În fiecare dimineață K aștepta să fie chemat sus la Castel. O autoritate misterioasă guverna peste o lume aruncată în frică și absurd. Am trăit în lumea aceea kafkiană, am cunoscut duplicitatea, ipocrizia și impostura puterii într-o dictatură a Europei de Est, până la colapsul ei în 1989.
Greu de crezut că suntem acum în America intimidați de ascensiunea în fruntea țării a unui personaj sau mai bine zis a unui clan care sub ochii noștri încearcă pervertirea valorilor lumii libere și instaurarea unei autocrații.
În fiecare dimineață dăm drumul la televizor timorați de ceea ce va urma să vedem. Cine a mai fost chemat sus în Turn? Ce turnură vor mai lua lucrurile? Castelul lui Kafka este construit cu tenacitate zi de zi, cărămidă cu cărămidă, pe Fifth Avenue, sub privirile stupefiate ale americanilor raționali, unii atrași în marea farsă a acestui secol, alții asistând neputincioși la răsturnarea rosturilor.
Parola accesului în Turn este: fără precedent. O cunosc aliați și rivali, fani și opozanți, ziariști și politicieni, o rostesc toți de dimineața până seara, unii cu speranța că vor ascede la poziții și avantaje – fără precedent -, alții speriați că vor urma timpuri – fără precedent – care vor zgudui societatea și lumea. De altfel, vicepreședintele Pence a avertizat cu cinism: „După 20 ianuarie să vă legați centurile de siguranță. Urmează mari turbulențe!”
Turnul lui Trump este înconjurat zi și noapte de polițiști înarmați. Protestatari nu prea mai sunt. Unii au fost izgoniți de frig, alții au renunțat descumpăniți de absurdul situației. Poate că vor reveni după inaugurare, când coșmarul va câștiga în materialitate.
Costă mult să-l aperi pe Trump de dragostea new-yorkezilor. Serviciile de pază au închiriat două etaje la Castel și îi plătesc lui Trump chirie 40 de mii de dolari pe lună. Un prim deal bun făcut de expertul negocierilor în imobiliare. În plus, peste 1 milion și jumătate pe an vor plăti americanii din banii lor pentru paza conducătorului iubit și a consoartei sale. Melania nu se va muta la Casa Albă, e o femeie independentă. Apartamentul Primei Doamne va fi ocupat, se spune, de Prima Fiică.
Copiii lui Trump se joacă în Turn de-a țara și chiar de-a lumea. Participă la întâlniri cu lideri de state, au un rol activ în tranziție și administrație continuând totodată afacerile tătucului, împart privilegii celor interesați să-l întâlnească contra a un milion de dolari, invitația pentru care, pe lângă o fotografie cu stăpânul lângă drapel, vor beneficia și de o vânătoare exotică de tigri. Original. În Turn, pe lângă jilțuri aurite, stau blănuri de animale ucise de către fiii alesului în Africa. Ba chiar lei împăiați. Locul e mare și mare prost gust e în toate.
Ipocrizia discursurilor trumpiste din campanie și-a dat din plin arama pe față. „Hoțul a strigat prindeți hoțul.” Cei care l-au votat sincer sperând în locuri de muncă și o viață mai bună, în urma discursurilor lui demagogice care le spuneau tot ceea ce voiau să audă, vor fi primii dezamăgiți de etalarea grandorii și a cinismului cu care Alesul negociază viitorul lor și al țării.
Pe timpul tranziției, prezentată cu surle și trâmbițe pe toate canalele de televiziune, am asistat la un reality show desfășurat în Turn, în decorul de marmoră, cristaluri și obiecte aurite. La început, în fața unei uși masive de lemn, președintele ales își primea invitații. Cravata îi flutura în vânt, la fel și părul. Mitt Romney a fost chemat doar pentru a fi umilit. Foști suporteri au fost dați pe aceeași ușă afară. După un timp, Trump n-a mai coborât însă din Turn să-și întâmpine invitații. Au continuat să se perinde pe holuri prin fața aparatelor de filmat tot felul de suporteri și foști rivali, șiruri de oportuniști atrași de mirosul banului sau încrâncenați care miroseau praful de pușcă. În cele din urmă și-a ales un cabinet fără precedent. A numit cu sânge rece generali scoși de la naftalină, miliardari, președinți de corporații multinaționale, extremiști de dreapta, frustrați sau ignoranți aruncați pe tușă de vechile administrații. Criteriile sunt cinice. Să fie bogați, radicali și lipsiți de experiență.
Noua administrație anunță alianțe străine de interesul național, de valorile americane, amenință cu ruperea pacturilor istorice, este împinsă într-un experiment care în contextul internațional tensionat și periculos poate răsturna complet ordinea mondială. Conform Agenției Reuters, în Rusia au apărut afișe mari cu portretele lui Trump și Putin zâmbitori deasupra sloganului: „Let’s Make the World Great Again – TOGETHER.” Zarurile sunt aruncate. Putin e un bun jucător de șah. Trump a avut norocul să câștige la ruletă, a falimentat câteva Cazinouri și a jucat de câteva ori la cacialma. Poate însă negocia, dacă nu un Turn al tiraniei cu Kremlinul, măcar un teren de golf. Mingile vor fi made in China.
În fiecare dimineață dăm drumul la televizor să vedem „ce vrăji a mai făcut nevasta mea”. În cei 20 de ani de când sunt în America, nu am văzut niciodată pe cineva care să ocupe 80% sau mai mult din timpul zilnic de emisie. Am văzut în schimb în România pe timpuri tirania ocupând mass-media. Trump nu ține conferințe de presă pentru că presa nu-l iubește cât ar vrea el, și nici la întrebări incomode nu are chef să răspundă. Pentru că la multe nu știe răspunsul. În schimb, twitter-uiește până târziu în noapte. Ca și cum ar fluiera în biserică. Doar că așa încep tiraniile. Discursuri în fața mulțimilor electrizate de promisiuni deșarte și ură pentru opozanți, dispuse să accepte mai degrabă minciunile frumos ambalate decât o confruntare rațională a realității în care America se zbate. Tiraniile evită transparența, confruntarea cu presa și lansează știri false și teorii ale conspirațiilor pentru a îngroșa valul de ceață aruncat peste ochii electoratului.
Dar nici asta nu e de ajuns. Trump nu crede în serviciile secrete ale Statelor Unite, cele mai performante din lume. Nu vrea nici să fie informat, nici apărat de ele. Are el o pază personală, firește mai bună, și informații direct de la sursă. Unii îl ironizează, să vină sursa de la Kremlin? Sau de pe Twitter? Ironia cade în gol însă. Trump nu este președinte de turn, ci de țară. Iar țara este chiar Statele Unite ale Americii! Aflată într-o situație fără precedent, speriată și debusolată.
Ultimul roman al lui Kafka se numește America, America… și a rămas neterminat. Printr-o ironie a sorții, deznodământul vine abia acum. Intrăm cu spaimă în absurdul kafkian al Americii lui Trump. El este ateu. Evită să binecuvânteze Statele Unite ale Americii, contrar tuturor predecesorilor săi. E singur lucru neduplicitar din tot ce face. Pentru că n-are niciun Dumnezeu sau mai bine zis pentru că Dumnezeul său este Banul. În plus, a reușit să dezbine Statele Americii ca nimeni altul. Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau.
Everybody loves me, spune narcisistul, deși este președintele cu cea mai mică susținere din istoria Americii, pierzând votul popular cu aproape 3 milioane de voturi. Calul troian din interiorul partidului republican a reușit ceva fără precedent: discreditarea propriului partid care l-a susținut, a instituțiilor americane, serviciilor de informații, mass-mediei, structurilor democratice.
Nu știu cât de great va fi America în viitor, dar cu siguranță va fi mai vulnerabilă cu un conducător care poate fi șantajat datorită amestecului intereselor personale în politică. De altfel singura sa strategie politică sunt dealurile, pacturile chiar și cu diavolul dacă îi aduc bani clanului personal și acoliților lui.
Oricât ar fi fost de înfloritoare și avansate civilizațiile, vine un timp în care imperiile se prăbușesc. Unele din cauza lipsei de resurse, cum ar fi secetă prelungită, altele datorită atacurilor barbare sau cataclismelor naturale. Se poate însă ca un imperiu să colapseze din interior, subminat de proprii lui lideri ori fracțiuni aflate la putere. Ne îndreptăm către o altă realitate mondială, în care capitalismul, comunismul, monarhiile sau democrațiile vor ajunge cuvinte cu sens doar în cărțile de istorie. Nu vor mai exista ideologii, nici granițe, doar grupuri de influență într-un sistem tehno-feudal care se proiectează deja pe cerul controlat prin ecrane de computer din vârful Turnurilor, Castelelor și Palatelor.
Carmen FIRAN, 8 ianuarie 2017
(Redacţia nu împărtăşeşte neapărat opiniile autorilor)
Se vede imediat antipatia totală faţă de Trump şi dezamăgirea profundă a d-nei Firan, care este posibil să-şi fi dorit ca alegerile să fi avut un alt rezultat. Măcar alţii pe ACUM, dezamăgiţi şi ei, îi criticau totuşi aşa cum meritau pe ambii candidaţi finali la preşedenţia SUA.
> În cei 20 de ani de când sunt în America, nu am văzut niciodată pe cineva care să ocupe 80% sau mai mult din timpul zilnic de emisie. Am văzut în schimb în România pe timpuri tirania ocupând mass-media.
Cu câteva excepţii, presa americană îi era şi îi este opusă lui Trump. Dacă îi acordau atenţie, era pentru ca să-l critice şi să-şi mărească în acelaşi timp audienţa, ceea ce era, de altfel, dreptul ei legitim. Nici o comparaţie cu acel Ceaşescu din trecutul autoarei (şi al meu), care ştergea ore în şir interiorul ecranului TV cu mâna sa fără de astâmpăr, folosindu-se din plin de poziţia sa de tiran.
> Trump nu ține conferințe de presă pentru că presa nu-l iubește cât ar vrea el, și nici la întrebări incomode nu are chef să răspundă. Pentru că la multe nu știe răspunsul.
Este vizibil că „dragostea” Trump – presă este reciprocă, iar scăderea importanţei presei, datorită lui Facebook, Twitter, etc. nu o face fericită. S-a tot văzut că presa a fost mult mai complezentă cu alţi candidaţi, şi în special cu H. Clinton.
> Nu știu cât de great va fi America în viitor, dar cu siguranță va fi mai vulnerabilă cu un conducător care poate fi șantajat datorită amestecului intereselor personale în politică.
Autoarea nu a observat că de când a devenit preşedinte ales, Trump a luat nişte măsuri drastice pentru a se proteja pe viitor de posibile interferenţe de acest gen. Orice ar face însă, în ochii autoarei el va rămâne oricum diavolul (galben) în persoană.
> Pentru că n-are niciun Dumnezeu sau mai bine zis pentru că Dumnezeul său este Banul. … De altfel singura sa strategie politică sunt dealurile, pacturile chiar și cu diavolul dacă îi aduc bani clanului personal și acoliților lui.
Autoarea continuă pe linia propagandei pe care o ştim de demult, din altă parte, una focalizată pe grupările de capitalişti ticăloşi care monopolizează conducerea SUA pentru ca să devină şi mai bogaţi (iar poporul şi mai sărac).
Aceleaşi variaţiuni pe temă fixă, preluate din presa majoritară, au dus la afirmaţii din ce în ce mai previzibile, lipsa lor de originalitate diminuând în mod progresiv interesul meu pentru acest articol care se anunţa atrăgător.
Când autoarea a scris textul, încă nu-l numise pe gineri-so în funcție. Ah, ce frumos a anticipat Ceaușescu evoluția mondială prin cabinetul I și cabinetul II. Sau, cum ar spune Edgar Papu, „România, model pentru Casa Albă” sau „protocronismul românesc peste Ocean”. Ah, și să nu uit, legea aia din sec. 19 cu nepotismul nu se aplică aici, evident. Nici la Ceaușescu nu s-a aplicat.
Per aspera ad astra.
Stimata D-na Firan,
Am citit articolul dv, va multumesc si in general sint de accord cu dv. Eu votez (de obicei)pentru candidati republicani. De data asta nu am putut sa votez pentru Trump si am votat pentru Clinton. Intr-un comentariu , m-am referit la amindoi ca doi candidati imbecili, dar am votat pentru Clinton, pt ca ea era the least of the two evils.
” „După 20 ianuarie să vă legați centurile de siguranță. Urmează mari turbulențe!”Sa speram ca nu va fi asa si Trump va fi un Presedinte bun si restul lumii va inceta sa rida de Statele Unite.
Dv sinteti in Statele Unite de 20 de ani. Eu sint in Statele Unite de peste 50 de ani si nu am vazut asa o diviziune in populatia americana pentru cine sa voteze. Unii cititori, probabil ca vor veni sa ma contrazica pentru ultimul meu „statement” si vor cita informatii de pe internet.Sa le fie de bine!
Vreau sa fiu optimista si sper ca Trump nu ne va deceptiona.
@Nicu Adrian Udriște
>Când autoarea a scris textul, încă nu-l numise pe gineri-so în funcție. … Ah, și să nu uit, legea aia din sec. 19 cu nepotismul nu se aplică aici, evident.
Vă amintesc că pe vremea dv. şi a mea, şi nu hăt în secolul al 19-lea, preşedintele John Kennedy l-a numit pe fratele său Robert în funcţia de Attorney General (Ministru de Justiţie). Este o funcţie superioară celei de Senior Adviser, adică de Consilier Superior.
Robert Kennedy a fost numit Ministru de Justiţie după alegerea fratelui său John ca Preşedinte şi a fost consilierul cel mai apropriat al acestuia.
https://en.wikipedia.org/wiki/Robert_F._Kennedy
Poate că veţi afla mai multe legate de legalitatea unor asemenea numiri dacă veţi citi articolul următor, scris de un cunoscut jurist şi scriitor/comentator american:
https://www.gatestoneinstitute.org/9751/trump-kushner-nepotism
Scientia non habet inimicum nisi ignorantem. (nisi = decât pe)
Conferinţa de presă a lui Trump din 11 ianuarie 2017:
– video integral: https://youtu.be/SUyAk0bYps0
– transcript integral: https://www.nytimes.com/2017/01/11/us/politics/trump-press-conference-transcript.html
CNN News
Trump a acuzat CNN pentru ca a publicat stiri dintr-un document de 35 de pagini de informatii, care reporterii nu au putut sa confirme in mod independent validitatea lor.
La news conference care a luat loc miercuri, newsman Jim Acosta de la CNN a fost refuzat de catre Trump sa-i adreseze intrebari .
Trump i-a raspuns: „Organizația dvs. este teribila, nu fi nepoliticos”, a declarat președintele ales. „Nu, nu am de gând să-ți raspund la intrebari. Publicati știri false. ”
Fox News
Fox News newsman Shepard Smith a apărat CNN, miercuri, dupa ce Donald Trump a acuzat CNN de a fi o sursa de „știri false”. CNN a raportat existența unui dosar rus de afirmații neconfirmate despre președintele ales.
Shepard Smith a spus: „Deși noi la Fox News nu putem confirma raportul de la CNN, este observația noastră că corespondenții săi au urmat standarde jurnalistice”, „Nici ei și nici alți jurnaliști, nu ar trebui să fie supusi la injosiri și desconsideratie de către președintele ales al Statelor Unite.”
Relatia dintre Donald Trump si media nu a fost buna nici in trecut si situatia continua. Parerea mea a fost si este, ca Trump sau nu primeste sfaturi bune sau nu asculta sfaturile care i se dau de catre consilierii lui. Acest lucru este periculos, pentru ca Trump vorbeste de multe ori, fara sa gindeasca la implicatiile care vor veni in viitor.
Cutting off the nose to spite the face
@Wanda Lucaciu
>La news conference care a luat loc miercuri, newsman Jim Acosta de la CNN a fost refuzat de catre Trump sa-i adreseze intrebari .
Nu cred că există vreo obligaţie a preşedintelui (ales) al SUA să răspundă la întrebările oricui ar fi, dar sunt gata să accept o părere contrară bine argumentată.
Cât despre jurnalistul Shepard Smith, el, ca şi fosta lui colegă de la Fox, Megyn Kelly poate spune orice crede, deoarece trăieşte într-o ţară liberă.
> Parerea mea a fost si este, ca Trump sau nu primeste sfaturi bune sau nu asculta sfaturile care i se dau de catre consilierii lui.
Şi el trăieşte tot în acea ţară liberă, în care poate spune ceea ce crede. În acest fel avem avantajul că aflăm nemijlocit ceea ce gândeşte Trump, şi nu alţii din anturajul său.
Ceea ce se întâmplă rămâne în continuare interesant.
> Cutting off the nose to spite the face
Am vrut să ştiu de unde vine această expresie stranie, ce-mi era necunoscută. Iată ce am aflat:
„Fraza se ştie că ar fi fost folosită în sec. al 12-lea. Ea ar putea fi asociată cu numeroasele legende despre femeile pioase care se auto-desfigurau pentru a-şi proteja virginitatea proprie”.
https://en.wikipedia.org/wiki/Cutting_off_the_nose_to_spite_the_face