţiei americane actuale în politica ei faţă de Rusia, lucru care nu poate fi decât pe placul lui Putin, oricât s-ar arăta el de supărat şi dornic de revanşă.
Mă întreb în legătură cu suspiciunile menţionate mai sus de ce nu au existat suspiciuni şi tevatură împotriva fostului preşedinte Obama, după ce acesta i-a spus lui Medvedev să-i transmită lui Putin ca acesta din urmă să aştepte până când Obama va fi reales? Această s-a auzit datorită unui microfon rămas din greşeală deschis.
Cântăreşte oare acea recunoaştere de „colaborare”, devenită publică, mai puţin decât suspiciunile actuale, legate de interacţiunea nedemonstrată Trump – Putin?