Chestiunea evreiască nu există. Ea a fost inventată de numeroșii netrebnici care au căutat în toate timpurile țapi ispășitori. Mă voi referi la evreii din fosta Dacie, actualmente patria comună – România.
Macedonski spunea: „A fi antisemit, înseamnă a nu fi patriot”.
Arghezi : „Nimeni nu e vinovat de locul și împrejurările în care s-a născut”.
Breban: „Abraham a descoperit Dumnezeul Unic”.
Heliade-Rădulescu: Fără hebrei lumea astăzi ar fi fost tot idolatră și mâncătoare de oameni”.
Rădulescu-Motru: „Xeonofobia este un semn de primitivitate și de degenerare a naționalismului”.
Teodorescu-Braniște: ”Problema evreiască este eterna diversiune”.
Petre Pandrea: „Evreii nu au o soartă obișnuită, ci un destin tragic”.
Perpessicius: „Poezia românească îi revendică pe evrei cu egală dragoste”.
E. Lovinescu: „Departe de a fi dăunătoare, prezența evreilor ( n.n. în avangardă) este bine venită”.
Galaction: „Evreii, ca și noi sunt deopotrivă înclinați să iubească țara în care s-au născut”.
Kogălniceanu: „Geniile produse de acest mic și împrăștiat popor au lucrat pentru binele omenirii”.
G. Călinescu: „După câte au pătimit, n-au oare evreii dreptul la un prinos de gingășie și afecțiune? ”.
Dimitrie Anghel: „Cuvintele de ocară și ură nu duc la nimic, înainte de a fi români suntem oameni”.
N. Iorga: „Astăzi evreii reprezintă o parte din intelectualitatea epocii noastre”.
C.A. Rosetti: „Cugetarea la un israelit ( n.n. D. Rosenthal) să vă facă mai buni creștini”.
Emil Cioran: „A fi evreu nu este o stare, ci o rană. Nu există evenimente, nelegiuiri sau catastrofe de care adversarii lor să nu-i fi făcut vinovaţi”.
N. Tonitza: „Sunt filosemit fiindcă văd în elementul evreiesc un stimulent, nu o primejdie”.
I.L. Caragiale: „Cultura antisemitismului este o excelentă întreprindere pentru o recoltă de popularitate”.
Ion Barbu ( Barbilian): „A te hrăni din cugetarea evreilor și a-i declara decăzuți rasial este grotesc”.
Mihail Sadoveanu: „După ce Iașul a fost dezonorat prin crimele împotriva evreilor nu m-am putut întoarce în orașul de altădată”.
N.D. Cocea: „Să ne slăbească antisemiții – ei, care au dat omenirii hoți, ucigași, cretini – cu basmul inferiorității evreiești”.
Titu Maiorescu: „Este o adevărată rușine a vedea profesori, studenți luând parte la agitațiuni retrograde, antievreiești”.
Eugen Ionescu: „Dragostea mea pentru Israel s-a transformat într-una din rațiunile existenței mele”.
În același sens s-au exprimat: scriitorii Fănuș Neagu, Şt. Aug. Doinaș, Marin Preda, Ioan Alexandru, Alecu Russo, Andrei Pleșu, Andrei Marga, președinți ai României, istorici, academicieni, înalte fețe bisericești, generali de armată ș.a.
În urmă cu 2000 de ani, istoricul Strabon constata că nu există loc pe lume unde să nu trăiască evrei (după numeroasele războaie și, desigur, distrugerea Templului din Ierusalim). Pe Arcul de Triumf al împăratului Domițian se află obiecte de cult şi personaje de origine iudaică. Însuşi Sf. Andrei, cel ce a creştinat pe locuitorii Daciei, era evreu. La Porolissum, în actualul judeţ Sălaj, au fost găsite obiecte ale evreilor din vremea cuceririi romane. La fel la Pojena, în Caraş-Severin, la Sarmisegetuza, ş.a.
În secolul X au venit în regiunea carpato-dunăreană Khazarii, în mare parte iudaizaţi cu două secole mai devreme de regele lor, Bulan. Marele călător Benjamin din Tudela a trecut prin această zonă a Europei de est. Adesea Ţările Române au fost oaze de salvare a evreilor persecutaţi de cruciaţi, prinţi fanatici, Inchiziţie, iar în secolul XIX de pogromiştii ruşi.
Istoricul Dan Amedeo Lăzărescu s-a ocupat îndeaproape de aceste fenomene. După izgonirea evreilor din Peninsula Iberică, la sfârşitul sec. XV, rolul lor de agenţi diplomatici, economici, finanțiști a devenit o realitate în Imperiul Otoman, în republicile şi principatele italiene, în special la Veneţia, etc. Domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti au avut contacte cu aceşti emisari, unii stabilindu-se aici. Este vorba de evreii sefarzi – Sefarad în ebraică se numeşte Spania.
Odată cu creşterea numărului evreilor în Principate, atât al celor sefarzi, dar în special aşkenaziţi din principatele germane, Polonia, Rusia, Ucraina, apare şi se accentuează reacţia de respingere, antievreismul unor pături sărăcite de evoluţiile economice, politice, militare pe plan european. Demonizarea evreului rătăcitor, numit ab initio imoral, periculos, acuzat de falsificarea dogmei christice şi acuzaţia de deicid, pruncucid, etc. se substituie logicii normale de convieţuire.
Dar aceste reacţii nu au avut un caracter pogromist, de masă, iar disputele religioase erau de importanţă locală. Anul 1848 a adus lumina unei reforme fundamentale în Europa, inclusiv în Principate. Evreii au participat la revoluţiile paşoptiste, au primit asigurări de viaţă normală, de încetăţenire. Din păcate, curentul naţionalist a frânat asimilarea civică a evreilor până după Primul Război Mondial. Hasidismul, reformismul, ca şi ortodoxia iudaică s-au confruntat între ele fără a slăbi tradiţia.
Centre culturale evreieşti au fost la Cernăuţi, ca şi în oraşe din Transilvania, mai puţin în Muntenia. Dar prezenţa unui evreu luminat, Iuliu Barasch, venit din Polonia, a adus modernizarea şi în Muntenia, sub semnul iluminismului iudaic, numit Haskala (ca. 1860). Un personaj legendar a fost exploratorul Iuliu Popper, denumit şi regele Ţării de Foc, care a întemeiat o formă de autonomie fiscală şi politică în America de Sud, desemnând unele insule cu nume româneşti.
Sistemul bancar în România a fost introdus de evreii Marmorosch şi familia Blank – Mauriciu şi Aristide, fiul. Ei au ajutat şi la importul unor utilaje de tipărire, reproducere grafică. Primul teatru evreiesc din lume a fost creaţia lui Avram Goldfaden, la Iaşi.
În 1881, din Moineşti pleacă primii colonişti evrei în Palestina, vechea Ţară Sfântă, cu peste două decenii mai devreme decât iniţierea sionismului politic al lui Th. Herzl. Deşi evrei convertiţi, familia Weinberg, tatăl – medic, fiul – criticul Tudor Vianu, filologii H. Tiktin şi Lazăr Şăineanu, au adus un aport important culturii române. Nu trebuie omis numele lui Moses Gaster, folclorist român care a colaborat cu Eminescu, ajuns Mare Rabin la Londra. Mircea Eliade i-a adus un omagiu la încetarea din viaţă în 1939.
Ilustrul etimolog Aureliu Candrea-Hecht nu a fost admis ca membru al Academiei Române, din motive rasiale. Un ilustru om politic liberal a fost avocatul W. Filderman, fost coleg de liceu cu viitorul mareşal Ion Antonescu, care l-a şi deportat o scurtă perioadă în Transnistria, în 1942. Istoria Parlamentului României aminteşte de numeroşi deputaţi şi senatori evrei, atât în interbelic, cât şi în zilele noastre. De asemenea în lumea teatrului s-au remarcat numeroşi evrei, actori, regizori. Un destin zbuciumat şi nefericit l-a avut Mihail Sebastian (protejat la început de Nae Ionescu), mort într-un accident ciudat în mai 1945.
Atât în mişcarea social-democrată, cât şi în cea comunist-moscovită au activat o serie de evrei convinşi că socialismul poate desfiinţa ura interetnică, umilinţele seculare la care au fost supuşi mase de evrei nevoiaşi. S-au înşelat, unii au profitat, dar, în final, fie au fost marginalizaţi, ucişi sau au plecat în patria strămoşilor.
Totuşi, chiar în condiţiile dictaturii staliniste, unii evrei ca Gh. Gaston-Marin, Mihail Florescu, soţiile evreice al unor activişti de frunte români au adus contribuţii la dezvoltarea economică a României. Cine poate nega industrializarea ţării, evoluţia – sinuoasă a culturii, rolul Anei Pauker în evitarea unor excese în politica de colectivizare, în aprobarea unei emigraţii limitate a evreilor şi a altor etnii.
Dar să ne oprim puţin la evoluţia industriei româneşti în anii regalităţii, 1881-1947. Primele produse din mobilier forjat, din aliaje, etc. – S. Prager, Abramovici, Habermann, sfârşitul sec XIX. Metalurgia de mare tonaj – Max Auschnitt cu familia, O. Kaufmann, apoi familia Goldenberg, în anii 30- uzinele Griviţa. Exploatări petroliere – Schefler, Grunberg, Predinger, Thailer, în alimentaţie, prelucrarea apei, pregătirea conservelor, numeroase nume de întreprinzători evrei.
Sistematizarea Dâmboviței la Bucureşti este iniţiativa unor evrei, arhitectura datorează şi ea multor specialişti evrei. Brunstein construieşte Hala Traian. Alte vremuri! Industria textilă, camerele de comerţ, invenţii şi investiţii în mai toate ramurile industriale sunt datorate spiritului activ al unor evrei. Construcţii, transporturi, telecomunicaţii, energie electrică, ştiinţă – teorie şi aplicaţii, unde nu erau evrei? Nu erau comunişti, este sigur.
Acum ne întrebăm: ce folos au adus politica discriminatorie, propaganda rasistă, exaltarea naţional-ortodoxismului? Niciunul. Şi totuşi se vorbeşte tot mai apăsat despre conspiraţii iudeo-masonice, cum vorbea şi paranoicul Hitler, despre conjuraţia sionistă, cum vorbea haiducul Iosif Stalin.
Morţii vorbesc. Unii spun adevărul, alţii nu vorbesc, dar li se falsifică tăcerea. Păcate are fiecare om, darămite un popor! Totuşi convieţuim. Abel şi Cain nu se pot ucide mereu unul pe altul. Altfel de ce mai trăim?
> Chestiunea evreiască nu există. Ea a fost inventată …
A fost inventată, după care a început să existe. Despre ea a scris de exemplu Mihail Sebastian, unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi români, în cartea sa „De două mii de ani”.
http://www.evz.ro/de-doua-mii-de-ani-cartea-care-a-aruncat-in-aer-scena-interbelica.html
Apropo, propaganda comunistă afirma că în URSS chestiunea evreiască nu mai există, deoarece ar fi fost rezolvată. Despre rezolvarea ei reală am aflat câte ceva deja în tinereţe, tot din literatură, de exemplu din romanele lui Ilf şi Petrov („Aisberg, Vaisberg şi tot felul de Abramovici”, etc.).
> În secolul X au venit în regiunea carpato-dunăreană Khazarii, în mare parte iudaizaţi cu două secole mai devreme de regele lor, Bulan.
Partea cu adoptarea în masă a iudaismului de către cazari este îndoielnică. Din sursele de mai jos aflăm că, aparent, doar o mare parte a clasei conducătoare ar fi trecut la iudaism. Gradul general de conversie al cazarilor este dificil de evaluat.
Mai aflăm că ipoteza despre cazarii emigraţi, care ar fi format apoi nucleul populaţiei evreilor aşkenazi, este puternic contoversată.
https://www.britannica.com/topic/Khazar
https://en.wikipedia.org/wiki/Khazars
> Totuşi, chiar în condiţiile dictaturii staliniste, unii evrei ca Gh. Gaston-Marin, Mihail Florescu, soţiile evreice al unor activişti de frunte români au adus contribuţii la dezvoltarea economică a României.
Mergând pe această linie se ajunge la concluzia absurdă că regimul comunist din România ar fi adus acestei ţări foloase considerabile. NU întâmplător a declarat fosta conducere comunistă că România este o ţară ce face parte din Lumea a treia, alături de ţările subdezvoltate din Africa. Această idee a fost crezută pe plan internaţional, deoarece corespundea realităţii, drept pentru care România a primit ajutoare din străinătate.
Aşa că să o lăsăm mai moale cu contribuţiile unora şi altora, indiferent de etnie, la o presupusă propăşire din perioada României comuniste. Cu excepţia unei pături subţiri de privilegiaţi, românii au dus-o foarte prost pe toată perioada comunistă, drept care până la urmă n-au mai putut, s-au revoltat şi i-au executat pe cei mai sus-puşi dintre asupritorii lor.
@ V. Manta
1. Nu ați sesizat nuanța ironică din titlu. Trebuie să recunoaștem că antisemitismul există de secole, probabil de la distrugerea Templului în 70 e.n. Evreii şi-au menținut existența până azi numai datorită iudaismului. Nimic genetic, nimic superior altora, dar ei nu s-au asimilat datorită iudaismului. În URSS evreii au renunțat parțial la iudaism, devenind comuniști sau neutri. Birobidjanul a fost și mai este o rușine, un ghetou, dar acolo nu prea mai sunt evrei.
2. După un Holocaust care a lichidat o treime din populația evreiască pe glob, s-a renăscut Statul Israel. În Israel religia nu mai joacă un rol dominant. Va fi un stat indpendent, dacă Islamul se va împăca și va recunoaște în final că evreii au drept la un stat.
3. În privința Khazarilor, chestiunea este clară, așkenazii nu au numai origine khazară, o parte au venit în Germania din Vestul Europei, deci au ceva comun cu sefarzii.
4. Rolul evreilor în domeniile economic, cultural, politic este greu de contestat, de ce nu ar fi participat evreii și la economia României socialiste? Ei au plecat masiv în Israel după război, apoi în 1959 și apoi în vremea lui Ceaușescu. Că România nu a avansat economic în 1945-1989 este un neadevăr. O fi dracul negru și gol, dar economia are mersul ei, nu se poate nega starea precară a populației, dar să nu uităm că în 1938 săracii erau numeroși și erau ultimii săraci din Europa.
Desigur, sub un regim de economie de piață progresul economic ar fi fost mai vizibil, dar economia României nu a stagnat. Socialismul s-a prăbușit din cauza slăbiciunii sale esențiale – lipsa inițiativei particulare, planificarea imposibilă de la nivelul superior până la micile gospodării. Nici conducătorii nu erau niște capacități. Ba chiar unii – analfabeți. De aceea am pomenit de Gaston Marin și Mihail Florescu, ingineri cu diplome obținute în Vest.
Chestiunea cu Khazarii nu este asa de clara cum se pare, dar este intrebuintata de Arabi ca sa dovedeasca ca actualii evrei din Europa nu se trag din cei care au locuit in Judea Capta.
Koestler a amplificat teoria Khazara si nimeni nu stie ce procent de evrei se trag din ei. La fel cu evreii Berberi in Africa (Magrebh).
Se mai „stie” ca Templul dela Ierusalim n’a existat si numai calul lui Mahomet era pe munte.
Antisemitismul este o teorie convenabila pentru a hranii cei cu complexe de inferioritate si sarmani cu duhul.
Da, extremiștii islamici falsifică nu numai istoria veche, dar și pe cea modernă, ei uită că lideri arabi în sec. XX au admis existența unui cămin evreiesc, la fel cum uită că muftiul lor din Ierusalim s-a aliat cu Hitler, doar-doar vor izgoni pe evrei și pe britanici.
Vinovați de sit. actuală sunt URSS- Rusia de azi și Anglia în anii 40-50. Nici ONU care trebuia să ajute la pacificare nu a făcut decât să toarne gaz pe foc, mă refer la Adunarea Generală ONU, unde vin zeci de capete tari din lumea a treia.
> Nu ați sesizat nuanța ironică din titlu.
Recunosc că nu o sesizez nici acum.
> Trebuie să recunoaștem că antisemitismul există de secole …
Mă declar nevinovat, deoarece sunt la curent mai de demult. 🙂
> Evreii şi-au menținut existența până azi numai datorită iudaismului.
Ar rezulta că majoritatea lor, nefiind religioşi ca pe vremuri, nu mai există, ceea ce nu corespunde cu realitatea.
> În Israel religia nu mai joacă un rol dominant.
Este ce spuneam înainte.
> În privința Khazarilor, chestiunea este clară, așkenazii nu au numai origine khazară, …
Tocmai că chestiunea NU este clară, aşa cum am arătat în răspunsul precedent. Nu se ştie dacă așkenazii au sau nu „sânge” cazar, iar dacă cumva au, în ce măsură. Oricum ar fi, nu are nici o importanţă.
> Rolul evreilor în domeniile economic, cultural, politic este greu de contestat, de ce nu ar fi participat evreii și la economia României socialiste?
Nu i-a întrebat nimeni nici pe evrei, nici pe ceilalţi, dacă vor sau nu să participe la „construirea socialismului”. Ori lucrai pentru stat, ori dormeai pe sub poduri, până când te aresta miliţia populară pentru vagabondaj şi/sau lipsă de loc de muncă.
> Ei au plecat masiv în Israel după război, apoi în 1959 și apoi în vremea lui Ceaușescu.
Evreii din România au putut vota altfel, cu picioarele, şi au făcut-o într-adevăr în masă. Mulţi dintre ei au fost vânduţi pe valută Vestului, cu deplinul lor acord, iar banii au fost folosiţi de statul român pentru acţiuni secrete de subminare a plătitorului, sau pentru cumpărarea din Vest a utilajelor şi tehnologiei necesare industrializării.
> Că România nu a avansat economic în 1945-1989 este un neadevăr.
Aşa este; vedeţi mai sus ce şi cum. Ideea de bază a pornit tot din URSS, cu planurile ei cincinale de industrializare, în vederea înarmării cu orice preţ, pe spinarea populaţiei care a trait în mizerie. Era evident că URSS nu putea supravieţui decât dacă exportă regimul ei, prin forţa armelor, în toată Europa, plan ce a fost spulberat de invazia hitleristă.
> … dar să nu uităm că în 1938 săracii erau numeroși (în România – vm) și erau ultimii săraci din Europa.
Ar fi interesantă o comparaţie cu Spania, unde a învins o dictatură anticomunistă, iar mai târziu a avut loc o trecere treptată spre un stat de drept. Până una, alta, sute de mii de români au emigrat spre Spania, căutând acolo un trai mai bun, şi duşi au fost.
> Socialismul s-a prăbușit din cauza slăbiciunii sale esențiale – lipsa inițiativei particulare, planificarea imposibilă de la nivelul superior până la micile gospodării.
Principala cauză a insuccesului a fost desfiinţarea şi interzicerea proprietăţii private în activitatea economică. Aceasta a fost, de altfel, marea diferenţă între România şi Spania. Iar ceea ce nu au reuşit românii care au luptat în Brigăzile Internaţionale în Spania, au reuşit apoi tot ei şi tovarăşii lor ideologici, cu acelaşi masiv sprijin sovietic, contra propriului lor popor.
> De aceea am pomenit de Gaston Marin și Mihail Florescu, ingineri cu diplome obținute în Vest.
Al doilea nu ştiu să fi avut o diplomă din Vest, dar oricum rolul lor era să implementeze linia partidului comunist, cu rezultatele dezastruoase care sunt, sau au trebui să le fie cunoscute tuturor.
Dacă ar fi ne preocupe o „chestiune evreiască” aceea ar putea fi nu binecunoscutele obsesii cu conspirațiile idee.
Ar fi istoriceste și socialmente interesant dacă gradul de succes al unor evrei în domeniile culturii depășește media, așa cum destul de limpede pare. Și dacă e așa, în ce constă el cantitativ (așa cum e enumerat în articol) si care ar fi rețetele. Ca să se poată gândi și alții să aplice. Si care sînt, dacă există, și miturile despre performantele evreilor.
Performanța altora ne stimulează. Altfel de ce mai trăim?
@Gh. Petrineanu
Cunoscând istoria evreilor din ultimele două milenii, vom constata că toți copiii de p.bărbătească erau obligați să învețe scrisul și cititul, în timp ce Europa era analfabetă cu excepția clerului și unor funcționari necesari nobilimii. Mai mult, fiind obligați să se ocupe cu negoțul+ finanțele (era interzise evreilor serviciul militar, cumpărarea de pământ), ei au călătorit, au învățat diverse limbi, au difuzat cultură și civilizație. Urmașii evreilor din Evul Mediu au format intelectualitatea din sec XIX-XX, desigur, alături de majoritarii cu care conviețuiau.
@V. Manta
Comparația cu Spania este off în discuția de aici. Nu am afirmat că era nevoie de socialism în România. Nu știu de ce îmi interpretați incorect afirmațiile. Dar, să afirmi că în 45 de ani nu s-a făcut nimic sau mai rău, s-a dărâmat totul (nu vorbesc de biserici) înseamnă că nu ai trăit aici. Eu am lucrat în industria chimică, România a fost exportatoare de produse industriale în multe țări ale lumii, nesocialiste. Cei care au dărâmat cu adevărat industria și agricultura, așa cum erau, slab-performante, au fost căpușele peceriste-securiste după 1989. Atunci s-a văzut ce puerilă era noțiunea de om nou. Acum suntem la jumătatea drumului. Deci, încotro?
@ Manta
Notiunea de om nou exista in sensul ca e foarte bun la daramat si la umplut buzunarele respective.
@Boris
Intr’adevar obscurantismul a fost mentinut in populatia crestina de catre biserica. Numai preotii invatau sa scrie si sa citeasca si nimeni altul nu invata. La evrei dimpotriva.
Cand s’a inventat tipografia de catre Gutenberg biserica a fost foarte alarmata fiindca isi pierdau monopolul. Inainte de Gutenberg cartile erau scrise de mana si erau o adevarata opera de arta. Astfel de carti pot fi vazute la diverse biblioteci la Cambridge, Oxford, in Portugalia la Coimbra etc.
La evrei dimpotriva: la 30 de ani dupa inventia tipografiei se tipareau carti in ebraica in Italia etc.
Aceiasi tendinta se vede la musulmanii mai mult sau mai putin fanatici: se propune ca Koranul contine toata intelepciunea lumii pana la nemurire!
@Boris. M. Marian
> Comparația cu Spania este off în discuția de aici.
A fost o comparaţie foarte potrivită, prin care s-a lămurit de ce economia comunistă românească, care a apărut şi a supravieţuit prin extorcarea pe scară largă a populaţiei proprii, a decedat deîndată ce s-a atenuat opresiunea politică.
Spania, ţară spre care au emigrat după 1989 sute de mii de români, a avut o soartă mult mai bună tocmai pentru că acolo a eşuat Cominternul, lucru pe care nu îl puteţi accepta deoarece, asa cum ne-ati spus, tatăl dv. a luptat acolo.
> Nu am afirmat că era nevoie de socialism în România. Nu știu de ce îmi interpretați incorect afirmațiile.
Puteţi da un exemplu de interpretare incorectă în acest sens?
>Dar, să afirmi că în 45 de ani nu s-a făcut nimic sau mai rău, s-a dărâmat totul (nu vorbesc de biserici) înseamnă că nu ai trăit aici.
Ce s-a făcut, s-a făcut cu forţa, iniţial sub influenţă majoră sovietică, apoi cu forţe comuniste proprii. Nu se putea face şi menţine decât cu forţa. De aceea s-a trăit prost şi cu frica în sân, iar apoi s-a ales praful. Am trăit (prea) mult în România comunistă şi stiu despre ce vorbesc.
> Eu am lucrat în industria chimică, România a fost exportatoare de produse industriale în multe țări ale lumii, nesocialiste.
V-aţi pus vreodată întrebarea ce o împiedeca să exporte acele produse în ţările capitaliste? Sau ce fel de ţări „nesocialiste” erau cele în care exporta? Sau ce altceva mai vindea România de atunci (sugestii: grâne şi produse alimentare, când populaţia flămânzea, lemn, textile, armament made in Romania, evrei şi saşi)?
> Cei care au dărâmat cu adevărat industria și agricultura, așa cum erau, slab-performante, au fost căpușele peceriste-securiste după 1989.
Industria, atât cât era, se învechise fizic şi moral, iar agricultura era oricum neperformantă. S-a mai adăgat şi „nu ne vindem ţara”, si minerii, şi căpuşarea, şi câte şi mai câte altele.
> Atunci s-a văzut ce puerilă era noțiunea de om nou.
Nu era o noţiune puerilă, ci o acţiune standard de propagandă comunistă.
D. Manta – nu cunoașteți multe, întreprinderi modernizate cu credit BIRD au fost demontate după 1989, agricultura a fost fărâmiţată şi jefuită, pădurile au fost distruse, asta după 1989, căpşunarii s-au dus veseli în Spania, precum afro-americanii culegeau bumbac în sec. XIX, la malluri găseşti numai marfă din import, mafioţii au un câmp deschis datorită unei legislaţii şchioape şi unui control ineficient, cultura şi sănătatea gâfâie pe ultima sută de metri, etc. Putem discuta o sută de ani despre crimele comunismului, crime reale şi condamnabile, dar ce facem cu România în tranziţie spre ce>_ Aveţi ceva de răspuns+ nu cred.
@ Boris M. Marian
>D. Manta – nu cunoașteți multe, …
Mi-aţi mai spus că nu le ştiu pe toate, şi v-am dat dreptate în principiu. Am scuza că este valabil pentru oricine, iar „multe” intra în aceeaşi categorie.
> întreprinderi modernizate cu credit BIRD au fost demontate după 1989 …
Poate că nici aşa nu produceau ce şi cum trebuia, sau poate că nu au fost vândute cui trebuie, plecându-se de la criterii eronate, sau ?
> … agricultura a fost fărâmiţată şi jefuită …
În bună parte era fărămiţată şi înainte, iar cu ce, cum, şi ce producea, nu făcea faţă concurenţei internaţionale de pe piaţa românească eliberată, ca să nu mai vorbim de cea străină. Ca şi în industrie, şi în agricultură sunt necesare investiţii considerabile pentru a face faţă concurenţei, cea care aduce atât de multe şi de bune consumatorilor. Poate vă uitaţi de curiozitate la preţurile terenurilor agricole din România, care au crescut şi de 40 de ori, un semn bun că interesul există şi creşte.
> … căpşunarii s-au dus veseli în Spania …
Ştim bine amândoi că de veselie n-a fost vorba. Ce poate că nu ştiţi sunt dificultăţile de toate felurile de a-ţi părăsi propria ta ţară. Pe unii acest lucru i-a distrus, le-a influenţat negativ viaţa familială, le-a subminat încrederea în sine, etc. Alţii, în special tinerii bine pregătiţi, s-au simţit afară ca peştele în apă.
> … la malluri găseşti numai marfă din import …
Aşa ca în multe locuri din Occident, de altfel, şi din motive asemănătoare (globalizarea, dificultatea de a concura datorită solului, climei, veniturilor insuficiente generate, creşterii randamentului agriculturii în alte părţi, unde mâna de lucru este mai ieftină, etc.).
… cultura şi sănătatea gâfâie pe ultima sută de metri …
Sau de Km, ca la autostrăzi.
> dar ce facem cu România în tranziţie spre ce …
Eu sper că spre libertate, inclusiv economică. Rămâne însă greu pentru înţelepţii satului, câţi or mai fi rămas, să scoată bolovanii aruncat în fântână de nebuni (mă refer la naţionalizările de sub comunism).
> >_ Aveţi ceva de răspuns+ nu cred.
Mă subestimaţi, şi nu înţeleg de ce.
Nu subestimez oamenii informați, fiecare om normal poate să-și cunoască limitele, am renunțat la câteva ofensive de dragul păcii pe ACUM.
Mă întreb de ce pleacî în continuare din România cei mai competenți în diverse domenii, în special medici. Oare așa se va ajunge la un stadiu avansat, ori vom regresa tot mai mult spre lumea a treia- a patra? Cum poate fi oprit acest proces de deșertizare?
[Din partea moderatorului: mulţumesc, dar nu este nevoie să vă sacrificaţi „de dragul păcii pe ACUM”/AL]
@Boris M. Marian
> … am renunțat la câteva ofensive de dragul păcii pe ACUM …
Banuiesc că nu v-a venit uşor, drept care salut „sacrificiul” dv. De altfel, nu ne aflăm aici în război, ci încercăm împreună să lămurim diverse lucruri.
> Mă întreb de ce pleacî în continuare din România cei mai competenți în diverse domenii, în special medici.
Chiar nu ştiţi? Pleacă pentru aceleaşi motive pentru care au plecat evreii din România comunistă spre Vest, iar după 1989 foarte mulţi alţi cetăţeni români, în aceeaşi direcţie. În mare, oamenii pleacă pentru o viaţă mai bună, ceea ce subînţelege multe aspecte ale vieţii lor.
Un articol interesant pe această temă, devenită globală, se află aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/Human_capital_flight#Brain_gain
In România chestiunea evreiască a fost rezolvată în proporţie de 95-98% de abia în timpul societăţii socialiste.
Cît s-a chinuit Mareşalul Antonescu să goleascî ţara de iudei, nu a reuşit, deşi mulţi dintre ei ar fi vrut să plece. Nu-i primea însă Imperiul Britanic care stăpînea atunci Palestina, dar şi datorită condiţiilor de război plecarea lor a fost mult încetinită.
Ce s-a reuşit pe timpul socialismului a fost ceva extraordinar. Deşi regimul socialist se străduia să-i reţină aici, fiind în general bine formaţi profesional în comparaţie cu authtonii, căci prigoana din timpul războiului dispăruse, totuşi ei erau nemulţumiţi nu atît de administraţia comunistă – ei înşişi fiind simpatizanţi comunişti – cît mai ales pentru faptul că sociaetatea socialistă îi deposedase de pîrghia lor cea mai de preţ, COMERŢUL, în urma căruia obţineau avantaje economice uriaşe în comparaţie cu un pălmaş român. Aceste avantaje economice îi situa ca nivel de trai mult deasupra populaţie autohtone. Ori, socialismul îi adusese acolo unde, potrivit capacităţii lor de activitate creatoare le era locul: în rîndul populaţiei autohtone. Ori ei, fiind obişnuiţi înainte de război cu un statut de privilegiaţi economic comparativ cu restul populaţiei autohtone, s-au simţit frustraţi şi, pentru a obţine din nou privilegiile de care fusese deposedaţi, nemai permiţîndu-li-se exploatarea muncii altora, au ales BENEVOL soluţia părăsirii României.
Oricum antagonosmul dintre ei şi populaţia authtonă înainte de epoca socialistă nu se datora urii „de rasă” pe care şi azi unii o invoă aiurea, ci se datora nedreptăţilor sociale născute din exploatare ce făcuse diferenţa de stare materială dintre iudei şi authtoni.
@Judex
Ceea ce s-a chinuit să facă este o crimă. A reuşit-o, în parte. Dacă războiul german nu s-ar fi poticnit, Antonescu ar fi reuşit în întregime.
Comerţul este o activitate necesară şi în sine perfect onorabilă. Este o verigă indispensabilă între producători şi consumatori. Comuniştii şi fasciştii o detestă. Îi consideră paraziţi, deşi nimeni nu era forţat să aibă de-a face cu ei. Însuşi faptul că mulţi au prosperat arată că îndeplineau o funcţie utilă oamenilor.
Majoritatea evreilor, şi în special cei care erau în comerţ şi meserii, NU erau simpatizanţi comunişti, iar mulţi din cei care erau simpatizanţi, au încetat să mai fie după câţiva ani de regim comunist.
În România de dinainte de 1945 orice etnic român avea voie să intre în comerţ şi meserii. Credeţi că autorităţile Statului Român îi favorizau pe evrei şi defavorizau pe etnicii români?? Evreii nu au avut niciun statut privilegiat, din contră. Dacă unii din ei au ajuns să fie mai înstăriţi, este că au muncit în ocupaţii pe care cumpărătorii le socoteau utile şi de aceea erau mai bănoase.
„Exploatarea”? „Antagonismul”? „Nedreptate socială”? Terminologie (neo)comunistă, socialistă, fascistă şi legionară… Deşi se spune că (neo)fasciştii şi (neo)legionarii sunt cei mai mari şi vajnici anticomunişti !! Pe de altă parte, în comerţ şi meserii lucrau şi etnici români. Erau şi ei exploatatori? Sau numai evreii, deşi făceau exact acelaşi lucru? În acest caz, nu este asta exact ură de rasă?
Dacă asta este ideologia dv., atunci îmi păreţi un naţional-comunist.
[Din partea Moderatorului: dacă doriţi să aprob spre publicare şi viitoarele dv. comentarii, atunci:
– trebuie să respectaţi cu stricteţe Regulamentul (http://www.acum.tv/reguli-privind-comentariile/)
– trebuie să răspundeţi la eventualele obiecţii la afirmaţiile dv.,
– trebuie să argumentaţi, la cerere, oricare din afirmaţiile dv.]
@Judex
>… iudei şi authtoni
Conform lui DEX: IUDÉU, iudei, s. m. Persoană care făcea parte din populația Iudeii antice sau era originară de acolo.
Termenul mai este folosit în limbajul liturgic creștin și în textele despre evreii antici.
Nu am nici un motiv să cred că aţi apucat Iudeea antică şi că de aceea termenul a devenit un tic verbal. Nu folosim aici un limbaj liturgic şi nici nu scrieţi despre evreii antici.
Din aceste motive aş dori să aflu de ce oare îi numiţi „iudei” pe evreii din România?
Cei care ştiu câte ceva despre trecutul nu atât de îndepărtat al României sunt la curent că acest termen era folosit cu predilecţie de legionari şi de aliaţii lor, ceea ce crează suspiciuni cu privire la ideile dv.
Sper că aţi reţinut spusele moderatorului că, pentru a putea comenta în continuare, trebuie să argumentaţi, la cerere, oricare scrieţi. Aveţi deci în faţă o cerere suplimentară pentru lămuriri.
Experienţa mea îmi spune că aceste cereri vor pune un punct final trecerii dv. efemere pe la ACUM, care NU pare platforma potrivită pentru dv.
@ Alex Leibovici
@ V. Manta
Nu știu de ce îmi vin replici adresate unui oarecare Judex, Dvs. știți?
@Boris M. Marian
Ca autor al articolului, dv. sunteţi automat înştiinţat când apare un comentariu la acel articol.
Autorii articolelor sunt abonaţi automat la înştiinţările despre noile comentarii. Cine doreşte să fie anunţat de sosirea unor noi comentarii la un articol dat, poate să se aboneze manual. Întrebaţi-mă şi vă spun care sunt variantele.
PS. Nu ştiu de ce aţi adresat întrebarea şi lui V. Manta…
Un articol foarte bun si la obiect. M-as referi la doua personalitati care, pot spune, mi-au marcat viata: Martin Bercovici, eminent profesor universitar la Politehnica, mi-a fost profesor, si Gaston Marin, mi-a fost ministru la Ministerul Energiei Electrice, lucram la MEE si de cateva ori am avut untalniri de lucru cu dansul.
Martin Bercovici are si o sala la Politehnica care-i poarta numele. A fost de fapt tatal Planului de Electrificare a tarii, unul din cele mai importante obiective ale Romaniei. Datorita acestui om, in timpul dictaturii lui Antonescu a reusit sa obtina o aprobare de infiintare a unei scoli pentru tinerii merituosi evrei, scoala de instruire tehnica a copiilor evrei care scapasera de deportare. Asa incat, prin 1946 cred, au intrat la politehnica tineri evrei bine si foarte bine pregatiti, care de prin anii ’50 au inpanzit Institutele de proectari si santiere cu ingineri de calitate. Profesorul Bercovici era si de o modestie proverbiala. Apreciind pregatirea lui, conducerea comunista a voit sa-l numeasca ministru, insa profesorul l-a „impins” pe Gaston Marin, un briliant inginer cu studii in Franta, unde a „poposit” dupa participarea in brigazile comuniste la razboiul civil din Spania.
Este pacat ca despre acesti doi oameni nu se pomaneste mai deloc, mai ales ca amandoi au pus bazele electrificarii la noi. „Dati apa si lumina tarii”, ne indemna profesorul de la catedra! Si am dat, asa incat din tot ceace s-a costruit in acei ani au ramas doar liniile electrice aeriena, centralele Termo si Hidro… Restul, praf si pulbere s-a ales…
@Stoian
> Restul, praf si pulbere s-a ales…
Dacă includeţi şi comunismul, nu pot decât să aplaud!
@ Stoian
Mulțumesc pentru completări. Nu faceți parte din cerberii care văd roșu la propriu când aud de comunism, de comuniști, „indiferent de etnie” (ha-ha). Sclavagismul era rău, dar a durat cel puțin o mie de ani, la care se adaugă cel din SUA în sec XVI-XIX. E foarte comod să stai în Elveția, țară care a fost neutră opt secole, unde s-au adunat bănci care susțin economia Elveției și să râzi de proștii care au muncit în estul Europei. NU am citit în operele marilor prozatori din sec XIX-XX nimic elogios despre discrepanța socială bogați/săraci. Dacă socialismul a fost o etapă rea a istoriei, el a existat, a șterge cu buretele istoria, a râde ce proști erau cei care credeau în eliberarea socială, mi se pare lesne pentru oameni limitați. Că sistemul s-a dovedit falimentar, și știm de ce, nu înseamnă că nu au existat oameni valoroși în țările foste comuniste. Doar nu au plecat toți deștepții în Vest. Eu nu-i admir nici pe sumanele negre din 1946-1956, mulți foști legionari, asasini de evrei, ș.a. L-am crezut pe Paul Goma un om serios, dar s-a blamat singur defăimând in corpore populația evreiască. Cu o nevastă și un fiu, evrei. Nu-mi plac ironiile ieftine, adeseori grobiene ale curajosului disident pe hârtie, VM. Voie bună, în rest.
@Boris Marian,
Iarasi ati scris un comentariu care nu are nici in clin nici in mineca cu ce a scris Dl. Stoian.
In schimb, faceti o referenta „Nu-mi plac ironiile ieftine, adeseori grobiene ale curajosului disident pe hârtie, VM.” Cine este „curajosul dissident pe hartie, VM”?
Eu si multi ca mine (nu va includ pe dv), admiram disidenti pe hartie sau vocali! Cel putin ei au avut curajul sa scrie si/sau sa se revolte impotriva status quo (in cazul asta comunismul)
Am impresia ca Dv. le-ati cintat in struna comunistilor!
@ Dl. Stoian
Stimate Dle Stoian,
Comentariul dv a fost binevenit si personal va multumesc pentru informatiile date de dv.
Am cunoscut personal citiva membrii din familia lui Gaston Marin, care sint la Los Angeles.
@Boris M. Marian
Vă prefaceţi că dialogaţi cu dl. Stoian, pentru ca să lansaţi atacuri personale la adresa mea. Exemplele abundă, şi le comentez pe scurt:
– „E foarte comod să stai în Elveția…”,
Vă roade invidia cea neagră (черная зависть), nu-i aşa?
– ” … să râzi de proștii care au muncit în estul Europei”
Aş râde de mine însumi…
– „mi se pare lesne pentru oameni limitați”,
Am tot arătat, şi voi ilustra scurt şi mai jos, cât de limitate sunt _cunoştinţele_ dv.
– ” … ironiile ieftine, adeseori grobiene ..”
Este remarcabil cum a putut să vă arunce în aer o propoziţie de doar 9 cuvinte, care nu avea nimic grobian în ea, şi nici nu vă era adresată!
– „… ale curajosului disident pe hârtie, VM”.
Curajos sau nu, eu m-am ales sub Ceauşescu cu un dosar de Securitate, ceea ce era foarte periculos, deoarece putea fi folosit cu duritate împotriva mea, orice aş fi făcut, sau nu. Acel dosar era într-adevăr pe hârtie şi îl am în copie. Dacă tot a trebuit să dau socoteală, dv. cu ce v-aţi ales în acea vreme?
> Sclavagismul era rău, dar a durat cel puțin o mie de ani, …
Această instutuţie oribilă există, din păcate, de când există omenirea. Deci a vorbi despre „cel puțin o mie de ani” nu este altceva decât ignoranţă.
> … la care se adaugă cel din SUA în sec XVI-XIX.
Aţi uitat triburile de pe acel teritoriu, care practicau sclavia înainte să apară primii colonişti. Dar dv., ca un bun socialist, aveţi evident ceva de împărţit cu SUA, care practica, din nefericire, ceea ce practica toată lumea pe vremea respectivă.
V-aţi întrebat vreodată de către cine şi cum era organizat comerţul mondial de sclavi, dintre care unii ajungeau în SUA? Veţi fi surprins de ce veţi afla…
> … (Elveţia – vm) țară care a fost neutră opt secole, …
Chiar aşa, opt secole? Ţineţi-vă bine, este complet fals! Neutralitatea veşnică (la neutralité perpétuelle) a Elveţiei datează doar din 20 martie 1815 (deci un pic peste două secole), când a fost negociată la Congresul de la Viena de puterile semnatare ale Tratatului de la Paris. Sursa: internetul, la care aveţi deplin acces şi dv. (dar oare la ce vă foloseşte?).
> … unde s-au adunat bănci care susțin economia Elveției
S-au adunat? Cine le-a „adunat”? De unde au venit? Imprecizii care au aceeaşi origine, deja menţionată.
> Că sistemul s-a dovedit falimentar, și știm de ce, nu înseamnă că nu au existat oameni valoroși în țările foste comuniste.
A spus cineva altceva? Nu mai creaţi oameni de paie!
> Doar nu au plecat toți deștepții în Vest
Ar fi putut?
> Voie bună, în rest.
„În rest” este bine spus. Banuiesc că după ce v-aţi golit supărările pe mine, folosind paginile lui ACUM, v-aţi simţit plin de voie bună.
Dle. Boris Marian
AHH! Acuma am inteles ca VM este Dl Victor Manta! Nu-l atacati pe Dl. Manta, pentru ca pina la sfirsit o sa pierdeti! Se spunea pe vremea mea… „stati in banca dv”
Personal, am avut un noroc orb ca am parasit Romania in 1965. Si dv ati fi putut sa plecati din tara pe vreme aceea, dar vi-a fost frica sa depuneti actele si acuma invidiati pe cei care au plecat!
Spune stimata neprietenă W. Lucaciu:
> Am impresia ca Dv. le-ati cintat in struna comunistilor
??/?/// Aiurea, vorbiți chiar aiurea. Mă scuzați, nu am ce comenta.
@Boris M. Marian
>??/?/// Aiurea, vorbiți chiar aiurea.
Wanda nu a vorbit câtuşi de puţin „aiurea”. Este de altfel un termen pe care nu l-aş adresa în nici un caz unei doamne, aceasta din motive de politeţe, iar „stimata neprietenă” nu înşeală pe nimeni.
Iată ce a scris Wanda: „Eu si multi ca mine (nu va includ pe dv), admiram disidenti pe hartie sau vocali! Cel putin ei au avut curajul sa scrie si/sau sa se revolte impotriva status quo (in cazul asta comunismul)”.
Las de o parte „status quo”, care poate fi bun sau rău, dar Wanda are perfectă dreptate când este vorba de comunism şi de cei cei care i s-au opus acestuia. Ar fi prea multe de spus, şi prea cunoscute, pentru ca să fie justificate aici.
Se pot găsi multe lucruri relevante de exemplu aici: https://www.britannica.com/topic/communism
ROG A FI PUBLICATĂ, AȘTEPT SCUZE DE LA D. WANDA LUCACIU, EU POT VENI CU TOT FELUL DE IMPRESII, am acest drept? Nu, fără dovezi nu poți vorbi orice despre oameni pe care nu-i cunoști. La noi era și mai este obiceiul de a calomnia pe un adversar politic – că a fost informator, turnător, adulator al lui Ceașcă, al comuniștilor,
mizerii pe care nu le accept nici de la d. Lucaciu, de la nimeni, nu sunt un om slugarnic , am suficientă minte și caracter.
@W. Lucaciu spune despre mine
Am impresia ca Dv. le-ati cintat in struna comunistilor
Eu am răspuns-
??/?/// Aiurea, vorbiți chiar aiurea. Mă scuzați, nu am ce comenta.
Acum întreb – este o impresie sau o acuză gratuită, mai bine zis o calomnie?
Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0
@Boris M. Marian:
> ROG A FI PUBLICATĂ, AȘTEPT SCUZE DE LA D. WANDA LUCACIU
Să vedem dacă există motive pentru scuze. Wanda a scris: „Am impresia ca Dv. le-ati cintat in struna comunistilor”.
Eu interpretez aceasta ca pe o bănuială că dv. i-aţi simpatizat cândva pe comunişti.
Din ceea ce ne-aţi povestit despre propria dv. persoană, dar şi din poziţiile pe care le-aţi luat în diverse discuţii, acest lucru nu poate fi complet exclus.
Din aceste motive eu nu cred că Wanda vă datorează scuze, deoarece nu este nici „o acuză gratuită” şi nici o „calomnie”.
Despre ce şi cum i-aţi replicat dv. am scris deja.
@ V. Manta
Ca democrat ce vă respectați AR TREBUI SĂ știți că libertatea opțiunilor și a credinței sunt drepturi, cât timp nu afectează drepturile și integritatea celorlalți cetățeni. Dacă eu aș fi confucianist, de ce nu aș fi și pro-comunist? Am lovit pe cineva în viața mea cu simpatia mea? Înțeleg să veniți cu un caz de torționar comunist sau de călău. Aveți vreo bănuială că aș fi eu din această categorie? Obsesia anticomunismului amintește de McCarthy, de ridicolă și tristă amintire.Eu îl iubersc și pe comunistul Iisus Christos. Am voie?
—-
incorect d. Manta sare peste afirmația d. Lucaciu că eu aș cântat în strună com. și amintește doatr de simpatie, să fim mai corecți, una este lăutăria procomunistă și alta simpatia. Confuzia este intenționată și chiar răuvoitoare, tocmai la un om pedant ca mister Manta.
@ Boris M. Marian
> incorect d. Manta sare peste afirmația d. Lucaciu că eu aș cântat în strună com. și amintește doatr de simpatie
Din dicţionarul explicativ: ” … a-i cânta în strună = (cuiva), a încuviința, a susține (din interes) vorbele, faptele cuiva; a face pe placul cuiva”
http://www.toatecuvintele.ro/expresie/a-i%20canta%20in%20struna
Dacă Wanda va avea chef să vă răspundă la acuzaţii, o va face în persoană.
Eu nu am nimic de adăugat, iar subiectul dv. preferat, şi anume „Boris M. Marian”, nu mă pasionează.
Scuze, eroare. Am mutat aici: http://acum.tv/articol/77978/comment-page-1/#comment-160141
Scuze, eroare. Am mutat aici: http://acum.tv/articol/77978/comment-page-1/#comment-160142
@Alexandru
Nu înţeleg cum a ajuns în acest fir discuţia despre articolul şi biografia d-lui Avramescu. Deoarece ne aflăm în altă parte, deci lipsesc referinţele, iar discuţia oricum s-a tot lungit şi lăţit, prefer să mă opresc aici.
Am publicat un comentariu la precizările pe care le-ai primit de la dl. Avramescu cu privire la articolul său, aici: http://acum.tv/articol/77978/#comment-160134
@ V. Manta
[…/Mod.] în persoană- dacă subiectul |BMM nu vă interesează, reciproca fiind inevitabilă, atunci de ce vorbiți de n-ori despre ce spune, ce gândește, ce cântă despre strunele comuniștilor grațioasa noastră colegă de site?
@Boris M. Marian
Dv. înţelegeţi distincţia între a vorbi despre persoană şi a vorbi despre ce spune persoana?
@Boris M. Marian
În articol scrieţi:
> I.L. Caragiale: „Cultura antisemitismului este o excelentă întreprindere pentru o recoltă de popularitate”
Mi s-a atras atenţia, între timp, asupra unei intervenţii cu iz antisemit a lui Caragiale în Parlament – aici.
Cele două se cam bat cap în cap. Nu ştiu dacă acest text al intervenţiei în Parlament este autentic. Ştiţi ceva despre asta?
Pe de altă parte: aveţi o sursă pentru citatul din Caragiale „Cultura antisemitismului este o excelentă…”? Eu n-am găsit nimic.
@ Alex Leibovici
Citatele sunt scoase dintr-un volum editat de ed. Hasefer prin 2004, „Ei nu au fost singuri”, am să caut cartea să dau și pagina. Dar tot Caragiale a scris o povestire cutremurătoare „O FĂCLIE DE PAȘTI”, după care regretatul Radu Gabrea a realizat filmul „Nu te teme, Iacobe”. Nu voi povesti conținutul, trebuie citită povestirea. Nu cred că înțeleptul Caragiale ar fi fost antisemit. Spuneți-mi ca a spus în Parlament. știu că a plecat din țară pentru că nu a fost ales deputat.
@Boris M. Marian
> am să caut cartea să dau și pagina
M-ar interesa mai mult referinţa dată în acea carte.
> Spuneți-mi c[e] a spus în Parlament
În comentariul meu precedent am dat un link. Îl mai dau o dată: iată-l aici.
Dar să ştiţi că nu este o lectură plăcută…
@ Alex Leibovici
Nu găsesc sursa, sper să dau de ea.
Andrei Oișteanu – Rom. Literară – „De ce sunt evreii altfel” – Mult mai puţin se vorbeşte de faptul că există şi o lungă listă de intelectuali români filosemiţi, din care putem să-i amintim pe I.L. Caragiale, Alexandru Macedonski, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Constantin Rădulescu- Motru, Tudor Arghezi, Eugen Lovinescu, Perpessicius, Ion Vinea, Geo Bogza, Iordan Chimet ş.a.
Com –
Dacă scormonim toate arhivele panglicăriilor din Parlament, am constata că toți parlamentarii erau antisemiți, ceea ar fi o eroare.
@Boris M. Marian
> Nu găsesc sursa, sper să dau de ea.
Sursa dv.? Adică cartea ed. Hasefer prin 2004, „Ei nu au fost singuri” ? Da, ar fi un prim pas, deşi nu este deloc sigur că veţi găsi acolo o referinţă…
> Dacă scormonim toate arhivele panglicăriilor din Parlament, am constata că toți parlamentarii erau antisemiți, ceea ar fi o eroare.
Eu am vorbit de o cuvânatre a lui I.L. Caragiale în parlament – probabil circa 1890. Aţi citit linkul pe care vi l-am dat? http://www.cimec.ro/Carte/politice/Addenda.htm Este posibil să fie un fals?
@ Alex Leibovici
Fără a lămuri complet poziția lui Caragiale, recomand cartea „ Problema evreiască”- Ed. Ideea Europeană-2006, pg.10, unde se menționează o scrisoare a lui Dobrogeanu Gherea care era în relații amicale cu Caragiale , deci o scrisoare către Korolenko ( a fost un susținător al lui Beilis, în procesul de la Kiev), unde se spune că spre deosebire de majoritatea intelectualilor români care aveau predispoziții antisemite, se remarcă obiectivitatea față de evrei a lui Petre Carp, conservator, viitor premier și Caragiale. Gherea nu avea nici un interes să-l menajeze pe Caragiale, amândoi îl admirau pe Spinoza, pe Heine, etc. .
@Boris M. Marian
Din explicaţiile dv. înţeleg că există semne că Caragiale nu avea „predispoziții antisemite”.
Iar pentru citatul din Caragiale pe care l-aţi dat în articol nu aveţi o referinţă la vreo publicaţie a lui Caragiale unde să fi apărut acel citat.
Pe de altă parte, v-am semnalat o cuvântarea a lui I.L. Caragiale în parlament care îmi pare profund anti-evreiască. V-am întrebat dacă aţi citit-o şi dacă credeţi că ar putea fi un fals. Nu mi-aţi răspuns.
În ce priveşte posibilitatea să fie un fals, poate cunoaşteţi un specialist (în opera lui Caragiale? în antisemitism?) care ar putea spune ceva de autenticitatea acelei cuvântări.
Pe situl unde se află acea cuvântare există o sumedenie de alte scrieri politice ale lui Caragiale — http://cimec.ro/carte/politice/ilc.htm Aflăm că au apărut în „I.L. Caragiale, Opere. Vol.5, Ediţie îngrijită de Şerban Cioculescu, Editura pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, Bucureşti, 1938″.
Versiunea electronică a apărut pe situl Institutului Naţional al Patrimoniului, Colectivul Institutul de Memorie Culturală (CIMEC); Institutul Naţional al Patrimoniului este o instituţie cât se poate de oficială, iar nu un sit neo-legionar…
@ Alex Leibovici
I.L. Caragiale, Scrieri Politice
ADDENDA [JUSTIFICAREA UNOR EXPULZĂRI•
„Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranţe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor ”
am recitit de trei ori textul postat pe Net, personal nu-l recunosc pe autorul RROMÂNILOR VERZI, piesei O scrisoare pierdută, mi se pare un fals murdar, se vorbește de statul noastru (?) de guvernul nostru (‽‽). Niciodată Caragiale nu a fost citat de antisemiții noștri, verzi, verzi. Mai degrabă îl cred pe Gherea. Nu revin cu celebra povestire a lui Caragiale, în care Gheorghe, un tip de pogromist îl amenință pe Leiba cu moartea, în seara de Paști. Ce pot să adaug? Academia Română poate avea o părere, iar în caz că vorbim de un fals pe Internet, s-ar cuveni și o anchetă. Păcat de memoria lui nenea Iancu. Chiar fără citatul dat de mine, căruia i-am pierdut sursa, Caragiale NU A FOST ANTISEMIT, dimpotrivă și spre deosebire de Eminescu, care fusese prieten cu Moses Gaster, cunoscut cu Tiktin, nu s-a antrenat în jocurile antisemitismului politic.
@Boris M. Marian
Văd că nu-mi comunicaţi lucruri noi… şi nici nu recţionaţi la solicitarea mea „poate cunoaşteţi un specialist (în opera lui Caragiale? în antisemitism?) care ar putea spune ceva de autenticitatea acelui articol”.
Ziceţi că textul pe care vi l-am indicat este „un fals murdar”. Totuşi este pe un site, CIMEC, care aparţine Institutului Naţional al Patrimoniului, care la rândul său aparţine de Ministerul Culturii (iar nu Academiei). Mai mult, acel site pare să reproducă un volum publicat de Şerban Cioculescu la Fundaţiile „Regele Carol II”; este adevărat că este anul 1938, dar ar fi o manipulare cam groasă pentru o editură de renume…
Dar problema nu se opreşte aici. Printre lucrările politice ale lui Caragiale publicate în acel volum şi reproduse aici http://cimec.ro/carte/politice/ilc.htm mai sunt şi alte câteva articole care ating problemele evreieşti.
De exemplu acesta: „Trădarea românismului! Triumful străinismului!”. Citez din articol (care, ca toate celelalte, este din păcate fără dată şi fără specificarea publicaţiei în care a apărut iniţial):
„Ieri s’a dat în dealul Mitropoliei [Parlament], cu 95 bile albe, contra 22 negre, lovitura de moarte României ! …acea majoritate… nu reprezintă România ! peste putinţă ! …Ieri s’a votat monstruoasa lege a d-lui P.P. Carpp asupra şcoalelor profesionale… Ieri s’a votat aservirea noastră economică ! …Ieri s’a jertfit poftelor străine interesele române, sălbăticiei străine corpul României, antropofagiei judaice carnea şi sângele Naţiunii ! Sărmană Românie ! Ieri, vineri 5 fevruarie 1893, la orele 4 p.m., ieri, zi funestă şi blestemată ! s’a votat acea lege antisocială, antieconomică, antipatriotică, antinaţională, antirromână, acea lege prin care Evreii săraci NU sunt opriţi de a învăţa vreo meserie !”
Hmmm… Ultima propoziţie sună oarecum discordant faţă de rest…
Găsesc într-un articol de Ion Cristoiu în Adevărul soluţia misterului. Cristoiu reproduce părţi din articolul lui Caragiale şi spune despre articol: „Caragiale dă literaturii române o bijuterie de cruntă satirizare a naţionalismului ieftin”
Cristoiu explică:
——
Februarie 1893. Camera Deputaţilor votează Legea pentru organizarea învăţământului profesional, înaintată şi susţinută de Petre P. Carp, ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor în guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu. Legea e contestată violent de opoziţia liberală, pentru că nu interzicea evreilor accesul la şcolile profesionale.
„Moftul român” e o publicaţie satirică. Presa aşa-zis serioasă, de opoziţie, îşi exprima indignarea în astfel de ocazii, apărând cu prima pagină în chenar negru, plesnind sub explozia celor doar câteva rânduri isterice, tipărite cu negru şi ţipând isteric. Parodiind acest stil de a face presă, după votarea Legii, „Moftul român” din 7 februarie 1893 apare cu pagina întâi în chenar negru. Sub un titlu şi el parodic („Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!!”), Caragiale dă literaturii române o bijuterie de cruntă satirizare a naţionalismului ieftin.
——
Deci este clar ce-i cu acest articol al lui Caragiale – este o parodie satirică îndreptată contra antisemitismului
Pe de altă parte, articolul pe care îl indicasem iniţial, „Addenda (justificarea unor expulzări)”, nu-mi pare o parodie. Din păcate nu aflăm când şi unde a apărut…
Deci rămâne intrebarea: poate cunoaşteţi un specialist (în opera lui Caragiale? în antisemitism?) care ar putea spune ceva de autenticitatea şi semnificaţia acelui articol.
@Alexandru
Ai citat din Caragiale (pare-se că dintr-un pamflet): „… s’a votat acea lege antisocială, antieconomică, antipatriotică, antinaţională, antirromână, acea lege prin care Evreii săraci NU sunt opriţi de a învăţa vreo meserie !” ”
Apoi ai comentat: „Hmmm… Ultima propoziţie sună oarecum discordant faţă de rest…”.
Mie mi se pare că sună concordant. Pentru cineva care se arată antisemit este natural să vrea ca evreii să nu fie lăsaţi să înveţe o meserie.
Am remarcat şi ce scrie dl. Cristoiu: „Legea e contestată violent de opoziţia liberală, pentru că nu interzicea evreilor accesul la şcolile profesionale”.
Observ din nou că liberalii de pe vremuri, despre care liberalii de astăzi vorbesc ca despre o mişcare exemplară, nu au fost chiar atât de liberali cum le arată numele…
Îmi aminteşte de statele Democratice care nu au democratice şi de cele Populare, care numai populare n-au fost.
@ V, Manta
Liberalismul de la 1848 nu a mai fost cel de după 20 de ani, Brătienii de trei generații erau antievrei, nu spun antisemiți, fiind iritați de activismul economic al evreilor din România și din afara ei, ceea ce ar fi valabil și azi. Nici conservatorul Eminescu nu era departe de această poziție. Banul nu are miros, dar pe vremuri avea culoare națională. Poate că nici antisemitismul nu este de o culoare, antievreismul pornește de la concurența și invidia în domeniul economic, social.
@Boris M. Marian
> Brătienii de trei generații erau antievrei, nu spun antisemiți, …
Nu văd deosebirea.
DEX: ANTISEMITÍSM s. n. Atitudine (politică, socială etc.) ostilă față de evrei.
After 1879 the government’s course vacillated, anti-Semitic in spirit even if punctuated by occasional democratic gestures. Important political figures such as Mihail Kogalniceanu and Ion Bratianu maintained before Parliament and abroad that Jews were the enemies of Romania .
http://www.romanianjewish.org/en/cap1.html
A numi evreii „duşmani ai României” îmi pute a antisemitism. Iată de ce:
Um die „Volksfeinde“ zu bekämpfen, riefen NS-Redner, allen voran Hitler und Goebbels, immer wieder zur „radikalen Beseitigung der Gefahr“ (Goebbels in der Sportpalastrede 1943) und zur „Ausrottung des europäischen Judentums“ (Hitler) auf.
https://de.wikipedia.org/wiki/Nationalsozialistische_Propaganda
Pentru M. Kogălniceanu şi Ion Brătianu evreii erau „duşmani ai României”, iar pentru Hitler şi Goebels tot evreii erau „duşmani ai poporului” (desigur că ai celui german). Termenii se aseamănă, iar antisemitismul naziştilor este binecunoscut, deci se poate extrapola.
Şi în Germania antisemitismul îşi avea originea, aşa cum spuneţi, în: „… concurența și invidia în domeniul economic, social”.
@ V. Manta
Suntem în dezacord, nu prima oară, dar e bine și așa. A-i pune pe Brătieni, pe Kogălniceanu alături de odioșii Hitler, Goebbels, ș.a este un mod de banalizare a răului, vorba Hannei Arendt. Antisemitismul, ca orice fenomen istoric are mai multe fațete, dacă punem în lighean toate rufele, de toate culorile, iese ori negru , ori alb. Nu merge.
@Boris M. Marian
> Antisemitismul, ca orice fenomen istoric are mai multe fațete, dacă punem în lighean toate rufele, de toate culorile, iese ori negru , ori alb. Nu merge.
Să fim mai concreţi. Am citat mai sus dintr-un articol:
Acest citat a apărut în articol sub titlul general: PREFASCIST ANTI-SEMITIC LEGISLATION.
Contestaţi că a susţine, precum M. Kogălniceanu şi I. Brătianu, că evreii sunt duşmani ai poporului este o manifestare antisemită? Dacă da, pe ce bază? Oare doar deoarece cei doi nu au omorât evrei?
@ V. MANTA
Am spus clar că antisemitismul în România a fost prezent și în sec. XIX, ceea ce nu înseamnă prefascism, nu sunt de acord cu tot ce scriu unii analiști, fie din Europa sau SUA. Apoi, chiar fascismul lui Horthy, Mussolini, Franco nu avea culoare antisemită precum era nazismul sau legionarismul. Altfel îl vom declara pe Eminescu prefascist, ceea ce ar fi o prostie. Să nu fim mai catolici decât papa. Se cunoaște doza de balcanism demagogic din discursurile deputaților din perioada 1866-1923, când evreii erau puși la zid de orice lichea demnă de pana lui Caragiale. Răcnea fiecare cu dragoste de țărișoara „noastră”. Lichelismul este și azi o boală la noi.
@Boris M. Marian
> Am spus clar că antisemitismul în România a fost prezent și în sec. XIX, ceea ce nu înseamnă prefascism … Altfel îl vom declara pe Eminescu prefascist, ceea ce ar fi o prostie.
Şi astfel aţi dat foc omului de paie pe care l-aţi prefabricat!
Titlul din articolul pe care l-am citat: „PREFASCIST ANTI-SEMITIC LEGISLATION”, nu poate fi înţeles decât ca „Legislaţie antisemită anterioară celei fasciste”. Aceasta nu o face mai puţin antisemită, şi nici mai puţin antisemiţi pe cei care (precum Kogălniceanu şi I. Brăteanu) i-au declarat pe evrei ca fiind duşmani ai României.
Cine citeşte articolul, vede că urmează titlul: „FASCIST ANTI-SEMITIC LEGISLATION”, în care (citez în traducere pentru o mai uşoară înţelegere) este discutată Legea No. 2650 aprobată de Carol II, care spune cine este considerat evreu şi specifică nivelul de discriminare la care va fi supusă fiecare persoană la care se referă legea respectivă.