Multe binefaceri și facilități ne-a adus tehnologia. Nu ne-am mai putea imagina trăind fără telefoanele deștepte. Doar dacă se întâmplă să-ți uiți telefonul acasă, de exemplu, te vei simți dintr-odată pierdut, singur și neajutorat. Poți să ratezi cel mai important apel din viața ta, nu vei ști ce tocmai s-a întâmplat în lume, nici dacă va ploua după-amiază, nu te poți retrage în veceu să cauți pe Google vreun cuvânt și să te întorci la fel de deștept ca telefonul tău, cu zestrea culturală la zi, fără să ai nevoie nici de multă școală, nici de mersul la bibliotecă. Unde mai pui că, dacă ți-ai uitat telefonul acasă, nu poți să-ți faci niciun selfie și să-l postezi instantaneu pe rețeaua de socializare. O să creadă lumea că ai murit.
Multe nenorociri s-ar trage din anularea performanțelor tehnologiei, dar multe au și venit odată cu triumful ei. Spionaj cibernetic, servere guvernamentale sparte, conturi bancare virusate, furtul identității a milioane de consumatori și, nu în ultimul rând, manipulare și flux de informații false. Trăim în epoca informației, cu paradoxul că știrile false au ajuns la putere. Ele îndoctrinează, pot influența rezultatul alegerilor, infestează democrațiile prin dezinformare, acreditează teorii ale conspirației, infuzează minciuna cu aură de adevăr.
În comunism, demagogia și fanfaronada aveau nevoie nu doar de o sursă, dar și de canale de difuzare. Era simplu într-o dictatură. Mass media fiind complet aservită puterii, funcționa ca un megafon național de propagandă. Exista, se pare, un departament al zvonurilor și dezinformării în cadrul securității, pe modelul sovietic, care dubla aparatul de propagandă. În timpul declanșării Revoluției din 1989 a funcționat cu motoarele la maxim: sunete de împușcături și rafale de mitraliere înregistrate pe bandă și amplificate de difuzoare în timpul mitingului din Piața Palatului, veștile false despre escadrile de avioane care aveau să atace orașele, despre detonarea băncilor de sânge din spitale, apa otrăvită, teroriști ascunși în subterane care ademenesc și ucid copii etc.
Dar azi, în societățile democratice, cine și de ce să recurgă la arta dezinformării? Din aceleași motive, cu altă miză: Divide et impera! Creează confuzie, neîncredere în instituții, suspiciune și vulnerabilitate. Mai e fluturată și fantoma spaimei – a refugiaților și a terorismului. Puterea se bazează pe toate astea pentru a-și consolida autoritatea și a juca rolul de salvator, slăbind monitorizarea din partea mass-mediei și a societății civile. Altfel spus, drum deschis spre manipulare, populism și demagogie. Sintagma „Spune adevărul puterii” a ajuns „Spune mulțimii ce vrea să audă”. Manipularea prin dezinformare acționează ca o hipnoză în masă, speculând nevoia multora de senzațional și fascinația pentru conspirație. Minciuna e cel mai convenabil adevăr. Dar ca o minciună să fie crezută trebuie ca cineva să și-o dorească. Liderii politici versați, oratori convingători, cu o bună psihologie a grupurilor cărora se adresează, știu să folosească tonul și cuvintele potrivite în concordanță cu așteptările electoratului. Mulți nu adevărul îl așteaptă, care poate fi incomod sau provocator, ci vor să se exprime prin gura liderului, să-și audă propriile dorințe și gânduri expuse pe limba lor de către cineva care a reușit, un model puternic de succes în care să se regăsească.
Nu este nicio surpriză că Trump a câștigat alegerile. A avut o strategie strălucită în campanie. A pus degetul pe toate rănile, a deconspirat toate slăbiciunile sistemului, s-a ridicat împotriva corectitudinii politice care a sufocat societatea în ultimele decenii, a vorbit electrizant, necenzurat, promițând absolut tot ce fanii lui doreau să audă. „Trump este unul de-al nostru, gândește ca noi, vorbește ca noi, ne recunoaștem în el”, declară susținătorii lui. A apărut ca un magician care scotea la nesfârșit porumbei din mânecă, satisfăcând nevoia de miracol. David Copperfield a făcut să dispară pentru câteva secunde Statuia Libertății în fața a zeci de mii de oameni. Toți știau că nu e posibil, că e doar o iluzie, și totuși au crezut. Când cineva te convinge de un miracol nu mai întrebi și cum se poate el întâmpla, ce trucuri a folosit magicianul. Trump a promis că foarte repede și fără multe ajutoare din afară va rezolva toate problemele interne și internaționale. Cauza tuturor relelor era simplă: Obama. Soluția e și ea simplă: redarea grandorii, supremației și excepționalismului Americii inversând toate deciziile politice ale fostei administrații. Nu a spus și cum va face minunile promise, nici cu ce va înlocui golul produs prin desființarea de legi și tratate, dar fanii nici nu au nevoie să știe cum, ei au încredere în mantia lui de vrăjitor, mai ales că e un miliardar de succes care a dovedit că pentru el însuși poate… În plus, a știut să se vândă admirabil. El este expresia maximă a industriei de reclamă americană.
Și totuși, nu ar nu ar fi reușit de unul singur. Cel mai mare aliat i-a fost mass-media, cu toate ramificațiile ei. Mass-media, detestată de Trump pentru că nu-l laudă suficient, este cea care l-a transformat dintr-un candidat controversat în câștigător. Posturile de televiziune, indiferent de orientarea politică, au un singur zeu: Audiența. Asta le aduce dacă nu prestigiu, cu siguranță bani, iar Banul e Zeul Americii. Din punctul ăsta de vedere, a fost un ajutor reciproc – Trump le-a crescut audiența. De peste un an, pe orice canal, e acolo zi și noapte. Nu mai contează dacă e lăudat sau criticat, e prezent. Dacă ai tăia sonorul și te-ai uita doar la imagine, ești ocupat subliminal de figura lui. Să ne imaginăm că s-ar face continuu reclamă la coca-cola și ai vedea doar sticle cu eticheta roșie. Nu ai fi împins să cumperi până la urmă? Măcar din curiozitate, chiar dacă nu-ți place coca-cola sau știi că îți face rău.
Pe timpul campaniei electorale, televiziunea s-a bucurat de talentul de one-man-show al lui Trump și s-a hollywoodizat în consecință. Statele Americii profunde, alături de FOX News, canalul național conservator, au posturile lor de știri locale de dreapta, alternative news, dar și multe posturi de radio radicale, în care se face elogiul supremației albilor și nu de puține ori curg știri false, intenționat fabricate pe placul audienței. La astea se adaugă nenumărate site-uri pe Internet care abundă în teorii ale conspirațiilor, scenarii lugubre de defăimare a liderilor democrați și laude triumfaliste pentru favoriții conservatori. Trump a dat energie unor grupuri semnificative prin discursul său populist, încurajând involuntar mistificările apărute pe Internet, pe fondul pierderii autorității mass-mediei. Pe de altă parte, nu e de mirare că a apărut cineva ca Snowden capabil să intervină în viața politică și să influențeze arena electorală, odată ce securizarea rețelelor cibernetice e vulnerabilă, iar jurnalismul de investigație a dispărut. Războaiele nu se mai dau pe câmpuri de luptă, ci pe ecrane de computer. Recent CIA a făcut un raport denunțând implicarea WikiLeaks și a Rusiei în influențarea alegerilor în favoarea lui Donald Trump. Răspunsul cinic al lui Putin nu a întârziat: știri false lansate pentru a compromite relația și imaginea Rusiei în ochii președintelui ales.
Teoriile conspiraționiste fac spectacolul, iar dezinformarea e la putere. Internetul e infestat de știri false. Interesant e că multe sună asemănător, par produse în același laborator, de către același departament. Doar un mic exemplu: înaintea alegerilor parlamentare din România au apărut pe anumite site-uri, din surse neidentificate, că premierul Dacian Cioloș ar fi fiul nelegitim al lui Soros. Și despre Obama s-a spus pe site-uri americane de dreapta că ar fi fiul adoptiv al aceluiași Soros. Până la urmă știrile false și-au atins scopul. Au adus naționalism și populism și în America, de la dreapta, și în România, de la stânga. Cine este în spatele valului de zvonuri și dezinformări care a cuprins Vestul și în ce scop? Un jucător de șah la Kremlin își freacă mâinile mulțumit. Nu doar dictaturile de stânga au recurs la populism și propagandă. Goebbels a fost ministrul propagandei în timpul lui Hitler. Știa mult despre eficacitatea răspândirii știrilor false și a folosit dezinformarea ca mecanism de manipulare în exercitarea puterii. Azi lumea vestică se reformulează, se reorientează spre alte alianțe politice și economice. Multiculturalismul și globalizarea par experimente tot mai slăbite pe fondul radicalizării societăților fundamentaliste din Turcia și Orientul Mijlociu pe de o parte, și a ascensiunii naționalismului în Europa și America, pe de alta. Diversitatea și toleranța sunt valori tot mai neputincioase în a contracara amenințarea cu terorismul internațional folosită ca armă de izolaționism de către regimuri de extremă dreaptă ori guverne populiste care folosesc tehnica știrilor false pentru a destabiliza ordinea actuală.
Fenomenul este atât de răspândit și de periculos, încât însuși Papa Francisc declară răspândirea știrilor false un păcat.
Carmen Firan, 2 ianuarie 2017
Sursa: Literatura de azi. Publicat cu permisiunea autoarei.
Să comparăm părţile de început şi cele de sfârşit ale articolului.
> Nu este nicio surpriză că Trump a câștigat alegerile. … A pus degetul pe toate rănile, a deconspirat toate slăbiciunile sistemului, s-a ridicat împotriva corectitudinii politice care a sufocat societatea în ultimele decenii, a vorbit electrizant, necenzurat, promițând absolut tot ce fanii lui doreau să audă.
Deci Trump a simţit/realizat/găsit ce-i durea pe compatrioţii săi, aceasta cu mult mai bine decât cei vreo 15 candidaţi republicani care au pornit odată cu el la lupta pentru cucerirea preşedenţiei, şi mai bine decât candidata finală a democraţilor.
> Până la urmă știrile false și-au atins scopul. Au adus naționalism și populism și în America, de la dreapta, și în România, de la stânga. … Cine este în spatele valului de zvonuri și dezinformări care a cuprins Vestul și în ce scop? Un jucător de șah la Kremlin își freacă mâinile mulțumit.
Apoi aflăm cine le-a dezinformat, şi cum, pe milioanele de votanţi americani, influenţând alegerile, informaţie nedovedită şi contestată de mulţi. Este judocanul Putin (nu şahistul – acela este oponentul său, Kasparov). Cum: cu ştiri false. Folosind ce: internetul. Bazându-se pe ce? Pe credulitatea şi prostia oamenilor.
Mi se pare cam simpluţă această teorie, cu elemente manipulatorii ce transpiră din ea.
> Fenomenul este atât de răspândit și de periculos, încât însuși Papa Francisc declară răspândirea știrilor false un păcat.
Iată şi părerea unui „expert” în materie, care mai adaugă un păcat la lista celor cunoscute.
În lista celor 193 păcate pentru spovedanie am găsit următorul: „114. Am vorbit prostii”. 🙂
http://ziarulunirea.ro/lista-pacatelor-pentru-spovedanie-vezi-care-sunt-cele-193-de-pacate-pe-care-nici-nu-te-gandesti-ca-le-comiti-241012/
Nimic nou sub soare. Ce era numit pana acum „zvon/barfa” a devenit „falsa noutate/stire”. Este drept ca viteza si suprafata de distributie sunt astazi mult mai mari, insa pericolul pe care il emana nu prea s-a schimbat.
Si hai sa fim cinstiti: de cand este omul pe pamant dezinformarea a fost o arma folosita de fiecare individ si de fiecare comunitate umana (de altfel stim intre timp ca pana si cioare si hiene folosesc dezinformare ca tactica „egoista”.
Este o prostie psihopatologica acompaniata de dezinformatie agresiva sa se afirme – din cercuri oficial putinofobe – ca Putin este Diavolul Dezinformatiei, caruia i-a reusit sa influenteze alegerile din USA.
Rusia face ce fac toate statele: isi reprezinta in mod activ interesele. Fie pe cai oficiale, fie prin mediile pe care le manipuleaza „in interes national”. Orice om cu bun simt stie ca Statele Unite sunt campionul mondial in Dezinformare si Penetratie.
@Robert Schwarz-Curtis
> Rusia face ce fac toate statele: isi reprezinta in mod activ interesele
Iar SUA trebuie să facă ce trebuie să facă toate statele: să riposteze.
> Statele Unite sunt campionul mondial in Dezinformare si Penetratie.
Campion mondial de penetraţie? Asta trebuie demonstrat. De dezinformare? Mă îndoiesc. Argumente?
PS: Sunteţi rudă cu un domn Robert Soran-Schwartz care a mai postat acum câţiva ani comentarii pe ACUM?
@Robert Schwarz-Curtis
> Nimic nou sub soare. … Ce era numit pana acum „zvon/barfa” a devenit „falsa noutate/stire”.
De acord. Nou este că a fost pus pe lista păcatelor de însuşi papa.
> Si hai sa fim cinstiti: de cand este omul pe pamant dezinformarea a fost o arma folosita de fiecare individ …
Am săpat în propria-mi memorie şi nu am putut să-mi amintesc să fi dezinformat în mod voit pe cineva. Deci informaţia de mai sus în general nu este adevărată.
> Orice om cu bun simt stie ca Statele Unite sunt campionul mondial in Dezinformare si Penetratie.
Cum vorbesc doar în numele meu, şi mă consider un om de bun simţ, afirm că nu ştiu că SUA ar fi „campionul mondial in Dezinformare si Penetratie”. Acest argument nu stă deci nici el în picioare.
Mda, stirile false, otravite, se raspandesc foarte repede si patrund adanc in societate.
Anul 2016 a fost campion in aceasta privinta. In Republica Moldova a fost si un an electoral, a fost ales prin vot direct de catre populatie Presedintele RM. In acest stat nu mai exista presa libera, care sa reflecte intr-un mod echidistant evenimentele politice. Cateva gasti de oligarhi au pus mana pe toata mass-media. Si se paruiesc intre ei de le zboara penele. Presa lui Plahotniuc ataca presa lui Tsopa, Filat, Platon. Presa lui Dodon (bani din Rusia) se rafuieste cu presa unionista.
Inainte de alegerile prezidentiale, candidatul putinist Dodon a raspandit multe barfe despre candidatul pro-european Maia Sandu. La dezbaterile televizate, putinistul a invinuit-o pe Maia (o absolventa a Harwardului) ca nu este casatorita, ca nu are un sot, ca e lesbiana si necrestina, ca dupa intalnirea cu cancelarul Germaniei, a acceptat 30’000 de refugiati sirieni in R.Moldova.
Programul economic propus de doamna candidat nu i-a interesat pe alegatorii de la sate. Ei au inteles ca nu trebuie sa voteze „stearpa care aduce musulmani in tara”. Desigur ca aberatiile putinistilor sunt niste minciuni sfruntate, dar… Dodon a castigat alegerile cu o diferenta de cateva procente. Cat de mult nu s-a mobilizat diaspora moldoveneasca in Europa si SUA, oricum, acei care cred in propaganda putinista au fost mai multi, au carat cu autobuzele votanti din Transnistria, care, formal, ca cetateni ai RM, au drept de vot, desi locuiesc intr-un stat separatist, ocupat de armata rusa.
Presedintele Dodon, proaspat ales, a devenit deja o problema mare pentru RM. RM are numai doi vecini: Romania si Ucraina. Dodon a inceput cu faptul ca i-a retras cetatenia moldoveneasca fostului presedinte Basescu si, la o emisiune TV, a zis ca Crimeea apartine Rusiei. Putin vrea sa tina Ucraina in tensiune din doua parti: in Donbas si in Transnistria. Daca la Transnistria se alatura si R.Moldova, situatia va fi foarte neplacuta. Un singur lucru bucura: presedintele in RM nu are nicio putere reala, e o figura pur formala, poate latra, dar nu poate musca.
Dar si latratul dupa note muzicale putiniste creaza situatii tensionate.
Intradevar, exista publicatii in toata lumea care nu au nici etica nici morala si publica „noutati” care in fond sint false. Aceste publicatii sint cunoascute si in general nimeni nu le ia in consideratie.
Totusi, un canal de noutati cu prestigiu international (CNN) a raportat o noutate despre Trump care se pare ca nu este adevarata. Presedintele ales Trump,la ultimul sau news conference, i-a dat lui Jim Acosta peste nas sau bine spus „a piece of his mind”.
Daca tot s-a pomenit intr-un comentariu anterior despre jocul de sah, ma intreb daca ce i-a raspuns Trump lui Acosta a fost a miscare de sah buna sau nu din partea Presedintelui ales?
Eu am gasit raspunsul Presedintelui ales Trump ca fiind sub demnitatea sa. Dar, daca ne amintim din trecut, toate comentariile facute de Trump ar fi putut sa-l bage in pamint si iata ca nu l-au inmormintat , ci el a castigat nominatia dinte rebublicanii care au concurat la presidentie si la sfirsit impotriva lui Hillary Clinton.. Relatia lui cu presa nu a fost, nu este si nu va fi buna.
In concluzie, se vede ca presa in cazul asta, nu a avut puterea „to make or break” Trump. Populatia care a votat pentru el, sau nu stie sa citeasca sau nu sint interesati ce se scrie in presa.
Cert este un singur lucru…Trump va fi inaugurat pe 20 Ianuarie, ca Presedinte al Statelor Unite.
Ref. comentariu Wanda Lucaciu
> … un canal de noutati cu prestigiu international (CNN) a raportat o nouatate despre Trump care se pare ca nu este adevarata.
Ca să vezi ce coincidenţă, este tocmai CNN, care l-a atacat atât de mult pe Trump în timpul campaniei electorale şi după aceea!
> Eu am gasit raspunsul Presedintelui ales Trump ca fiind sub demnitatea sa.
Eu, dimpotrivă, am găsit că ziaristul de la CNN s-a arătat prea insistent şi agresiv cu un preşedinte-ales, motiv pentru care a luat-o bine peste nas, atât el, cât şi cei care îl plătesc. A fost o chestiune de principiu pentru Trump de a arăta că el nu vrea să aibă de a face cu unii care răspândesc ştiri false.
> Populatia care a votat pentru el, sau nu stie sa citeasca sau nu sint interesati ce se scrie in presa.
Într-adevăr mulţi în SUA nu (mai) ştiu să citească. N-aş putea să spun dacă sunt printre ei mai mulţi votanţi analfabeţi democraţi sau republicani. Sigur este că, propagând ştiri false, CNN a făcut un deserviciu presei în general.
> Cert este un singur lucru…Trump va fi inaugurat pe 20 Ianuarie, ca Presedinte al Statelor Unite.
Şi cu această ocazie va intra în pâine şi echipa lui, ceea ce este încă un lucru cert.
@Wanda
> Eu am gasit raspunsul Presedintelui ales Trump ca fiind sub demnitatea sa.
Există aşa ceva – „sub demnitatea sa” ?? 😉
@A.L.
„Sub demnitatea sa”- „ниже своего достоинста”- „Beneath one’s dignity” ???
Sub demnitate umana…
@Alexandru Grosu
> „Sub demnitatea sa”- „ниже своего достоинста”- „Beneath one’s dignity” ???
Da, aşa am înţeles expresia „sub demnitatea sa”, iar nu în sensul „Sub demnitate umana”.
Iar observaţia mea
>> Există aşa ceva – „sub demnitatea sa” ?? ????
voia să zică că puţine lucruri par să fie Beneath Trump’s dignity (urmat de ????, desigur).
@Alexandru
> … puţine lucruri par să fie Beneath Trump’s dignity (urmat de ????, desigur).
Nu am înţeles gluma. Poţi te rog să explicitezi.
Spre deosebire de mulți desperados, eu agreez acest personaj, deși cam instabil în declarații, dar original – prevăd, precaut, că Trump va rămâne unul dintre președinții remarcabili ai Americii. A spus o chestie uluitoare – NATO s-a învechit în 80 de ani. De fapt, cred că el nu este mulțumit că SUA cheltuiesc mult pentru alții. De ex. – ce caută trupe de elită în Polonia – de unde vine pericolul – de la nemți, de la ruși? Hai să fim realiști. Nici Merkel, nici Putin nu au pus ochii pe Polonia, nici peste un secol nu va fi Polinia atacată. Este vorba de a încuraja industria de armament și de a-i ține treji pe generali. Scuse că am scris la început cu litere mari, nu am observat. [Am corectat, vă rog s-o faceţi dv. când se mai întâmplă/Mod.]
@Victor
> Poţi te rog să explicitezi.
Bănuiala ta cea mai rea este şi cea adevărată…
Domnule Marian, sa fi auvut Marea Britanie si Franta trupe militare in Polonia in 1939, Hitler avea sa se gandeasca mult , inainte de a incepe razboi mondial. Insa aliatii falfaiau cu niste acte iscalite la München in 1938, sperand ca pot sa se inteleaga cu monstrul prin hartii iscalite.
Hitler a anexat Cehia in 1938, Putin a anexat Crimeea in 2014. Pericolul este destul de mare. Putin, cu „omuletii sai verzi” poate porni un conflict in una din Tarile Baltice (nu Rusia oficial ci mercenarii lui Putin). Daca NATO nu riposteaza (nu va dori razboi nuclear din cauza unei tarisoare neinsemnate) si lasa acea tarisoara la cheremul lui Putin, atunci NATO se va risipi ca un castel de nisip. Eu cred ca hotarul estic al NATO trebuie intarit cu trupe si tehnica militara.
S-ar putea să greșesc, Churchill a spus că al doilea RM putea fi foarte ușor evitat, știa ce spune. Acum ce este în capul judocanului Vladimir Putin-Rasputin nu pot ști. Sper să nu fie nebun ca Hitler, ar pune în joc soarta Rusiei, de aceea cred că nu va face pași mari, ci mărunței. El este preocupat mai mult de Orient, așa cred. Trump nu îl va provoca, nu de teamă, ci din calcul economic.
Mi-a plăcut gluma lui Trump că NATO ar avea 80 de ani, ziariștii nu au remarcat-o.
@Alexandru
> Bănuiala ta cea mai rea este şi cea adevărată… (cu privire la „puţine lucruri par să fie Beneath Trump’s dignity”).
Eu nu am nici o bănuială, drept care ştiu tot atât după răspunsul tău cât am ştiut şi înainte.
@Boris M. Marian
> … prevăd, precaut, că Trump va rămâne unul dintre președinții remarcabili ai Americii.
Se pare că nici dv. nu aveţi cele mai rele bănuieli. Vom vedea.
> De fapt, cred că el nu este mulțumit că SUA cheltuiesc mult pentru alții.
Trump a spus clar că europenii din NATO se preocupă prea puţin de propria lor apărare. Acest lucru este, de altfel, cunoscut de multă vreme.
> De ex. – ce caută trupe de elită în Polonia – de unde vine pericolul – de la nemți, de la ruși?
Cu privire la nemţi aveţi cele mai rele şi mai neîntemeiate bănuieli. Germania de azi nu are nimic în comun cu cea a lui Hitler.
În opinia mea Obama, în pacifismul şi în orbirea sa, nu a făcut mai nimic ani de zile pentru a descuraja/stăvili imperialismul putinist. Consecinţele s-au văzut în special în Ucraina, din care Putin a anexat o parte a teritoriului.
Obama s-a trezit să facă câte ceva (expulzarea de diplomaţi… ruşi, 3500 de luptători americani trimişi în Polonia) în ceasul al 12-lea, înainte de plecare, deoarece astfel:
a) se cheamă că a făcut totuşi ceva
b) nu mai trebuie să-şi bată el capul cu consecinţele
c) îi complică manevrele viitorului preşedinte Trump.
@ Alex Leibovici
De multe ori am tendinta sa traduc automat din engleza ,ceea ce scriu in romaneste.
Dar, de data asta, eu stiam ca se spune pe romaneste „este sub demnitatea (mea, a ta, a lui,etc)
Daca este gresit, scuzati-ma!
O critica la adresa lui Trump… El nu are demnitate, deci ce am scris mai sus, nu prea se aplica la Trump 🙂
@Wanda
> eu stiam ca se spune pe romaneste „este sub demnitatea (mea, a ta, a lui,etc)
Daca este gresit, scuzati-ma!
N-a contestat nimeni că s-ar spune „este sub demnitatea…”
@Boris M. Marian
> Mi-a plăcut gluma lui Trump că NATO ar avea 80 de ani, ziariștii nu au remarcat-o.
A spus Trump asta? Eu n-am găsit…
Politica Europei occidentale este, istoric vorbind, foarte sinuoasă și greu de priceput – înainte de război i-au pupat mâinile lui Hitler, s-au trezit apoi cu un război pe care îl puteau preveni. I-au pupat mâinile lui Stalin. Apoi, Churchill, singurul politician lucid din Occident, a deschis „războiul rece”, dar URSS nici nu s-a sinchisit. Acum procedează la fel. Cred că Obama a fost o cârtiță islamică. Să mă ierte Domnul dacă greșesc. Politica americană are o logică pentru că președinții nu fac numai ce vor ei. Imperiul rus și apoi URSS au dus și duc, prin Putin aceeași politică de la Petru cel Mare, Ecaterina și până azi. Lenin a fost adus de Germania lui Wilhelm. Era suficient să-l aresteze și, eventual, să-l lichideze. E ceva cu marele popor rus, nici Genghis Han nu i-a terminat. Iar eu iubesc cultura rusă, ca mulți alții. Nu politica lor. O ciudățenie a istoriei. Cine poate înțelege? Dar Putin nu este nici Hitler, nici Stalin, este un neo-țarist, poate vrea Constantinopolul?
@Boris M. Marian
Un comentariu extrem de amalgamat…
> Politica Europei occidentale este, istoric vorbind, foarte sinuoasă și greu de priceput – înainte de război i-au pupat mâinile lui Hitler, …
Hitler în care Europă a domnit, nu cumva tot în cea occidentală?
> Apoi, Churchill, singurul politician lucid din Occident, a deschis „războiul rece”, …
Este de observat că atunci când a pronunţat celebrul său discurs despre Cortina de Fier, Churchill nu mai era la putere în Regatul Unit.
> Cred că Obama a fost o cârtiță islamică. Să mă ierte Domnul dacă greșesc.
Nu cred că vă iartă.
>Politica americană are o logică pentru că președinții nu fac numai ce vor ei.
Dar o „cârtiţă islamică” a putut să facă oare ce vrea, în pofida logicii politicii americane despre care vorbiţi?
> E ceva cu marele popor rus, nici Genghis Han nu i-a terminat.
Russia nu exista ca stat pe vremea invaziei mongole, şi deci nu a existat atunci nici „marele popor” al ei. Erau nişte cnezate care se războiau între ele. Teritorul supus de mongoli a fost cel al Rusiei, Ucrainei şi Belorusiei de mai târziu.
>Dar Putin nu este nici Hitler, nici Stalin, este un neo-țarist, poate vrea Constantinopolul?
De ce să vrea tocmai Constantinopolul, când se are iar bine cu turcii? Ţinte ca Kievul, Varşovia sau Bucureştiul nostru nu par oare mai gustoase?
@V.Manta
Ce îmi spuneți este cunoscut, dar mai greșiți și Dvs., de ce să nu greșiți?Germania este în Europa Centrală, când mongolii au venit în Europa Rusia nu mai exista, asta știu și corijenții, dar a existat Rusia Kieveană cu ceva secole înainte , care concura cumva Bizanțul, am vrut să spun că există un destin ciudat al slavilor de est, Bielorusia nu existat niciodată ca stat înainte de 1918, nici Ucraina, care în 1918 a fost RP Ucraina. Dacă ați fi o clipă Putin le-ați spune asta ucrainienilor pe care i-au tot lovit va tătarii, turcii, rușii, polonezii, suedezii, de ce nu i-ar lua Putin sub aripa sa de vultur pleșuv? Republicile fostei URSS s-au trezit azi state independente din prostia lui Lenin. Putin ar fi declarat o Rusie și atât. O să spuneți că sunt filo-rus. Poate, minus Gulagul, care nu este vina rușilor, ci a unui sistem. Obama nu este iubit în Israel, l-a faultat de multe ori pe Netaniahu și pe israelieni, prin duplicitatea sa. Iubiți-l Dvs. În ce privește foamea rușilor de a ocupa Europa de est, am îndoielși, deși răposatul general Lebed a amenințat cândva că poate ocupa Bucureștiul. Dar Lebed a murit în condiții neelucidate. Eu agreez amalgamul de idei , nu joc șah decât din fantezie. Scuze.
@Boris M. Marian
> Ce îmi spuneți este cunoscut, dar mai greșiți și Dvs., de ce să nu greșiți?
Mie îmi este cunoscut ceea ce spun, dar dv. nu întotdeauna, ceea voi justifica mai jos. Toţi oamenii mai şi greşesc, este lucru banal, dar nu am observat ca dv. să puneţi degetul pe eventualele mele greşeli.
> Germania este în Europa Centrală,
Păi nu eu sunt cel care v-a scris acest lucru, atunci când am comentat: „Hitler în care Europă a domnit, nu cumva tot în cea occidentală”?
> … când mongolii au venit în Europa Rusia nu mai exista, …
Dv. aţi scris înainte: „E ceva cu marele popor rus, nici Genghis Han nu i-a terminat”. Deci NU era vorba despre invazia mongolă în Europa, ci despre cea de pe teritoriul pe care se află azi Rusia. Doar că „marele popor rus” pe vremea aceea nu exista, aşa cum aşi afirmat.
> … dar a existat Rusia Kieveană cu ceva secole înainte , …
Acum daţi lecţii … Rusia Kieveană nu a fost Rusia de mai târziu, iar locuitorii ei nu sunt cunoscuţi sub numele de „marele popor rus”.
> Bielorusia nu existat niciodată ca stat înainte de 1918, nici Ucraina, care în 1918 a fost RP Ucraina. …
Recitiţi vă rog cele scrise de mine: „Teritorul supus de mongoli a fost cel al Rusiei, Ucrainei şi Belorusiei de mai târziu” şi mai reflectaţi dacă ce scrieţi dv. are legătură sau contrazice în vreun fel cele scrise de mine.
> O să spuneți că sunt filo-rus. Poate, minus Gulagul, care nu este vina rușilor, ci a unui sistem.
Din partea mea puteţi să fiţi orice doriţi. Criminalii germani, după cel de al 2-lea război mondial, aruncau şi ei vina pentru fărădelegile săvârşite tot pe sistem şi pe Hitler. Tribunalul de la Nürenberg nu le-a acceptat această apărare şi i-a lichidat pe unii dintre ei.
Numeroşi criminali sovietici au omorât milioane de oamnei nevinovaţi în GULAG. Faptul că nu i-a pedepsit nimeni nu îi absolvă însă de responsabilitatea lor personală pentru crimele săvârşite. De aceea găsesc că a scrie că: „Gulagul, care nu este vina rușilor” nu este o atitudine responsabilă.
> Obama nu este iubit în Israel, l-a faultat de multe ori pe Netaniahu și pe israelieni, prin duplicitatea sa. Iubiți-l Dvs.
De ce să-l iubesc pe Putin tocmai eu? De altfel, ce treabă am eu cu Israelul?
> Eu agreez amalgamul de idei ….
Pot să confirm că excelaţi în materie. Bănuiesc că scrieţi fără a lăsa spaţii libere între rânduri, care să separe ideile, tocmai din acest motiv.
@ V. Manta
Vă mulțumesc că îmi dați dreptate, chiar fără a avea această intenție, de fapt vorbim aceeași limbă, doar cu accente diferite. Totuși v-aș ruga în comentarii să vă limitați la text, fără a da lecții de inteligență, eu vă apreciez, dar aveți o mteahnă – pedagogică, ați fost cumva pedagog?
Încă o obs. – la Nurenberg nu au fost judecați poporul germani, nemții), ci crimnalii, care puteau fi și patagonezi, iar un proces al crimelor comunismului este aproape imposibil de organizat, sistemul leninist-stalinist s-a întins pe circa un sfert din populația globului. Au răspuns numai liderii principali și nu toți. Nu există un Wiesenthal al comunismului. Luați Dvs. această sarcină, dar nu acuzați un popor, eu am spus rușii, nu unii ruși. Mă scuzați că spun ceva cunoscut, dar v-ați exprimat greșit, ce are țăranul, muncitorul, intelectualul chinuit din URSS-ul doborât cu crimele stalinismului? Mai gândiți-vă.
@Boris M. Marian
> Vă mulțumesc că îmi dați dreptate, chiar fără a avea această intenție,…
V-am dat dreptate numai în ceea ce priveşte amalgamarea de către dv. al ideilor. Vă citez: „Eu agreez amalgamul de idei …”.
>Totuși v-aș ruga în comentarii să vă limitați la text, fără a da lecții de inteligență, eu vă apreciez, dar aveți o mteahnă – pedagogică, ați fost cumva pedagog?
În comentarii nu am vorbit despre inteligenţa dv., ci m-am limitat la ceea ce aţi scris, citând frază după frază.
> Încă o obs. – la Nurenberg nu au fost judecați poporul germani, nemții), ci crimnalii, …
Pai eu nu asta am scris, citat: „Criminalii germani, după cel de al 2-lea război mondial, aruncau şi ei vina pentru fărădelegile săvârşite tot pe sistem şi pe Hitler”? Cui îi daţi acum lecţii?
Pot să vă rog să citiţi cu mai multă atenţie ceea ce scriu, în special deoarece repetaţi procedeul?
> … un proces al crimelor comunismului este aproape imposibil de organizat … Au răspuns numai liderii principali și nu toți.
Nu am abordat acest subiect interesant.
> … dar nu acuzați un popor, eu am spus rușii, nu unii ruși.
Tocmai aici este problema. Dv. aţi spus următoarele: „Poate, minus Gulagul, care nu este vina rușilor, ci a unui sistem, la care v-am răspuns: „Numeroşi criminali sovietici au omorât milioane de oamnei nevinovaţi în GULAG”.
Deci dv. aţi _scuzat_ de crime toţi ruşii (corect este să vorbim despre „sovietici”), dând vina pe „sistem”, iar eu i-am acuzat pe drept pe acei numeroşi sovietici (o submulţime din toţi!) care au comis crime.
> Mă scuzați că spun ceva cunoscut, dar v-ați exprimat greșit, …
Constat că am exprimat exact ceea ce am gândit.
> … ce are țăranul, muncitorul, intelectualul chinuit din URSS-ul doborât cu crimele stalinismului? Mai gândiți-vă.
Eu NU am spus că toţi țărani, muncitorii, intelectuali de pe vremea stalinismului ar fi vinovaţi de crime. De aceea nu am la ce să mă gândesc. Este o neînţelegere (citire neatentă?) de către dv. a textului meu.
V-aş cere să indicaţi pasajele unde am spus un asemenea neadevăr legat de „țăranul, muncitorul, intelectualul”, dar nu o voi face, deoarece ştiu că nu veţi răspunde, ci veţi sări la altceva.
@ V. Manta
Se confirmă exact ce spuneam – vorbim despre aceleași lucruri, în aceeași limbă, dar cu ACCENTE diferite. Îmi plac Dialogurile lui Platon, dar nu pot fi la fel de riguros ca el. Nu pot, poate Dvs. vă apropiați mai mult. Glumesc. Numnai bine.
> Se confirmă exact ce spuneam – vorbim despre aceleași lucruri, în aceeași limbă, dar cu ACCENTE diferite.
Eu, fiind din Bucureşti, vorbesc o limbă română lipsită de accente.
> Îmi plac Dialogurile lui Platon, dar nu pot fi la fel de riguros ca el. … Glumesc.
Aşa cum am prevăzut, nu aţi justificat nici de această dată cele afirmate de dv., ci aţi sărit la altceva, de data aceasta aflat la înălţimi ameţitoare. Obiectivele şi aşteptările mele sunt şi vor rămâne cu mult mai modeste. Nu glumesc.
@ V. Manta
Așteptările Dvs. sunt numai ale Dvs. Eu mă ocup de așteptările mele din partea mea. Termenul de „accente” nu are un singur sens, pot spune nuanțe, etc. De altfel trăiți cu impresia că înțelegeți tot, știți tot, vă pricepeți la poezie, o comentați ca pe un articol, in stricto senso. Mare eroare. Obiectivele Dvs. îmi sunt necunoscute și nu cred că mă fac curios. Sănătate, amic |B.
@Boris M. Marian
>Eu mă ocup de așteptările mele din partea mea.
ACUM nu are menirea să vă satisfacă asemenea visuri, în sensul că nu este o platformă pe care să o folosiţi doar pentru a vă descărca ideile.
Revin prin a vă aminti că atunci când afirmaţi ceva, aveţi şi obligaţia (da, nu este opţional!) de a justifica la cerere cele spuse, fără să săriţi în răspunsurile dv. la altceva.
Este de altfel valabil pentru oricine, în afară de autorii de articole publicate în altă parte.