„Avionul MH17 a fost doborît în 17 iulie 2014 de o rachetă cu seria 9-M-83-38, trasă de pe trailer BUK ce venea de pe teritoriul Rusiei”
Comisia internațională de anchetă (JIT – Joint Investigation Team) care investighează doborîrea avionului malaezian de pasageri în 2104 în estul Ucrainei, a ajuns la concluzia că avionul a fost lovit de o rachet de tip BUK, lansată dintr-o regiune controlată de separatiștii sprijiniți de Rusia. Din Comisia specială de anchetă a Procuraturii Olandei fac parte experți din Olanda, Australia, Malarezia, Belgia si Ucraina.
Șeful comisiei, Fred Westerbeke, care e procurorul șef al Olandei, a spus că în baza dovezilor existente asta este singura explicație a prăbușirii aparatului. Comisia, a mai spus Westerbeke, nu poate da publicității toate informațiile pe care le are în acest moment, pentru a nu periclita ancheta penală în curs.
Avionul malaezian de pasageri, cu 298 de persoane la bord, a fost doborât în estul Ucrainei pe 17 iulie, 2014. Nu au existat supraviețuitori.
La conferința de presă de miercuri a fost prezentat o animație video, însoțită de fotografii luate în 2014 de la locul accidentului, care arată cum a fost adus sistemul BUK de lansatoare de rachete în apropiere de localitatea Snejnoe. Au fost prezentate de asemenea înregistrări audio și fotografii care demonstrează lansarea unei rachete, și faptul că sistemul sistem BUK care a lansat-o a fost retras în cursul aceleiași nopți din Luhansk, estul Ucrainei, și dus în Rusia.
Șeful echipei poliţiei olandeze care a investigat cazul, Wilbert Paulissen a declarat: „În baza anchetei noastre penale putem să conchidem că avionul MH17 a fost doborît în 17 iulie 2014 de o rachetă din seria 9-M-83-38, trasă de pe trailer BUK care venea de pe teritoriul Rusiei, și care a revenit pe teritoriul rusesc după lansarea rachete”.
Paulissen a dat detalii despre locul exact de une a fost lansată racheta BUK:
„Avind în vedere cantitatea foarte mare de probe și diversitatea probelor coroborate în anchetă, nu avem nici un dubiu asupra corectitudinii celor prezentate astăzi aici. Concluzia noastră este ca zborul MH 17 din 17 iulie 2014 a fost doborît de o racheta BUK lansata dintr-un lan din localitatea Pervomaysk de pe un sistem adus din Federatia Rusă, dus după aceea înapoi în Federaţia Rusă”.
Un raport anterior, întocmit de Autoritatea olandeză pentru siguranța traficului aerian ajunsese la aceleași concluzii.
Rusia neagă faptul că ar fi dat separatiștior astfel de sisteme de rachete și implicit orice amestec în doborîrea avionului malaezian de pasageri.
Un reprezentant al miscarii separatiste din Doneţk Eduard Basurin este citat de agentia de stat rusa Interfax cu declarați că forţele sale nu au astfel de sisteme defensive antiaeriene și ca atare nu aveau cum să doboare avionul malaezian.
Înaitea conferinței de presă a comisiei internaționale de anchetă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov declara că aceasta trebuie să se uite la cele mai noi informații, și că dovezile existente ar fi „ambigue”.
Comisia a spus însă că nu a primit din Rusia nici o informație nouă până la publicarea actualului raport.
La o conferință de presă la Moscova în 26 septembrie, ministerul rus al apărarii spunea ca ancheta internaţională „merge într-o direcţie greşită”.
Dar noua probă adusă de Moscova – o fotografie radar despre care rușii spun că ar arăta că racheta a fost lansată dintr-o regiune unde se aflau trupe guvernamentale ucrainene – contrazice afirmaţia de acum doi ani a Rusiei, când Kremlinul pretindea că are dovezi, tot de tip radar, că avionul malaezian a ar fost doborit de un avion militar ucraineanal Fortelor Aeriene Ucrainiene.
La ancheta internaţională asupra acestui incident a colaborat și organizația neguvernamentală britanică Bellingcat, care a centralizat toate informațiile apărute pe internet cu privire la zborul malaezian MH17.
Bellingcat a ajuns la concluzia la care a ajuns și ancheta internaţională. Fondatorul și directorul Bellingcat Eliot Higgins a declarat miercuri postului de radio Europa Liberă că ultimele declarații ale Moscovei în acest caz nu fac decît să probeze că ceea ce spuse anterior a fost o minciună.
Oana Serafim, 28 septembrie 2016
Detalii asupra investigaţiilor şi asupra contextului:
• Prezentarea rezultatelor preliminare ale anchetei penale privind prăbuşirea cursei MH17 (Conferinţa de presă din 28 sep. 2016): aici
• Conferinţa de presă – înregistrare integrală cu întrebări şi răspunsuri (EN): aici
O sursă cu sunet mai bun: aici
• Textul prezentării în limba rusă: aici
• Alte informaţii importante privind investigaţiile: aici
Comisia internaţională de anchetă (JIT) are ca obiective:
1. stabilirea cauzelor prăbuşirii cursei MH17 (prin examinarea resturilor avionului şi a pasagerilor, audierea martorilor)
2. identificarea făptaşilor şi trimiterea lor în judecată (identificarea persoanelor implicate, stabilirea rolului fiecăruia şi interogarea lor ca martori sau inculpaţi)
Raportul preliminar din 28 septembrie prezintă concluziile primei etape. Urmează etapa a doua – identificarea făptaşilor, audierea lor şi a altor martori. Aceasta poate dura şi 2-3 ani, depinzând de gradul de colaborare a persoanelor identificate şi a statelor de reşedinţă.
În articol scrie: „Rusia neagă faptul că ar fi dat separatiștior astfel de sisteme de rachete și implicit orice amestec în doborîrea avionului malaezian de pasagerị”.
Alexandru a scris: „Urmează etapa a doua – identificarea făptaşilor, audierea lor şi a altor martori”.
Mă întreb cum va putea avea loc identificarea făptaşilor şi, în special, audierea acestora, atâta vreme cât este de presupus că ei se află pe teritorii controlate de Rusia, sau chiar în Rusia, iar Rusia neagă amestecul ei în această acţiune criminală.
@Victor
> cum va putea avea loc identificarea făptaşilor şi, în special, audierea acestora, atâta vreme cât este de presupus că ei se află pe teritorii controlate de Rusia?
Good question!
De fapt Comisia a întocmit o listă nominală de circa 100 de persoane care ar putea avea legătură cu doborârea avionului. Ele au putut fi identificate de ex. din intercepţii telefonice şi depoziţiile martorilor (v. secţiunea V. Those involved din primul link pe care l-am dat). Cred că am şi văzut o parte din acea listă. Se cunoaşte care este subunitatea militară care avea în dotare BUK-ul respectiv (este vorba de Brigada 53 de apărare antiaeriană a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, bazată în Kursk), se cunoaşte cine au fost servanţii sistemului BUK şi toată ierarhia de comandă a acestei unităţi. Se cunosc persoanele implicate în transportul complexului.
În prezentare se spune că nu toţi aceştia sunt consideraţi automat ca fiind suspecţi.
Poate că unii din aceştia nu se mai află pe teritoriul Rusiei. Dar Comisia a făcut un apel la martori (v. aici) prin care asigură, la nevoie, includerea în programe de protecţia martorilor, acordare de imunitate sau reducerea pedepselor pentru cei ce vin cu informaţii. Deci metodele obişnuite în cercetările de acest tip… Nu cred că procuratura are voie să dea recompense băneşti, dar poate că ar pute-o face, la un moment dat, organizaţii sau persoane private.
Un rezumat interesant a celor întâmplate şi ceva probe pot fi văzute în acest clip de circa 12 minute. Interesante sunt şi clipurile acesta şi acesta.
Iar dacă nu se pot strânge suficiente probe cu privire la vinovăţia unor persoane date… Putin nu este veşnic şi cercetările vor fi reluate. Termenul de prescripţie, dacă există, este încă foarte îndepărtat.