Scrisoare de sprijin a laureaților Nobel în favoarea agriculturii genetice
Un eveniment din 30 iunie care a trecut neobservat este scrisoarea deschisă semnata de un mare număr de laureați ai Premiului Nobel care cer asociației Greenpeace să renunțe la acțiunile lor nefondate pe principii științifice și la campaniile de dezinformare împotriva sintezei genetice a soiurilor agricole.
Textul scrisorii este publicat aici. Iată aici lista semnatarilor (sunt în prezent 111 premiaţi Nobel). Explicații în favoarea agriculturii genetice publicate pe același sait (v. aici).
Textul Apelului (traducere):
Scrisoare de sprijin a laureaților Nobel în favoarea agriculturii genetice
Programul de Alimentație și Agricultură al Națiunilor Unite a ajuns la concluzia că producția globală de produse alimentare, hrană pentru animale și fibre va trebui dublată până în 2050 pentru a răspunde necesităților alimentare ale populației globale în creștere.
Organizațiile care se opun technicilor agriculturii moderne de creştere a plantelor, având în frunte Greenpeace, au negat în mod repetat aceste fapte și s-au opus inovațiilor în agricultură. Ele au denaturat riscurile, beneficiile și impactul, și au susținut distrugerea criminala a terenurilor experimentale și proiectelor care fuseseră aprobate pentru cercetare.
Îndemnăm pe Greenpeace și susținătorii săi să reexamineze experiența fermierilor și a consumatorilor din întreaga lume privind culturile agricole și alimentele îmbunătățite prin biotehnologie, sa recunoască rezultatele științifice autorizate de agențiile de reglementare și să abandoneze campania lor împotriva OMG-urilor (organismelor modificate genetic, sau transgenice) în general și împotriva soiului de orez Golden Rice în special.
Agențiile științifice și de reglementare din întreaga lume au stabilit de nenumărate ori și în mod constant că alimentele îmbunătățite prin biotehnologie sunt la fel de sigure dacă nu și mai sigure decât cele derivate prin orice altă metodă de producție. Nu s-a confirmat niciodată niciun singur caz de impact negativ asupra sănătății oamenilor sau animalelor prin consumul lor. La fel și impactul asupra mediului s-a dovedit în mod repetat a fi mai puțin dăunător, prezentând și un avantaj pentru biodiversitate la nivel mondial.
Greenpeace a condus opoziția faţă de Golden Rice, care are potențialul de a reduce sau elimina o mare parte a deceselor și bolilor cauzate de deficienta de vitamina A (VAD), care are cel mai mare impact asupra celor mai săraci oameni din Africa și Asia de Sud-Est.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că în statele în curs de dezvoltare 250 de milioane de oameni suferă de VAD, inclusiv 40% din copiii sub cinci ani.
Pe baza statisticilor UNICEF, unul până la două milioane de decese cauzate de VAD ar putea fi prevenite anual deoarece deficitul de vitamina A compromite sistemul imunitar, expunând nou născuții și copiii la un mare risc. VAD este principala cauză de orbire infantilă care afectează, la nivel global, 250.000 – 500.000 de copii în fiecare an. 50% din acești copii mor în termen de 12 luni de la pierderea vederii.
Apelăm la organizaţia GREENPEACE să înceteze campania sa în special împotriva soiului Orezului de Aur (Golden Rice), precum și campania împotriva culturilor și produselor alimentare îmbunătățite prin biotehnologie, în general.
De asemenea, apelăm la guvernele lumii pentru a respinge campania grupului Greenpeace împotriva Orezului de Aur în special precum și a culturilor și produselor alimentare îmbunătățite prin biotehnologie în general, și să facă tot posibilul pentru a se opune acțiunilor grupului Greenpeace și sa grăbească accesul fermierilor la toate instrumentele de biologie moderne, în special la semințe îmbunătățite prin biotehnologie. Opoziția bazata pe apelul la argumente emoţionale și dogme contrazise de date științifice trebuie oprită.
Câți oameni săraci de pe glob trebuie să moară înainte ca aceasta sa fie vazut ca o crimă împotriva umanității?
În urmă cu un an o comisie a Camerei Comunelor din Regatul Unit a cerut UE şi statelor ei membre să revizuiască în mod drastic regulamentele sale, astfel încât culturile modificate genetic să fie aprobate dacă s-a demonstrat în mod ştiinţific că ele sunt sigure.
The European Union and its member states need to drastically revise its regulations so that genetically modified crops can be approved if they are scientifically shown to be safe, according to a UK House of Commons committee report.
Informaţii suplimentare: https://www.geneticliteracyproject.org/2015/08/21/uk-report-says-greenpeace-anti-gm-activists-distort-science-on-gmos-calls-for-deregulation/
Pro-MG: Nu există diferențe inerente între alimentele produse din plante modificate genetic (MG). și cele din culturi nemodificate genetic Tot ce este viu conține ADN, și ADN-ul este format din aceleasi patru materii , cunoscut sub numele de nucleotide. Prin mutarea a o parte de ADN de la un organism în altul, oamenii de știință nu introduc o substanță „străină”. Noua genă doar solicită organismului modificat sa-si exprime o trăsătura dorită. Firmele care doresc să vina pe piata cu o sămânță modificata genetic sau produsul unei culturi modificate genetic sunt obligate sa testeze daca produsul este seif. În cazul în care produsul este fabricat dintr-un organism care conține un alergen cunoscut, acesta trebuie să fie testat. Nu s-a adus nici o dovada ca consumatorii de alimente modificate genetic au murit sau imbolnavit consumand aceste produse modificate genetic.
Contra-MG: Există prea puține studii independente (non-industrie) de efectele asupra sanatatii ale produselor alimentare modificate genetic pentru a avea încredere ca sant seif. Într-un experiment în Scoția, șobolanii hrăniți cartofi modificati genetic care conțin o genă pentru o proteină, lectina, au avut reactii negative și au suferit daune la organele interne. Oamenii de stiinta pro-MG au negat rezultatul acestui experiment, dar cel puțin studiul dovedeste nevoia de mai multa cercetare.
Poate că soarta acestor alimente ține și de faptul ca există o organizatie independenta care are putere sa le combata dar nu si o organizație similara care sa le ia apărarea cu argumente științifice. Lucrul asta il fac cercetătorii individual (cei de pe listă nu constituie o organizație) si producătorii, care au putere dar nu sunt imparțiali.
E un dezechilibru de forțe in defavoarea acestor alimente.
E bine ca cineva s’a trezit din somn si a atacat problema cu GMO.
In multe tari in Europa Verzii nu lasa sa se produca si deci GMO. Ca atare mintea lor devine din ce mai ingusta si racnetele devin mai puternice. Destui savanti cu premiul Nobel s’au declarat pentru GMO. Verzii (green) se opun in mod absolut la orice progres si experimente care sa elucideze aceasta problema.
@Charlie
> Verzii (green) se opun in mod absolut la orice progres si experimente care sa elucideze aceasta problema.
La progres se opun din răsputeri, dar nu şi la experimente. Este drept că le fac în felul lor.
În urmă cu vreo 10 ani se putea citi aproape peste tot o ştire, venită de la ei, cum că un individ (neidentificat) ar fi mâncat în fiecare zi la McDonald’s (loc neidentificat nici el), timp de 3 luni, câte un Big Mac şi că de aceea s-ar fi îmbolnăvit. „Experimentul”, dacă a avut loc, arată doar că omul are nevoie de o hrană diversificată, iar rezultatul lui nu i se poate atribui meniului acestei companii.
Mai aflăm din presă şi despre alte experimente, în care animale de laborator sunt hrănite cu tot felul de lucruri, inclusiv cu GMO-uri, fără a se preciza în ce măsură tocmai acele animale sunt relevante, în raport cu oamenii, pentru cum reacţionează la ceea ce îngurgitează.
Am făcut şi eu mai demult un foarte mic experiment. O informaţie care venea tot de la ecologişti spunea că cunoscuta băutură Coca-Cola (marile concerne fiind ţinta lor privilegiată) este atât de dăunătoare, încât dacă pui o bucată de carne într-o sticlă ce conţine această băutură, ea se dizolvă în câteva zile. Cutremurător, nu-i aşa, să te gândeşti cum arată interiorul nostru uman după conţinutul unui pahar cu această băutură?
Am luat deci o feliuţă subţire din cea mai tandră carne pe care am găsit-o, am atârnat-o într-o sticlă cu Coca-Cola proaspătă şi am închis bine sticla. Am păstrat sticla la temperatura camerei. Nici după 2 săptămâni nu se vedea nici o urmă de dizolvare pe felie, iar băutura şi-a păstrat aspectul ei iniţial.
Aşa ne sperie ei pe noi, cu GMO-uri, cu încăzirea globală, cu pădurile care mor în picioare, cu ploile acide, cu centralele nucleare care explodează ca bombele cu acelaşi nume, cu găurile din stratul de ozon, cu vacile care elimină cantităţi enorme de gaze nocive, etc., etc. Cum se împacă oare toate acestea cu o populaţie a globului care devine nu numai din ce în ce mai numeroasă, dar, culmea, şi mai sănătoasă pe ansamblul ei?
@Victor
Coca-Cola a fost si ținta comuniștilor primitivi prin anii ’60. În timp ce noi copiii o sorbeam din ochi.
In Suedia circulă un alt mit, ca e foarte buna la desfundat sifoanele de canalizare la chiuvete. Dar nu sînt convins că nu adevărat.
@George
Am citit pe un site, ca daca folosesti Coca-Cola sa speli un WC foarte murdar, in citeva minute va arata ca nou.
Nu este o gluma! Am vazut cu ochii mei, cind o sticla de coca cola a fost turnata intr-un closet la scoala unde am lucrat, si s-a curatat in 15 min.
@George
O grămadă de mituri circulă despre Coca-Cola:
http://www.snopes.com/cokelore/cokelore.asp
În particular în legătură cu aciditatea acestuia (care ar fi bună şi „la desfundat sifoanele de canalizare la chiuvete”):
http://www.snopes.com/cokelore/acid.asp
@Alex
Deci Coca Cola e compatibilă cu conceptiile stingiste. Nu face bine dar nici nu dăunează prin efect de „drog”.
@George
>Deci Coca Cola e compatibilă cu conceptiile stingiste. Nu face bine dar nici nu dăunează prin efect de „drog”.
Că nu ar face bine nu este demonstrat, spre deosebire de socialism. Să ne amintim însă că, zic miturile, ar fi bună la spălat WC-urile 🙂
În România comunistă Coca-Cola nu se vindea la liber, dar de la un moment dat a apărut concurenta ei, Pepsi Cola, care pare-se că era fabricată în ţară, sub licenţă. Nu se putea consuma decât în restaurante/terase, în sticluţe mici şi elegante, care conţineau cam un pahar.
La preţul de 3 lei, ţinând seama şi de căldurile verii bucureştene, era puţin şi scump, cel puţin pentru buzunarul meu. În acest fel statul avea grijă atât de finanţele sale, cât şi de „sănătatea” populaţiei.
@Victor,
Discutam de renumele acestei bauturi pentru ca in vremea comunismului timpuriu a fost luata in colimator de propaganda anticapitalista. Daca imi reamintesc, principala invinuire provenea din nume Coca, adica cocaina, adica drog. Retorica asta trebuie sa fi fost pina prin 1965.
Cindva prin 65 in vacanta la mare, doar si doar acolo, la o cofetarie, la umbra, incalzit dupa plaja, gaseai sa cumperi o sticla de Coca cola bulgareasca (!), rece si aburita. Parca 3 lei, da, fata de un sifon simplu la 25 de bani sau un sifon cu suc la 50 bani, sau un suc galben-sofran la 1 leu.
Gazul bolborosea cind o turnai in pahar si bauta cu paiul era un deliciu. Ce cola, ce droguri capitaliste, raiul pe pamint!
Dupa aceea, e drept, a degenerat in Pepsi, in Cico (probabil o sinteza chimica perfecta la gust si la culoare). Nu se faceau mofturi si bine a fost, pentru ca dupa anii ´80 a degenerat in nimic, eventual un Quick Cola fara gust (era prea Quick sau era doar un Cui).
Si cum ciclurile merg in spirala, dupa ’90 s-a debitat in tromba cu praful colorat de TEC. Se cumpara ,,de jos din colt” in sticle PET de doi litri.
Deci Coca Cola era avant la lettre ceea ce acum sint alte sperietori sofisticate OMG/GMO si organizatii la fel Green Peace. In afara e vopsit gardul…
@George
>Dupa aceea, e drept, a degenerat in Pepsi …
Coca-Cola nu putea, desigur, să degenereze în Pepsi-Cola, cele două mari firme fiind concurente în SUA şi pe plan mondial.
Să vedem ce zice o sursă autorizată:
„Pepsi-Cola, un brand foarte important pentru PepsiCo, a fost disponibil în România încă din perioada comunistă, începând să fie fabricat în România în anul 1965”.
http://www.pepsico.ro/
Aceasta explică de ce Pepsi-Cola a fost atât de bună de la început în România. Cât despre producţia de Coca-Cola în România:
Coca-Cola was first produced in Romania in 1991, and, since, it has continually introduced new beverage product and package innovations onto the Romanian market.
http://www.amcham.ro/index.html/companies%7CdisplayDetails?companyID=67&membershipID=
Bănuiesc că Coca-Cola era importată deja înainte, şi nu numai ocazional la mare din producţia bulgărească, pe care o aminteşti, dar şi originală, pentru marile restaurante sau pentru shop-urile care vindeau contra valută forte.
dlui George Petrineanu: ref mesaj (18-8-2016 la 18:14)
Insa exacut aceiași comunisti produceau .. Pepsi Cola!!! Nu stiu daca asta se datora lui Dick Nixon (in stafful Pepsi!) sau gustului ,, stiu doar ca prefer Pepsi – are gust mai bun (Coca ca si celebrissimul Martini au, dupa parerea mea, un probil gits de medicament!)
Si nu cred ca este cazul sa face politizare pe cestie de gusturi, Nu de alta dar si americanii beau votca iar Smirnoff este m azi marca americana! Desi nu crez ca curtea imperiala rusa le avea cu democratia…
@Ghita Bizonu’
> … Dick Nixon (in stafful Pepsi!) …
N-am găsit nicăieri confirmarea aceste „ştiri”…
> … Smirnoff este azi marca americana! Desi nu crez ca curtea imperiala rusa le avea cu democratia…
„Smirnoff” este azi marcă americană în principal deoarece ţarul (Nicolai al II-lea) a naţionalizat, în 1904, distileria lui Smirnov (v. aici).
@Alex
După istoria lui Pepsi-Cola in România, să revedem rapid istoria vodcăi in Rusia
>… ţarul (Nicolai al II-lea) a naţionalizat, în 1904, distileria lui Smirnov
Mai precis, ţarul a naţionalizat toată industria rusească de vodcă (aceeaşi sursă ca la Alex).
În acest fel comuniştii veniţi la putere au găsit această industrie foarte importantă pentru „prosperitatea” generală gata naţionalizată.
După ce URSS a dispărut, a avut loc o largă privatizare:
After the collapse of the Soviet Union, hundreds of Russian distilleries fell into private hands.
Lucrurile sunt însă în mişcare, deoarece Putin şi-a propus mai demult altceva, şi anume o nouă re-naţionalizare:
When President Putin won power in 1999 he vowed to renationalise vodka production – a move popular with Russians, who see the national drink as public property.
http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/russia/1424153/Russia-in-hunt-for-its-missing-vodka-tsar.html
Îmi amintesc cum prin 1957, foarte tânăr fiind, mă uitam curios la un capac de canalizare din Bucureşti, pe care scria ICAS. Un domn mai în vârstă, care tocmai trecea, a observat interesul meu şi mi-a descifrat acronimul, în versiunea lui: Industria c…tului aparţine statului.
@Victor
> Mai precis, ţarul a naţionalizat toată industria rusească de vodcă (aceeaşi sursă ca la Alex).
Am selectat strictul necesar pentru subiect.
@Alex
>Am selectat strictul necesar pentru subiect.
Pornind de la aceeaşi sursă, eu am făcut ceva asemănător pentru subiectul comentariului meu.
După aceea am ajuns cu căutările la băuturi compuse din Coca-Cola şi vodcă, drept care m-am oprit înainte să fie prea târziu. 🙂