Eu sunt acidul
Eu sunt acidul, tu ești o bază,
eu caut un astru, tu ești o rază,
ne completăm, raiul și iadul,
exagerăm, iarba și bradul.
Eu retrăiesc poate prin tine,
tu îți urmezi căi noi, sublime,
eu te privesc ca pe-o minune,
tu ești oriunde ca valu-n lume,
ești melodie și dans și clocot,
eu îți răspund precum un clopot,
anii zadarnic trec, nu știm,
cum am putea să ne iubim.
Ce mirifică e lumea
Ea spune ce mirifică e lumea,
vorbește despre melodii astrale,
ea nu glumește, mi se pare-o glumă,
dar nu-ndrăznesc să pun un strop pe coală.
Prea este albă, visătoare-n toate,
nici Diavolul nu ar putea să-i schimbe felul,
eu am trecut prin Iad și prin jăratec,
cuțitul nu jelește mielul.
Astfel ne-am petrecut prin ani credința,
ea-i fericită, lumea pare bună,
pe mine nu mă-mbată biruința,
știu – dăinuim doar împreună.
M-ai întrebat într-o noapte
Viața aceasta suplă devine aproape dublă,
m-ai întrebat într-o noapte
ce se-nțelege din moarte.
Am spus, ai plâns, iar am spus.
Ce răsărit, ce apus,
ne-am rugat până-n zori,
apoi am fost scoși de ninsori,
decapitați de soare, cleptomania de șoarec,
clopote bat încă ritmic, intim și sadic și istmic.
Mă prinse o mare tristețe, ca Marea Neagră pe fețe,
tu ai șoptit overdue, eu sărutând și-am spus tu,
numai tu să trăiești, gemeni vreau și povești,
ciudat că mai trăiesc, murisem de mult, Bucharest,
acum va trebui să întrețin mulți copii,
m-am rugat și am plâns, m-ai mângâiat foarte strâns.
Se ştie că poeţii se întâlnesc peste veacuri.
Ca exemplu poate fi dat dl. Boris Marian, în „Eu sunt acidul” (extras):
Eu sunt acidul, tu ești o bază,
eu caut un astru, tu ești o rază,
tu ești oriunde ca valu-n lume,
ești melodie și dans și clocot,
eu îți răspund precum un clopot,
Îmi aminteşte de poezia „Replici” a lui Mihai Eminescu (extras):
Poetul
Tu eşti o unda, eu sunt o zare,
Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare,
Tu eşti o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.
Iubita
Tu eşti o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu eşti o floare,
Eu sunt un templu, tu eşti un zeu
Iubitul meu.
Fiecare strofă îşi păstrează cadenţa proprie, ca şi cea care îmi aparţine, inspirată de cei doi poeţi:
Tu eşti Poetul, eu sunt chimistul
Eu sunt un clocot, tu eşti artistul.
Tu eşti Luceafăr, eu sunt un tropot,
Eu sunt ecoul, tu eşti un clopot.
🙂
@ V. Manta
Amuzantă parodia și corect comentariul