caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica TV.ACUM



 

Cutremurul din 4 martie 1977 – acum 40 de ani

de (4-3-2017)
7 ecouri

Acest articol a fost publicat sâmbătă, 4 martie 2017 la rubrica TV.ACUM.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.

Ecouri

  • Wanda Lucaciu: (5-3-2017 la 22:02)

    Groaznic!

    Eu locuiesc la Los Angeles si am trecut prin nenumarate cutremure. Unele mai mari si altele mai mici. Am avut noroc ca nu m-am aflat intr-un edificiu cu multe etaje.
    sau conduceam masina pe poduri care s-au prabusit,sau pe freeways care au „inghitit” masini.

    Multi prieteni care nu locuiesc in California, m-au intreabat daca m-am obisnuit cu aceste cutremure? Este o intrebare a carui raspuns nu-l pot reda in acest comentariu 🙁

  • Victor Manta: (6-3-2017 la 00:44)

    @Wanda

    Eu am trăit „din plin” cutremurul din 1977 şi mi-l amintesc încă destul de bine, de exemplu zgâlţâielile trăite la etajul 5 al unui bloc de 8 etaje, situat în centrul Bucureştiului, coborâtul în parc (noaptea) şi statul acolo timp de 2 ore, mutarea socrilor şi a vecinilor lor la mine în apartament, circulatul noaptea cu maşina prin centrul plin de distrugeri, spre periferie, unde locuia mama mea, etc., etc.

    Cum tu ai scris despre cutremurile din California, despre care am tot auzit, m-am gandit să le compar cu ceea ce s-a întâmplat în România. Cum gradele Richter şi Mercali nu spun mare lucru, şi mai sunt şi greu comparabile, m-am concentrat pe numărul decedaţilor. Iată ce am constat:

    – În Romania în urma cutremurului din martie 1977 au murit între 1570 şi 1578 de oameni. În Bucureşti, cel mai lovit oraş, au murit între 1391 şi 1424 de locuitori. Sursa.

    Un alt cutremur devastator a avut loc în anul 1940, cu circa 1000 de victime, în special în Moldova. „… cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului”. Sursa.

    – În California, un mare stat american, cutremurul cu cele mai multe victime a avut loc în 18.04.1906 şi a cauzat 3.000 de morţi. Următorul ca număr de victime, cu 115 – 120, a fost pe 10.03.1933. Ce caracterizează însă California este numărul mare de cutremure, chiar dacă victime sunt relativ puţine la fiecare dintre ele, cu excepţia cutremurului din 1906. Sursa.

    Concluzia mea este că din punctul de vedere al pericolului seismic nu este bine nici în România, nici în California, ceea ce, de altfel, se ştie.

  • Wanda Lucaciu: (6-3-2017 la 16:19)

    Vreau sa adaug la comentariul meu, ca statul California a fost expus si cva fi intodeauna expus la cutremure. Datorita acestui fapt, tot ce se construieste in California, trebuie sa fie inspectat si aprobat de departamentul de constructii din punct de vedere seismic. Nici macar o casa cu un etaj, nu poate fi construita fara aprobarea departamentului.
    Daca un bloc sau case private , care au fost construite ani si ani de zile in urma, ele trebuie sa fie „retro fitted” si daca proprietarii nu se supun la regulile departamentului, aceste edificii si case nu pot fi ocupate.
    Cind am fost la Bucuresti anul trecut, am vazut blocuri care erau marcate , ca fiind periculoase in caz de cutremur. Totusi, oamenii locuiau in ele si chiar unii isi imbunatateau apartamentul.

  • Sfartz Pincu: (8-3-2017 la 12:06)

    @Wanda Lucaciu

    Ochit si Lovit ! In apartammentul, perete in perete, de la parterul blocului unde locuiesc, s-a mutat zilele astea un roman reintors curand de la munca in UE, unde a vazut apartamente cu usi cat un perete. Si primul lucru pe care l-a facut a fost sa demoleze un perete portant – ca sa aibe si el o usa de boier. Am sesizat imediat serviciul de urbanism din oras, au venit, l-au amendat si au plecat !

    Eu am ramas cu un dusman, dar si cu teama ca la un cutremur de peste 6.5 grade Richter, gauroiul din acel perete va avea un efect de domino si va initia caderea intregului bloc !!

  • Victor Manta: (9-3-2017 la 02:36)

    @Sfartz Pincu

    > Am sesizat imediat serviciul de urbanism din oras, au venit, l-au amendat si au plecat !

    În mod normal ar fi trebuit să i se dea pe loc vecinului dv. (sau să i se trimită prin poştă) şi o dispoziţie de remediere, cu un termen de ? zile.

    Deoarece sunteţi în continuare în pericol, puteţi să întrebaţi în scris ce urmează, la instituţia unde aţi sesizat problema. Aţi facut-o cumva?

  • Sfartz Pincu: (11-3-2017 la 05:37)

    @ Victor Manta

    Inca nu! Am fost admonestat de vecini si de Asociatia de locatari ca „vai nu ne asteptam tocmai de la Dvs. sa-l turnati pe bietul om si sa fie, din cauza asta, amendat cu 10 milioane!” (10 milioane=1000 Roni=220 Euro !).

    Asta e conceptia de „buna vecinatate” si solidaritate fata de „organe” care dau amenzi ! Nimeni nu cauta sa vada si adevarul din spatele unor amenzi, sau pedepse bine meritate.

    „Organele”, multumite ca au realizat un venit, i-au spus individului nu sa refaca zidul, ci sa faca un proiect de compensare, cu care sa vina la aprobare, fara termen, asa ca poate sa stea si ani in situatia de acum, cu risc iminent la cutremurul care va veni sau nu in acest interval !

    Nu-mi place sa „torn”, dar dupa ce l-am avertizat mai intai si tipul a dat din umeri ca nu-i pasa, l-am „turnat”; sunt constient de ce se poate intamola cu fasiile din beton ale planseului, nesprijinite pe zid.

  • Victor Manta: (11-3-2017 la 16:18)

    @Sfartz Pincu

    Constat că trecerea serviciului de urbanism nu a fost chiar doar una de facut planul de amenzi, ci că vecinului i s-a cerut „sa faca un proiect de compensare, cu care sa vina la aprobare”.

    Pot bănui că dv. (sau conducerea blocului) aţi fost cumva informat de ce i s-a cerut vecinului, deoarece altfel nu aveaţi cum să ştiţi.

    Ce i s-a cerut are sens, deoarece vecinul inconştient, care a dat jos un zid de rezistenţă, nu poate fi lăsat să-l refacă de capul lui.

    Problema reală este că nu i s-a dat un termen, ceea ce dv. desigur („Inca nu”) că veţi reclama.

    > Am fost admonestat de vecini si de Asociatia de locatari …

    Aici poate exista şi o problemă de comunicare, şi una de luare de decizii. În mod normal nu dv., ci reponsabilul Asociaţiei de locatari ar fi trebuit să facă o sesizare către Serviciul de urbanism, în numele Asociaţiei. Doar dacă responsabilul ar fi refuzat să o facă aţi fi fost perfect îndreptăţit să o faceţi dv.

    Desigur că lămurirea responsabilului, a Comitetului de bloc şi/sau a Adunării generale a locatarilor era o bătaie de cap mai mare decât să trimiteţi direct o sesizare, ceea ar putea explica de ce aţi ales un drum mai scurt. Cu autoritatea şi cunoştinţele dv. de inginer care se pricepe bine în seismicitate (ştiu din discuţiile mai vechi) cred că aţi fi putut să-i convingeţi.

    Desigur că, oricum, reproşul „… nu ne asteptam tocmai de la Dvs. sa-l turnati pe bietul om si sa fie, din cauza asta, amendat cu 10 milioane!” nu este întemeiat.

    VM, fost membru al unui comitet de bloc, în România lui Ceauşescu 🙂



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
O, Doamna mea

O, Doamna mea, unde te afli? / În care parte-a lumii străvezii? / Eu sunt într-un abis și poate de...

Închide
3.12.36.130