In cei doi ani care au trecut de la precedenta reunire a organizaţiilor neguvernamentale interesate de corecta dezvoltare a oraşelor României, inclusiv a Capitalei – Bucureşti, sectorul construcţiilor a continuat să crească exponenţial, paralel cu degradarea peisajului urban şi agresarea patrimoniului monumental. Imaginea procesului de dezvoltare imobiliară exemplificat pe Bucureşti este redată corect în raportul ONG „Salvaţi Bucureştiul” publicat în presă şi difuzat pe canale TV în luna martie a.c.
Faţă de această situaţie, organizaţiile neguvernamentale şi profesionale subsemnate, delegaţii ministerelor de resort şa. au trecut în revistă cele mai recente evoluţii în domeniul arhitecturii, construcţiilor şi urbanismului, au analizat situaţia aşa cum s-a concretizat în cazul Capitalei, discutînd probleme legate de armonizarea, aplicarea şi monitorizarea cadrului legal specific. Urmare a analizelor şi dezbaterilor pe marginea stării dramatice a oraşelor din România inclusiv a Capitalei Bucureşti, rezultă următoarele propuneri:
1. Promovarea pînă la 1 octombrie ac. de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a proiectului de act normativ privind informarea populaţiei şi participarea ei la activităţile de urbanism şi amenajare a teritoriului,
2. Incheierea, pînă la 1 octombrie ac., a contractelor pentru lucrările de reactualizare a Planurilor Urbanistice Generale pentru oraşe, municipii şi pentru Bucureşti, incluzînd un capitol dedicat strategiei de reevaluare şi evidenţiere a patrimoniului construit şi a peisajului cu valoare culturală. Pînă la finalizarea PUG-urilor, PUZ-urile nu vor putea fi elaborate decît la comanda autorităţilor locale, fiind avizate de ministerele de resort,
3. Reaşezarea pe baze temeinice a instituţiei arhitectului şef, prin extinderea atribuţiilor în domeniul dezvoltării durabile, a esteticii urbane şi a protecţiei peisajului cultural, perfecţionarea activităţii departamentelor locale de control în construcţii, concomitent cu eliminarea prin Ordonanţă de urgenţă prevederilor legale care generează situaţii de urbanism derogatoriu,
4. Asumarea obligatorie de către Ministerul Culturii şi cultelor precum şi de către structurile sale deconcentrate a rolului de monitor al dezvoltării localităţilor pe fundamentele moştenirii istorice şi în perspectiva unui orizont cultural marcat de individualitatea fiecărui oraş,
5. Adresarea către Administraţia Publică Locală a solicitării de completare a organigramei cu birouri de monitorizare a aplicării Planurilor Urbanistice Generale şi de verificare a manierei de protecţie a patrimoniului cultural (zone protejate, zone de protecţie a clădirilor de cult etc.),
6. Stimularea bunei conduite în urbanism prin înfiinţarea unei secţii specializate în imobiliare pe lîngă DNA, a unor instanţe judecătoreşti specializate, a postului de Avocat al Comunităţii pentru procese în domeniul imobiliar ca şi introducerea în legislaţia specifică a imprescriptibilităţii pentru fraude în imobiliar cu efecte grave asupra localităţii,
7. Continuarea conlucrării dintre ONG-urile interesate de domeniul Urbanismului, Construcţiilor şi Arhitecturii, precum şi tipărirea în comun a unei publicaţii (eventual sub forma unei Gazete Municipale după modelul interbelic din Capitală).
Semmnatari:
Grupul de Istoria Constructiilor
Fundatia „Academia Civica”
Grupul de Dialog Social
Asociatia „Salvati Bucurestiul”
Fundatia „Pro Patromonio”
Cosemnatari:
Ordinul Arhitectilor din Romania
Ordinul Arhitectilor filiala Bucuresti
Uniunea Arhitectilor din Romania