Unul din motivele principale ale rasturnarii Romaniei comuniste a fost perceputa insuficienta a hranei pentru populatie. Insa productia agricola se situa la nivele acceptabile, exportandu-se, deci aveam un surplus de cont curent important pe relatia agricultura inainte de ’89. Acum, sa fie oare pretul laptelui cauza principala a scaderii preconizate a natalitatii si reducerea populatiei la 16 milioane pana in 2050, pret inacceptabil de mare pe piata interna? Observam ca productia agricola a Romaniei ca masura absoluta de productie (de ex. kg. de grau) s-a redus la cca. 60% din nivelul de dinainte de ’89, si ca nivelul actual nu acopera necesitatile interne. Deci Romania a inceput sa apeleze la importuri ca sa-si acopere necesarul de hrana. In conditiile in care Uniunea Europeana sub Baroso a apelat la diverse subterfugii ca sa canalizeze productia de hrana a Uniunii catre tarile Uniunii, productie care se realizeaza ineficient, cu subventii, s-a creat o speranta la nivelul uniunii, ca transferurile interne de hrana se vor realize la preturile curente, crescande, preturi mai mari de cat cele mondiale, astfel degrevand bugetele locale de necesitatea subventiilor. Asta in conditiile in care Baroso a facut ca unele stiri ca de exemplu scaderea spectaculoasa a ocuparii fortei de munca in agricultura in Portugalia in ultimii 5 ani sa ramana aproape neobservate la nivel de uniune. Deci beneficiarii principali de subventii UE in ultimii 5 ani ca de exemplu Portugalia au merite minime si au folosit subventiile in mod ineficient. In acelasi timp uniunea apeleaza la conditii draconice de import din afara uniunii, tocmai pentru a-si proteja productia de hrana si a elimina concurenta ca de exemplu SUA, cel mai mare producator de hrana la nivel mondial.
Deci se pare ca daca nu ridica productia agrara la nivelul din 1989 urgent, Romania nu-si va putea permite alinierea intereselor neconditionat cu UE din cauza de subzistenta. Sau cu alte cuvinte, Romania nu va putea accede la Euro, si va inghiti galusca Uniunii pana in pragul falimentului, pe cand alinierea intereselor ei cu SUA, in special in conditiile actuale in care dolarul American a devenit convenabil ca pret, i-ar fi putut asigura necesarul de subzistenta.
Jocul strategic convingator al SUA care momentan a reusit sa izoleze Venezuela de importurile vitale de hrana din Bolivia, pe motiv ca Chavez a subventionat recent cu 300 milioane de dolari pe rebelii care o tin ostatica de ani buni pe ziarista franceza Ingrid Betancourt, care a fost aratata recent intr-un clip undeva in jungle tropicala, slabita de suferinta, a reusit sa castige suportul presedintelui francez, Sarkozi.
Se pare ca singura modalitate de a imblanzi producatorii de petrol, gaze si materii prime globali, Venezuela, Rusia si Orientul Mijlociu, care altfel ar putea beneficia de puteri incomensurabile la nivel mondial, este de a controla strategic necesarul lor de importuri de hrana si cine asigura aceste importuri. SUA, ca leader mondial al productiei de hrana este singurul care poate face acest lucru.