Un studiu arată cum își extinde Kremlinul influența în „noile democrații”
Rusia a pornit o campanie de măsuri economice și politice ascunse menită să manipuleze cinci țări din Europa centrală și de răsărit, să discrediteze modelul democrației liberale occidentale și să submineze relațiile transatlantice, se arată într-un raport al unui institut de cercetări privat din Statele Unite.
Bulgaria, Ungaria, Letonia, Serbia și Slovacia sunt țările ale căror relații din ultima vreme cu Moscova sunt cercetate de autorii raportului „Manualul Kremlinului: înțelegerea influenței rusești în centrul și estul Europei”. Studiul constată că în țările amintite Moscova a „recrutat” politicieni apropiați ei, a făcut eforturi să domine piața energetică și alte sectoare importante, zădărnicind măsurile anti-corupție – toate acestea într-o încercare de a influența politicile guvernamentale din țările respective.
Raportul a fost alcătuit de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington în colaborare cu Centrul pentru Studierea Democrației, cu sediul la Sofia.
Autorii raportului elaborat după o pregătire de 16 luni spun că tocmai Bulgaria este una din țările dominate de Rusia în asemenea măsură, încât este în mare pericol să devină o țară „capturată” de Moscova, chiar dacă face parte din UE și NATO. Potrivit cercetării, prezența economică rusească în Bulgaria ar echivala pe parcursul ultimului deceniu cu 22% din PIB-ul țării balcanice – cea mai mare proporție dintre cele cinci țări cercetate. Raportul spune că Serbia este și ea influențată economic și politic în mare măsură de ruși, în vreme ce Letonia, chiar dacă este dependentă destul de mult economic de Moscova, arată mai multă „rezistență politică”. În ce privește Ungaria și Slovacia, raportul constată că ele sunt dominate de Moscova mai ales politic, cu o dependență economică mai redusă.
Raportul susține că ancorarea noilor democrații est-europene în UE și NATO, deși importantă pentru orientarea lor pro-occidentală, nu poate contracara total puterea de atracție exercitată de ruși prin efortul lor concertat din ultima vreme de a-și extinde influența în țările Europei centrală și de răsărit.
Cercetarea enumeră câteva metode predilecte ale Kremlinului, de la „mega-acorduri” cum a fost acela pentru construirea de noi reactoare nucleare în Ungaria, până la „cultivarea” unor oameni de afaceri pro-ruși care se lansează cu succes pe scena politică din țările respective, apărând în această calitate interesele Moscovei.
Heather Conley, fost oficial guvernamental american de la Departamentul de Stat, autor principal al raportului, a declarat agenției Reuters că studiul își propune să tragă un semnal de alarmă într-o chestiune care încă nu ar fi căpătat atenția cuvenită din partea politicienilor occidentali. „În pericol se află felul cum ne percepem noi înșine și funcționarea democrației”, a avertizat Conley.
Reuters citează un fost oficial american nenumit, specialist în politică rusească, dând detalii despre strategiile Kremlinului. El a spus că în încercarea de a-și recâștiga „zona-tampon” din estul Europei, Moscova recurge la mită, propagandă, dezinformare, dar chiar și la „asasinate ocazionale” de critici ai Kremlinului, acasă și peste hotare, folosind mai nou internetul pentru a-și submina adversarii și a slăbi instituțiile occidentale.
Reuters amintește că raportul prezentat joi, 13 octombrie la Washington nu este primul avertisment de acest fel. Un institut britanic (Centre for Historical Analysis and Conflict Research) spunea în februarie că „Rusia a deschis un nou front politic în Europa prin sprijinirea extremei-drepte în lupta ei împotriva liberalei UE”. Guverne cum sunt cele din Grecia sau Ungaria „simpatizează pe față” cu președintele rus Vladimir Putin, mai spunea același institut, rezultatul fiind o „coloană a cincea” în Europa centrală și de vest, care „șubrezește” riposta occidentală la „agresiunea rusă”.
Raportul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington, publicat joi, propune liderilor americani măsuri pentru a sparge ceea ce numește „cercul lipsit de virtute” al influenței rusești. Printre ele se numără stoparea fluxurilor financiare ilegale rusești și revigorarea programelor de asistență americane pentru consolidarea guvernărilor est-europene și combaterea influenței rusești.
Mircea Ţicudean, 14 octombrie 2016
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
De ce nu este comentat acest articol? Pt. că nu spune mare lucru. SUA este la fel de interesată de multe state ale lumii. De ce s-ar lăsa Rusia de mentalitatea unei foste și actuale mari puteri? Nu democrația îi supără pe Putin și ai săi, ci strategia economică și militară. În unele momente SUA a susținut și regimuri nedemocratice, tot din rațiuni de strategie. Ar fi interesant de știut ce interese, concret, îi mobilizează pe rușii lui Putin.
Mulțam.
@Boris M. Marian
> … acest articol… nu spune mare lucru. SUA este la fel…
Ce spuneţi este un sofism, şi anume din varietatea tu quoque. Are o mare răspândire în propaganda de tip sovietic, de genul „А у вас негров линчуют”.
Deci: mai bine spuneţi ce anume lipseşte articolului de faţă, care este despre Rusia putinistă. Faptul că şi alţii fac, eventual, la fel, nu absolvă Rusia putinistă.
Un clasic a devenit, în acest sens, Crimeea vs. Kosovo. Dar acesta mai este şi o false analogy.
Bulgaria a sperat, între alte speranțe, că va trece conducta de țiței pe teritoriul său. Speranță deșartă. Pt o țară fără resurse energetice (ați fost vreodată iarna în Bulgaria?), un asemenea detaliu era crucial. Studiul ar fi trebuit să analizeze mai întîi marile probleme ale Bulgariei, cum este problema surselor de energie, și apoi să meargă mai departe.
În al doilea rând, și în Bulgaria și în Serbia există o anume simpatice „de frăție slavă”, lucru inevitabil și evident nu numai aici, ci și în noile generații de cehi, slovaci și polonezi, care nu sunt deloc așa de rusofobi cum cred mulți.
Dar nu intru în tema rusofobiei, este prea complicată să o abordez aici.
Dacă vreți să discutăm numai despre Rusia putinistă, să știm și noi, deci ACUM este o tribună a antiputinismului.
Mie mi se pare pericolul extremismului islamic cu mult mai periculos și mai deschis crimelor de anvergură. U nas negrov ne linciuiut era adevărat, dar să nu amestecăm apele, iar eu nu sunt și nu am fost sovietic, ci admirator al culturii ruse, fără Stalin, Putin și alte podoabe. Să trăiesc în ură față de Putin nu mi se pare o perspectivă dulce. Ducă-se.
Dl. Marian a scris: „Dacă vreți să discutăm numai despre Rusia putinistă, să știm și noi, …”.
Dacă dl. Marian vrea să discute ceva cu adevărat, ar fi bine să dea de ştire. Până acum nu a dat semne că ar dori să se angajeze cu adevărat în vreo discuţie, ba chiar dimpotrivă; vezi comentariul meu de azi de aici: http://acum.tv/articol/77290/#comment-157115
Un subiect preferat al d-lui Marian pare să fie propria lui persoană, aşa cum se vede din: „… iar eu nu sunt și nu am fost sovietic, ci admirator al …”. De ce este acesta un subiect important? L-a acuzat cineva pe ACUM că ar fi fost „sovietic”?
Alt citat: „Să trăiesc în ură față de Putin nu mi se pare o perspectivă dulce”. Acelaşi subiect propus discuţiei (propria-i persoană!), ca şi mai sus. Parcă ar dori să atragă asupra sa comentarii ad hominem şi apoi să pozeze ca victimă.
no com, mă feresc de cei care știu totul despre alții
Dl. Marian scrie: „no com, mă feresc de cei care știu totul despre alții”.
Un exemplu de comentariu care pretinde că n-ar fi unul, drept care pare preluat direct dintr-o piesă a lui Eugen Ionescu. Astfel posibilitatea continuării vreunei discuţii este retezată sec de la rădăcini.
În consecinţă nu vom afla niciodată dacă l-a acuzat cineva pe ACUM pe dl. Marian că ar fi fost „sovietic”…