Rătăcit, încerc să mă adun
De pe drumuri.
Nu am pe cine întreba.
Nici fantome nu au mai rămas.
Mă abandonez inerţiei;
Piatră care zboară prin sine.
S-a închis cârciuma de pe Strada Trei.
Sufletul mi se răceşte ca un cadavru
Părăsit într-o noapte în capelă
Cu patru babe la căpătâi.
Nu-mi mai aduc aminte unde mi-am lăsat
Biletele pentru loterie.
Azi e ultima zi şi le pierd.
Nici de această dată nu voi ieşi la lumină!
Dinspre miază-noapte licăre Steaua Polară.
Mai sunt câteva ore până mâine.
Dar mai sper;
Vor deschide!
Dan David, Los Angeles, Martie-08-2007