Acum că am ieşit la pensie, îmi aduc aminte cu mare placere de întâlnirile cu foştii mei colegi de facultate, mai ales că ne revedem cam o dată la zece ani în oraşul în care am obţinut diploma de medic. Surprizele nu lipsesc, ba chiar sunt destule ca să avem ce discuta timp de un deceniu. De pildă Mihalache, care era un student, cum să spun, nu cine ştie ce, a ajuns conferenţiar şi, la următoarea întâlnire, profesor plin. Atât de plin încât după treizeci de ani părea mai lat decât înalt. Sau colegul meu de grupă Sandulache, care cum necum, a ajuns să lucreze într-un oraş din Italia şi şi-a schimbat numele în San Dulaccio.
Dar astea sunt fleacuri faţă de traiectoria ascendentă a lui Grig. Grig ăsta nu a urmărit titluri universitare şi nici localităţi exotice. El a vrut să facă bani. Şi atunci s-a specializat in medicina estetică. Unde şi-a cucerit o clientelă feminină din ce în ce mai mare. Era, într-adevăr un medic de succes. Mi-l amintesc la prima întâlnire, eram cu toţii tineri şi frumoşi, dar el a apărut cu proaspăta sa soţie, o splendoare de femeie. I-am şi spus-o, la care el a replicat:
– Angela este reclama mea cea mai bună.
Zece ani mai târziu, Angela arăta la fel de tânără şi frumoasă. Spun asta pentru că fostele noastre colege începeau să arate uşor obosite, cu riduri discrete în colţul ochilor. Grig nu făcea un secret, ba chiar se mândrea cu tratamentul anti-aging pe care îl recomanda tuturor, plasând şi cartea lui de vizită cu bunăvoinţă.
Aşa s-a întâmplat mai târziu, când noi, bărbaţii, continuam în cor s-o admirăm şi s-o complimentăm pe Angela, în timp ce Grig, foarte mulţumit de impresia făcută, populariza succesele chirurgiei plastice şi recomanda colegelor noastre ba un lifting facial, ba injecţii periodice cu botox, după caz.
La întâlnirile următoare, pot să jur că doctoriţele,doamne respectabile, aşteptau să-l revadă pe Grig, curioase şi interesate să afle ce progrese s-au mai făcut în medicina estetică. Grig dăduse lovitura. Spun asta pentru că femeia care îl insoţea era necrezut de tânără şi elegantă, poate ceva, ceva mai puţin frumoasă decât înainte, dar nu se compara cu proaspetele bunicuţe din jur.
Grig perora despre multiplele avantaje ale tratamentului cu laser, despre chirurgia ridicării pleoapelor şi injecţiile cu acid hialuronic, tehnica ridicării sânilor şi abdominoplastie. Cînd lumea s-a retras să bea câte o cafeluţă, l-am luat discret la o parte şi i-am spus:
– Amice, ştii că eu am o specialitate apropiată de a ta. Trebuie să-ţi spun că ceva nu se leagă… Nu e posibil!
– Adevărat, a zâmbit Grig, dar te rog nu populariza. Doar ştii că succesul în carieră se datorează primei soţii şi a doua soţie se datorează succesului. Angela cea de astăzi nu e cea dinainte. E pur şi simplu alta!
Este drăguţă fantezia umoristică, mi-a plăcut, dar rămâne totuşi o fantezie.
Bărbaţii se lasă eventual mai uşor păcăliţi, poate că deoarece sunt mai puţin atenţi la detalii.
Privirii fostelor colege „uşor obosite, cu riduri discrete în colţul ochilor” nu le scapă însă nimic, şi cu atât mai puţin când s-a ajuns la substituirea unei „bunicuţe” cu o doamnă „necrezut de tânără”.
Am convingerea că, într-o bună zi, care nu este poate chiar atât de departe, bătrâneţea se va transforma dintr-o fatalitate într-un neajuns care se tratează, şi nu la suprafaţă ca astăzi, ci, ca să zic aşa, în profunzime.
>Am convingerea că, într-o bună zi, care nu este poate chiar atât de departe, bătrâneţea se va transforma dintr-o fatalitate într-un neajuns care se tratează…
Convingerea o împărtășesc. Din păcate, de multe ori cercetarea medicală se mișcă incet si cu bani mulți.
Citeam într-o carte că Darwin a avut timp și bani nelimitat pentru cercetare spre deosebire de cercetătorii actuali care trebuie să fie profesori, să caute fonduri, să publice, să facă prezența la congrese etc.
Darwin a făcut numai cercetare, cu rezultate de excepție. De publicat a făcut-o fără grabă, după mai mult de 15 ani – Originea specilor.
> Darwin a avut … bani nelimitat pentru cercetare…
De unde şi cam câţi?
După Wikipedia, Darwin şi-a plătit-o singur călătoria pe Beagle … (https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Darwin#Voyage_of_the_Beagle)
@Alex
Sursa mea este o carte suedeza despre Darwin.
In Wikipedia gasim insa o explicatie multumitoare si linistitoare. Cercetatorul Darwin nu a avut grija zilei de mîine si asta a fost in avantajul stiintei moderne. A stiut cum sa-si foloseasca timpul si libertatea cistigate.
Familia Darwin s-a inrudit cu fabricantii de portelan Wedgwood ceeace a contribuit la consolidarea situatiei lor financiare.
Robert Darwin
Was a noted physician from Shrewsbury,[2] whose own income as a physician, together with astute investment of his inherited wealth, enabled him to fund his son Charles Darwin’s place on the Voyage of the Beagle and then [f]gave him the private income needed to support Charles’ chosen vocation in natural history[/f] that led to the inception of Darwin’s theory of evolution.
https://en.wikipedia.org/wiki/Darwin%E2%80%93Wedgwood_family#Josiah_Wedgwood
Este interesant ca din clasele mici ale scolii primare, cind era comunismul in floare, imi aduc aminte ca se facea propagandistic extrem de mult caz de teoria evolutionista si de ,,materialismul” lui Darwin. Darwin parea a fi tare simpatizat de comunisti, incit intotdeauna mi l-am inchipuit ca pe un proletar razvratit.
Comunistii au trecut cu vederea cu toata grija apartenta sociala a „materialistului”.
Ceeace ar mai fi de remarcat la Darwin este inalta lui tinuta morala, modestia si onestitatea. Cind un cercetator prieten, Wallace, i-a trimis in 1858 manuscrisul unei teorii evolutioniste, Darwin inca nu si-o publicase pe a lui (o taraganase in mod intentionat temindu-se de socul pe care il va produce).
Nu a dorit insa sa piarda intietatea dar a lasat la latitudinea editorului sau, Charles Lyell sa gaseasca o solutie onesta. Aceasta a fost publicarea manuscrisului prietenului cu mentiunea descoperirilor anterioare ale lui Darwin. Cu aceasta ocazie D s-a exprimat ca mai bine ar da foc propriului manuscris decit sa-l nedreptateasca pe colegul sau.
Atit Darwin cit si Wallace au fost inspirati de teoria cresterii populatiei emisa de Malthus.
>Comunistii au trecut cu vederea cu toata grija apartenta sociala a ,,materialistului” (Darwin – vm).
Lucru valabil chiar şi pentru creatorii comunismului. Engels, capitalistul, l-a susţinut din greu material şi pe prietenul său Marx, născut într-o familie „doar” de clasă de mijloc şi, deşi cu studii economice în spate, nu tocmai economicos ca fire.