Interviu cu două actriţe est-europene din Los Angeles:
Tünde Skovrán şi Julia Ubrankovics
În decembrie anul trecut am avut plăcerea să fac cunoștință cu două actriţe care şi-au propus să aducă teatrul European la Los Angeles, Tünde Skovrán (din România) şi Julia Ubrankovics (din Ungaria). Le-am descoperit în piesa “TOYS: A Dark Fairy Tale”/ ”Jucării: O Poveste Întunecată cu Zâne”, piesă care s-a jucat 6 săptămâni cu sala plină la Hudson Theater în Hollywood în noiembrie-decembrie 2015. Piesa mi s-a părut extrem de reuşită.
De fapt am auzit comentarii frumoase şi din partea altor spectatori şi nu a fost de mirare că media critică din Los Angeles a fost pozitivă. Deşi am văzut piese bune în locuri foarte renumite, ca pe Broadway la New York şi West End la Londra, pot afirma cu convingere că teatrul românesc le face adesea concurenţă. Şi nu numai în ţară ci şi cu piese puse în scenă peste hotare. “TOYS: A Dark Fairy Tale” a fost pentru mine o confirmare în acest sens.
Le-am întâlnit pe cele două actriţe la recepţia care s-a dat după spectacol. În scurtul schimb de cuvinte am înţeles pasiunea lor pentru teatru, şi dorinţa lor de a se integra în mediul american, de a îşi aduce contribuţia la cauza femeii în teatru, ca artiste, producătoare, participante în ‘stafful/trupa’ de spectacol şi cât şi ca personaje în piese. Dar abia luna trecută am avut ocazia să stau mai îndelung de vorba cu ele, să aflu mai multe despre succesul piesei “TOYS: A Dark Fairy Tale” dar şi despre noul lor proiect cu piesa “Fefu and her Friends”/ ”Fefu şi Prietenele ei”, de cunoscuta dramaturgă feministă cubano-americană María Irene Fornés.
————————————————————————————————————————————————————
Interviul
Ileana Costea (IC): După cum ştiţi, am văzut piesa jucată şi produsă de voi două “TOYS: A Dark Fairy Tale”. Puteţi să îmi spuneţi câteva lucruri despre cum aţi pus-o la cale?
Logo-ul/Emblema companiei de producţie teatrală înfiinţată de artistele/producatoare Tünde Skovrán şi Julia Ubrankovics
Tünde Skovrán (TS): Julia şi cu mine am creat o companie de producţie teatrală J.U.S.T. TOYS (iscusit joc de cuvinte, D.O.A.R. Jucării), în idea de a facilita întâlnirile inter-culturale şi a stimula colaborarea între actori din Europa de Est şi din America. Am ales piesa unei dramaturge din România, stabilită în SUA, Saviana Stănescu. Aceasta este laureata premiului de teatru Samuel French şi în prezent predă cursuri de scenariu la Facultatea de Teatru a Colegiului Ithaca, statul New York. Ca regizor l-am cooptat pe Gábor Tompa, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, care a studiat cu Liviu Ciulei, şi în prezent este profesor de dramaturgie la cunoscuta universitate californiană din San Deigo (UCSD). Eu îl cunoşteam bine, mai de demult, de la Cluj, căci am jucat în piese care l-au avut ca regizor: “O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, “Trei surori”, de Cehov, “Richard al III-lea”, de Shakespeare.
Julia Ubrankovics (JU): Când am venit din Hawai, unde am jucat 1 an jumătate ca artistă, o prietenă comună mi-a sugerat s-o cunosc pe Tünde. La început am băut o cafea împreună, apoi am mâncat o prăjitură, şi am băut iar o cafea, am luat încă o prăjitură, şi aşa s-a pornit colaborarea noastră teatrală. Amândouă am descoperit că avem idei şi dorinţe asemănătoare pentru activitatea noastră în domeniul care ne pasionează.
IC: Spuneţi-mi ceva despre realizările voastre profesionale
TS: Am jucat în numeroase piese la Teatrul Maghiar din Cluj, România. Am fost nominalizată pentru premiul UNITER pentru rolul Nataşa în piesa “Trei Surori”. În 2013 am luat premiul “Cea Mai Bună Actriţă” la Festivalul “Independent Film Festival”, New York şi “Festivalul Filmului Internaţional” din Buffalo, statul New York, pentru rolul Gloria în filmul “Puzzle”, regizat de Andrei Zincă. Cu acesta am lucrat recent la filmul făcut de el după romanul Anei Blandiana despre deportările din Bărăgan “Proiecte de Trecut” în rolul lui Matzosza. În 2014 am obţinut fonduri pentru a participa la un seminar de actorie la Los Angeles.
JU: Am jucat în multe filme şi piese de teatru, în diverse locuri ale lumii. Succesul meu de film cel mai important a fost cu rolul Boróka în “Virtually A Virgin” (produs în Ungaria, regizor Péter Bacsó). În 2008 am concurat pentru “Cea Mai Bună Actriţă” la al 23-lea “Festival Internaţional de Film” din Fort Lauderdale, statul Florida, SUA, şi la al 30-lea ”Festival Internaţional” de la Moscova, iar în 2009 am câştigat efectiv premiul acela la Săptămâna Filmului Unguresc. Am locuit şi jucat câtăva vreme în Hawaii unde sunt cunoscută pentru serialele de televiziune “Hawaii Five-0” (2010), “X Company” (2015) şi “The Last Kingdom” (2015). Una din piesele importante de teatru în care am jucat a fost “Hedda Gabler” de Ibsen, în rolul Hedda, având ca regizor pe Joyce Maltby (2013).
IC: Ce v-a determinat să alegeţi ca primă piesă pe care aţi jucat-o în Los Angeles “TOYS: A Dark Fairy Tale”? Ce puteţi să spuneţi despre ce v-a adus această piesă la nivel profesional şi afectiv?
TS: Piesa trata problema imigraţiei, a schimbării identităţii, iar în acel moment al vieţii mele aceste aspecte mă interesau personal mult. Jucând şi producând această piesă m-am aflat într-un mediu de teatru cu o viziune total diferită de cea pe care o cunoscusem în România. A fost o bucurie să joc cu Julia. Am simţit aceea “chimie” atât de necesară ca să reuşeşti în joc alături de un coleg de breaslă, şi amândouă a trebuit să ne integrăm spiritual teatrului american în raport cu cel european. Ne-a bucurat reacţia publicului. Am vorbit cu mai mulţi dintre spectatori şi mi-au mărturisit că au plecat de la piesă marcaţi de ideile şi stările sufleteşti date de spectacol. Şi asta este ceea ce trebuie să se întâmple cu o piesă reuşită. Apoi am fost bucuroase că articolele despre piesa noastră din ziarele şi revistele locale au fost pozitive.
JU: Tema piesei mi s-a părut că are o largă trecere la publicul din Los Angeles, căci orice imigrant sau persoană din părinţi emigranţi o va înţelege, îi va atinge o coarda sensibilă. Subiectul piesei este despre două surori despărţite din faşă, una fiind adoptată de o familie din SUA, cealaltă rămasă în ţara ei din Balcani, în plin război şi violenţă, şi care, printr-o întorsătură ciudată a sorţii, se reîntâlnesc după mulţi ani la New York. Piesa are doar două personaje, jucate de Tünde şi de mine, respectiv, Shari, puternică, plină de veninul vieţii ei zbuciumate, şi Clara, feminină, vulnerabilă, răsfăţată de traiul ei în lumea de Vest. Şi cred ca rolul ni se potrivea bine. Satisfacţia cea mai mare am avut-o în ziua ultimului spectacol, când două doamne care văzuseră piesa au venit şi ne-au cerut să îşi spună povestea lor. Pentru ele subiectul piesei era povestea vieţii lor. Ele două, surori, au fost la rândul lor despărţite de mici, una rămânând în Rusia şi cealaltă fiind adusă la San Diego în California. Şi s-au regăsit abia când aveau 60 ani. Impresionant! De plăcerea de a juca alături de Tünde nu mai vorbesc, căci e de la sine înţeles.
IC: Ce vă bucură cel mai mult în noul vostru proiect cu piesa “Fefu and her Friends”?
TS: Faptul că am reuşit să îl convingem pe custodele-şef al muzeului Hollyhock House şi Departamentul Cultural al Oraşului Los Angeles (sub egida căruia se află Casa Hollyhock) să ne aprobe să jucăm acolo noua piesă pe care o producem. Şi discuțiile au fost lungi, dar s-au terminat cu bine. Am primit aprobarea în decembrie 2015. E minunat şi că piesa noastră va fi primul spectacol de teatru care se va juca în acea locaţie, 100 de ani mai târziu, realizând astfel visul proprietarei, milionara excentrică Aline Barnsdall, care i-a comandat arhitectului Frank Lloyd Wright o lucrare complexă pe dealul Barnsdall din Los Angeles în care ea intenţiona să creeze un complex de teatru feminist. Proiectul nu s-a finalizat, şi s-a construit doar casa-vilă (1919-1921), pe care în 1927 proprietara a donat-o oraşului. După 4 ani de renovare casa s-a redeschis publicului în 2014. Şi cum anul acesta se împlinesc 150 de la naşterea cunoscutului arhitect piesa “Fefu and her Friends” va contribui la această celebrare importantă.
JU: După mine piesa este foarte frumoasă, şi atinge un subiect care mă interesează: rolul femeii în societate, cum poţi, ca persoană de sex feminin, să te întăreşti şi dezvolţi, ca apoi să poţi să dai înapoi. Sunt sigură că am reuşit să primim aprobarea de a juca piesa noastră nouă în Hollyhock House, o clădire trecută în lista UNESCO de importanţă istorică mondială, şi câştigat colaborarea cu Departamentul Cultural al Oraşului Los Angeles (DCA) pentru că le-a plăcut faptul că piesa pe care am ales-o este jucată şi pusă în scenă de o echipă multi-culturală, deci corespunde cu situaţia locală a numeroaselor etnicităţi din Los Angeles. Apoi şi faptul că autoarea piesei era feministă activă, şi subiectul este despre femei, corespunzând cu viziunea lui Aline Barnsdall, şi ea feministă. În piesă vor juca numai personaje feminine, 8 actriţe din 6 ţări diferite: Julia Ubrankovics (Ungaria), Tünde Skovrán (România), Talia Davis (SUA), Christine Uhebe (Brazilia), Claudia Zielke (Polonia), Guerin Piercy (SUA), Kacie Rogers (SUA), şi Caro Zeller (Puerto Rico), iar ca regizoare a fost aleasă tot o femeie, asistenta de regie de la “TOYS: A Dark Fairy Tale”, Kate Jopson, originară din Suedia. Şi apoi cred că le-a plăcut şi faptul că misiunea societăţii noastre de producţie J.U.S.T. TOYS este de a explora teatrul multi-etnic, multi-cultural şi astfel atinge un aspect specific Los Angeles-ului.
IC: Care sunt pentru spectacolul vostru contribuţiile Departamentului Afacerilor Culturale al Oraşului Los Angeles?
TS: Nu primim de la ei nici un ban, dar ei ne pun la dispoziţie acest spaţiu minunat şi de importanţă arhitecturală, Hollyhock House, şi atât. DCA şi celelalte identităţi din Los Angeles cu care suntem în parteneriat pentru acest spectacol (Fundaţia Barnsdall Art Park, Circle X şi Teatrul Atwater) ne vor ajuta în promovarea spectacolului, căci au listele lor. Circle X este alături de noi şi cu un eveniment de “fundraising”/ ”strângere de fonduri” pe care l-am intitulat “Guns and Bunnies”/“Puşti şi epuraşi”. Evenimentul a avut loc Duminică 26 Martie la Atwater Village Theatre în Los Angeles la sala companiei Circle X. Participanţii la eveniment au aflat istoria noului proiect al companiei noastre J.U.S.T. TOYS Productions, l-au auzit pe cel care s-a ocupat de renovarea vilei Hollyhock, Jeffery Herr, custode-şef al muzeului, şi s-au bucurat de muzică de jazz. Am încercat sa le oferim puţin din “focul” lumii de teatru.
IC: Ştiu că spectacolele de la Hollyhock House vor fi foarte selective, căci spaţiul în acea casă nu vă permite decât 20 de spectatori. Deci de ce aţi considerat că aveţi nevoie de un eveniment de ‘fundraising’?
JU: Am organizat acest fundraising pentru a strânge fonduri ca să putem cumpăra rechizite potrivite pentru perioada anilor 1930 în care se petrece piesa “Fefu”, pentru piese de mobilier, costume, pentru a obţine diversele “drepturi de copyright” şi a plăti onorariile trupei de teatru şi personalului ajutător.
IC: Cum vă simţi trăind în SUA, când şi cu ce ocazie aţi venit. Plănuiţi să rămâneţi aici sau să vă întoarceţi în ţara voastră de origine?
TS: Am venit prima dată cu filmul “Puzzle” la New York. Apoi am venit la seminarul de actorie în LA, şi de atunci am tot făcut du-te vino între România şi Los Angeles. Am stat pe perioade scurte în SUA. Am continuat să joc la Teatrul Maghiar din Cluj. Faptul că am venit în America a însemnat mult pentru mine. Am avut acest vis de copil, şi uite că mi s-a îndeplinit. În 2015 am obţinut viza de ‘Profesionist Ieşit Din Comun’ (‘Outstanding Professional’) pentru 3 ani, cu drept de lucru în SUA. Nu ştiu dacă voi rămâne definitiv, dar cu siguranţă de data aceasta sunt aici pentru o perioadă mai lungă.
JU: Sunt recunoscătoare şansei pe care mi-o oferă Los Angelesul de a lucra în echipe multi-culturale. Am venit în SUA în 2009 cu o bursă a fundaţiei “American-Hungarian Enterprise Scholarship” ca să studiez actoria de teatru şi film la Studioul HB din New York. Am terminat şcoala de teatru la Budapesta şi pe urmă am continuat să studiez şi am performat ca artistă în diverse ţări din Europa (Germania şi Austria). Apoi am plecat în Hawaii unde am locuit un an şi jumătate, până când am venit în Los Angeles unde m-am stabilit.
IC: Ce planuri de viitor aveţi?
TS şi JU în cor:
Pentru viitorul apropiat avem proiecte concrete: să avem succes cu piesa “Fefu şi Prietenele ei”, să găsim o altă locaţie pentru a continua să o jucăm în Los Angeles după ce terminăm spectacolele la Hollyhock House, şi să participăm cu ea la festivaluri şi în alte localităţi; să jucăm cât mai bine în piesa “TOYS: A Dark Fairy Tale” cu care avem invitaţie în vara 2017 pentru 26 de spectacole la Festivalul din Avignon, unul din cele mai prestigioase festivaluri de teatru din lume, şi pe Off-Broadwary în Noiembrie. Una din marile bucurii când piesa în care joci are succes este că poţi călători cu ea prin lume, şi aşa îţi lărgeşti cercul de cunoștințe şi experienţe în lumea teatrului.
Iar pentru viitorul mai îndepărtat să continuăm misiunea auto-impusă a companiei noastre de teatru J.U.S.T. TOYS şi să producem şi să jucăm în piese cu mesaje puternice, în echipe muti-culturale, aducându-ne contribuţia noastră în acest domeniu cât şi în promovarea spiritului teatrului european în Los Angeles.
* * *
Câteva detalii adiționale despre activităţile recente ale actriţelor-producătoare Tünde Skovrán şi Julia Ubrankovics şi evenimentul de “fundraising” “Bunnies and Guns” pentru “Fefu”.
“TOYS: A Dark Fairy Tale”
Numită iniţial “Bechnya”, piesa este scrisă de poeta, jurnalistă, dramaturg, din România, Saviana Stănescu (nascută la Bucureşti). Regizorul Gábor Tompa a răsucit textul, cu aprobarea autoarei, şi a creat o montare plină de forţă şi suspens. Văzând această piesă în decembrie 2015 am regăsit în ea toate caracteristicile pozitive ale teatrului modern est-european: regie deosebită, poveste puternică, ritm rapid care te ţine încordat, mister, joc de scenă energic, pasional. Decorul minimalist crea un fundal perfect în contextul poveştii dure şi plină de tâlc şi de interes contemporan. Temele piesei, imigraţie, apartenenţă, identitate şi moştenire culturală, au contribuit cu siguranţă la succesul în continuare al piesei: participarea ei la festivalul internaţional de teatru” Interferenţe”/”Interferences”, găzduit de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, România (2016), invitaţia la un program special în cadrul Festivalului de Dramă Contemporană din Budapesta, Ungaria, ţinut la teatrul Katona József (2016), invitaţia la renumitul festival de teatru de la Avignon, Franţa şi apoi de a juca piesa pe Off-Broadway.
“Guns and Bunnies”
Am avut ocazia să particip la evenimentul de strângere de fonduri pentru piesa “Fefu and her Friends”. Sala teatrului Atwater era frumos decorată şi luminată (ştiu de la Tünde că întreaga echipă a piesei şi-a adus contribuţia la amenajarea spaţiului), bunătăți şi băuturi după pofta inimii, multă lume, fete frumoase şi elegante, bărbaţi arătoşi, antren şi conversații pe tot felul de teme cu miez. Jocul la pian al Claudiei Zilke (una din cele 8 artiste din “Fefu” şi a celui care a compus muzica pentru piesă, Daniel Szabo, profesor la UCLA, a captivat publicul. Evenimentul s-a încheiat cu o licitaţie: doua bilete a unui tur ghidat deosebit pentru vizitarea în detaliu a vilei Hollyhock House şi de obiecte (printre care genţi, bluze, rochii) donate de diverşi creatori din Los Angeles. Mi-a plăcut idea că defilarea de modă a fost făcută de cele opt actriţe ale trupei din “Fefu”. în acest fel şi-au făcut artistele o primă apariţie, neaşteptată şi foarte plăcută, în faţa publicului, fiecare dintre ele cu o prezenţă foarte diferită, o foarte reuşită şi îmbietoare invitaţie la piesa ce urmau s-o joace în curând …
”Fefu and her Friends”
Această piesă este scrisă de dramaturga de excepţie americano-cubaneză de avangardă María Irene Fornés, laureată a premiului Pulizer, creatoarea unui nou gen de teatru imersiv şi feminist numit ‘realism alegoric. Subiectul este plin de semnificaţii: Într-o zi ce părea să fie una ca toate celelalte în anul 1935, un grup de femei se adună să organizeze o strângere filantropică de fonduri. Pe măsură ce seara avansează, atmosfera ia un caracter suprarealist şi secretele, angoasele, şi frustrările acestor personaje feminine una faţă de alta şi cu societatea ies la iveală. Echipa constă din: producători – Josh Haroutunian, JR Bruce, Kate Jopson, Tünde Skovrán, Julia Ubrankovics; coreografia – Zsófiâ Nemeş; compoziţia muzicală – Daniel Szabo; consultant lumini – Kristin Swift, costume – Melanie Watnick, Lily Bartenstein – designer; şi Deena Tovar – managera producţiei de scenă. Piesa se joacă în luna mai 2017 la Hollyhock House cu toate spectacolele “Sold Out”. Nu se mai găsesc bilete. Norocoşi cei ce le-au cumpărat din timp. Locurile sunt foarte limitate vila nepermiţând mai mult de 20 de persoane la fiecare spectacol.
Întreaga seară (2 ore de spectacol neîntrerupt) este organizată ‘în continuă mişcare’ şi cu surprize pentru spectator. Aceştia sunt rugaţi să aştepte în afara casei, până când artistele îi vor invita înăuntru. Foyerul în aer liber pe vârful de deal unde este aşezată vila este cu adevărat încântător. Dealul oferă o vedere panoramică în două direcţii, într-o parte se vede în zare silueta clădirilor înalte din down-town Los Angeles, pe de cealaltă parte, aproape, sunt dealurile pe al cărui vârf se află Observatorul Astronomic Griffith sub care domină semnul uriaş al literelor ce marchează HOLLYWOOD-ul. În loc de bilete de intrare, fiecare spectator primeşte fie un picioruş de blană de iepure, fie o pană. Asta pentru că piesa este concepută cu scene care se petrec în diversele încăperi şi curţi interioare ale acestui spaţiu – bijuterie arhitecturală a lui Frank Lloyd Wright. Spectatorii urmează să fie împărţiţi în grupuri, şi conduşi într-o direcţie sau alta. La ora 8 exact, Fefu (Tünde), gazda seratei, din piesă şi realitate, îi pofteşte pe spectatori să intre. Lumea este aşezată pe un coridor îngust, pe scaune pe deoparte şi de alta, şi doua servitoare, în moda de pe vremuri, cu șorțuri albe scrobite, înşiră regulile casei: nici un fel de mâncare, nici măcar apă nu se permite în interior, pantofii cu tocuri ascuţite trebuiesc scoşi şi ţinuţi în mână, trebuie puse acoperitoare pe încălţăminte (ceea ce mie mi-a amintit brusc de vizita la Palatul Peleş din Sinaia…). Se impune a se trata cu mare atenţie casa monument de arhitectură. Apoi toţi spectatorii sunt poftiţi în sala principală de primire a vilei, sub un plafon în unghi, cu luminatoare şi împărţituri triunghiulare, întregul spaţiu având o frumoasă compoziţie şi creând un fundal de scenă foarte potrivit cu piesa. Tünde /Fefu gazda se agită semi-isteric asumându-şi un rol conducător asupra celor două tinere doamne care veniseră mai devreme la adunarea filantropică care se pusese la cale în acea seară din 1935. Starea de tensiune care va domni tot lungul piesei se creează chiar de la început. Impulsivă, cu acţiuni şi reacţii ciudate, rolul principal îl deţine Fefu o bucată bună de vreme, până când intră în scenă, împingându-se pe un căruţ rulant, Julia. În trecut o fiinţă cu o minte strălucitoare şi plină de curaj, spiritul Juliei a fost zdrobit într-un misterios accident de vânătoare care a lăsat-o paralizată. Sau chiar aşa să fi fost? “Glonţul nu m-a atins. L-a lovit pe cerb. Dar eu am murit şi cerbul nu.”
Imagine de pe Facebook-ul piesei “Fefu and her Friends”
Cu o echipă alcătuită numai din actriţe, piesa scrisă de Fornés în 1977, se dovedeşte extrem de actuală, dialogul sugerând feminismul, diferenţa de salarii dintre sexe, favorizându-l mereu pe bărbat, rolul femeii, explorând subtilitatea cu care presiunile întâlnite în viaţă de femei în lumea întreagă le cere să se conformeze unui ideal de rol mărunt, umil şi de feminitate veşnic impusă. Spectatorii sunt mutaţi în altă camera, cei din grupul cu “picioruş de iepure” se încrucişează cu cei “cu pană”; ei se aşează pe scaune mici sau sunt rugaţi să îşi mute singuri scaunul afară, în curtea interioară. Scene duioase, scene erotice, şi un moment de nuditate, agitaţie, dans, costume frumoase şi un joc actoricesc superb de către fiecare din cele 8 actriţe. Fiecare din ele îşi are momentul ei de ‘rol principal’ şi toate îşi joacă rolul extrem de bine şi cu pasiune.
Misterul paraliziei lui Julia rămâne nelămurit, mai ales când o vedem că se poate scula din scaunul rulant şi umbla. Este cu certitudine vorba de simbolul “copleşirii” totale a femeii … Cele două ore trec repede şi se pleacă de la piesă cu întrebări despre multele momente când mesajul era prea complicat, prea profund pentru a fi bine înţeles imediat şi mai trebuie ‘rumegat’. O trupă actoricească de talent, bine sincronizată şi care se vede că formează un singur ‘trup şi suflet’, un gen de piesă cu surprize, o revizitare a problemei rolului şi soartei femeii în lumea care chiar şi în timpurile noastre, trebuie sa recunoaştem, rămâne încă în mare parte dominată de bărbaţi. Şi toate acestea se ţes în prima piesă care s-a jucat vreodată în vila Hollyhock House transformând, în fine, în realitate, un secol mai târziu, viziunea lui Aline Barnsdall. Feministe active cum erau, sunt sigură că piesa le-ar place mult atât lui Aline Barnsdall, proprietara vilei, cât şi autoarei piesei, María Fornés. Iar Frank Lloyd Wright trebuie că priveşte de unde este în jos cu un zâmbet pe buze că la cei 150 de la naşterea lui mai multe femei talentate s-au decis să-l sărbătorească într-un fel atât de special.
Piesa “Fefu and her Friends” se va juca la Hollyhock House, Barnsdall Art Park, Sâmbătă, Duminică şi Luni de pe Mai 6 până pe Mai 28, 2017. Biletele s-au putut cumpăra pe Internet, dar s-au vândut toate încă înainte de premieră.
————————————————————————————————————————————————————
Concluzie
Tünde şi Julia nu sunt numai actriţe bune, ci şi foarte întreprinzătoare. Admir iniţiativa lor de a crea împreună o societate de producţie teatrală (J.U.S.T. Toys Productions) cu o misiune atât de apropriată mediului multi-cultural din Los Angeles. Ele s-au îndreptat curajos şi spre rolul de producătoare, la ambele piese recente. Au dovedit capacitatea de a reuşi într-un proiect prin găsirea unei idei foarte speciale: alegerea Casei Hollyhock la un moment potrivit – aniversarea arhitectului, cu o piesă apropiată, scrisă de o autoare feministă, pe un subiect care concordă cu ceea ce reprezenta şi visa proprietara vilei, Aline Brandsall.
Tünde Skovrán şi Julia Ubrankovics reprezintă două talente excepţionale, două minţi perspicace, care ştiu să aleagă şi să reunească alte talente şi persoane creative spre a ţine viu spiritul teatrului modern în Los Angeles, a recunoaşterii sexului feminin, nu numai ca frumos, dar şi ca plin de idei “de succes” şi a face cinste teatrului est-european integrat în mediul multi-cultural american.
***********************************************************************************************************************************
Referinţe (toate în engleză)
https://www.justtoysproductions.com/
Pagina companiei J.U.S.T. TOY Productions – se poate citi despre piesele “TOYS: A Dark Fairy Tale” şi “Fefu and her Friends”
https://thisstage.la/2015/11/on-immigration-identity-and-collaborative-creativity-gabor-tompas-production-of-toys-a-dark-fairytale
On Immigration, Identity, and Collaborative Creativity: Gábor Tompa’s Production of “TOYS: A Dark Fairy Tale”, @THISSTAGE magazine, November 2015.
https://www.youtube.com/watch?v=ebFwIZVX6sA
TOYS Promo Video by J.U.S.T. Toys Productions / www.toystheplay.com
Aug 11, 2015 – Uploaded by Julia Ubrankovics
https://www.facebook.com/justtoysproductions/
J.U.S.T. Toys Productions Facebook
https://www.facebook.com/events/860859844025900/
“TOYS: A Dark Fairy Tale” pe Facebook – Gazda paginii Julia Ubrankovics şi alţi 5
http://www.discoverhollywood.com/Discover-Hollywood-Blog/2015/November/Toys-A-Dark-Fairytale-Theatre-Review.aspx
Discover Hollywood. Theater Review, O recenzie de Rachel Flanagan, 2015.
http://stageraw.com/2015/11/19/toys-a-dark-fairy-tale/
“TOYS: A Dark Fairy Tale”. At The Hudson Theatre, Recenzie de Paul Birchall, Stage Row, 2015.
https://coloradoboulevard.net/review-toys-a-dark-fairy-tale/
REVIEW – “TOYS: A Dark Fairy Tale”, Colorafo Boulevard.net. publicat de Melanie Hooks, November 22, 2016.
http://www.discoverhollywood.com/Discover-Hollywood-Blog/2015/November/Toys-A-Dark-Fairytale-Theatre-Review.aspx
“TOYS: A Dark Fairytale” – Theater Review publicatde Rachel Flanagan, November 11, 2015.
https://www.youtube.com/watch?v=z5aRQt4MmTM
Youtube creat de John Hasulyo, 11:39 minute, publicat pe 6 Nov, 2015 (interviu în ungureşte cu Julia şi Tünde pe TV Cluj R, dar scene din piesa jucată în engleză se pot vedea între minutele 1:03 – 1:57, 3:11 – 3:45, 5:30 – 6:05, 6:46 – 7:02, 8:54 – 9:18 şi 10-44 11:39 (pâna la sfârşitul yutube-ului).
http://www.broadwayworld.com/los-angeles/article/Hollyhock-House-presents-a-JUST-Toys-Production-FEFU-AND-HER-FRIENDS-20170314
Hollyhock House presents a J.U.S.T. Toys Production FEFU AND HER FRIENDS, Broadway World, Los Angeles, Hollyhock, BWW News Desk, Mar. 14, 2017.
https://giaonthemove.com/2017/03/16/frank-lloyd-wright-hollyhock-house-becomes-a-theater/#more-28428
Frank Lloyd Wright Hollyhock House Becomes a Theater
http://www.arcadiaweekly.com/arts-entertainment/fefu-and-her-friends-set-to-open-in-celebration-of-frank-lloyd-wrights-150th-anniversary/
“Fefu And Her Friends” Set To Open în Celebration Of Frank Lloyd Wright’s 150th Anniversary
https://theculturetrip.com/north-america/usa/california/articles/frank-lloyd-wrights-hollyhock-turns-theater-with-maria-irene-fornes-fefu/
Frank Lloyd Wright’s iconic California project în East Hollywood will become an experimental theater house for the entire month of May. Articol de Amber C. Snider, Home & Design Editor, 5 April 2017.
http://circlextheatre.org/fefu/
Despre piesa “Fefu and her Friends” pe situl companiei de teatru Circle X.
https://en.wikipedia.org/wiki/Fefu_and_Her_Friends
“Fefu and Her Friends” pe Wikipedia în engleză.
https://www.youtube.com/channel/UCIFirMs1Bg2xhRSVZCPPTKA
Julia Ubrankovics –diverse youtube-uri.
https://www.amazon.com/Virtually-Virgin-English-Subtitled-Ubrankovics/dp/B00RBG9DDG
“Virually a Virgin” (English Subtitled), Amazon, Starring: Julia Ubrankovics, Attila Tóth; Runtime: 1 hour, 42 minutes. Available to watch.
https://en.wikipedia.org/wiki/G%C3%A1bor_Tompa
Gábor Tompa – pagina Wikipedia
https://en.wikipedia.org/wiki/Saviana_Stănescu
Saviana Stănescu – pagina Wikipedia
https://www.samuelfrench.com/author/282/saviana-stanescu
Saviana Stănescu – Samuel French
https://en.wikipedia.org/wiki/Mar%C3%ADa_Irene_Forn%C3%A9s
María Irene Fornés – pagina Wikipedia
* * *
Ileana Costea, 16 Mai 2017
© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material