Ştirile prezentate reprezintă scurte spicuiri din presa în limba română de pe Internet.
Sunt de părere că declaraţia d-nei Ministru R. Prună nu este una acceptabilă ca venind din partea unui ministru de justiţie a unei ţări libere.
Cât priveşte cele aproape 800 de camere de supraveghere, prevăzute să acopere 80% din teritoriul unui sector bucureştean, această acţiune merge mult prea departe în raport cu pericolele reale cu care a fost confruntată capitala. Să ne gândim şi la cât costă monitorizarea unui asemenea reţele, precum şi la pericolele de folosire a ei de către persoane răuvoitoare.
Mă interesează desigur părerea cititorilor lui ACUM.
„Discuția despre drepturi e un lux teoretic”
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a făcut o serie de precizări, în cadrul unei postări pe contrul său de Facebook, cu privire la ordonanța adoptată de Guvern, vineri, privind interceptările. Prună a ținut să puncteze faptul că „discuția despre drepturi e un lux teoretic” în contextul unei urmăriri penale și o combatere a infractionalității slabe (v. aici).
Moţiune de cenzură
„Drepturile omului nu sunt un lux”. Acesta este titlul motiunii simple initiate de parlamentarii ALDE impotriva fostei asistente a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna.
Ati afirmat ca discutia despre drepturile omului reprezinta un lux teoretic.
O afirmatie extrem de periculoasa, surprinzatoare, care a obligat Parlamentul Romaniei la reactie si mai mult, la atitudine fata de drepturile fundamentale care nu sunt un lux, atitudine care se concretizeaza prin aceasta motiune simpla (v. aici).
Vor fi montate 768 de camere de supraveghere noi în Sectorul 3, Bucureşti
Primăria Sectorului 3 va monta, în perioada următoare, 768 de camere de supraveghere în 472 de zone din sector, potrivit unei hotărâri de consiliu local adoptate ieri, 31 martie.
Camerele de supraveghere vor fi montate în miniparcuri, locuri de joacă, şcoli, grădiniţe, intersecţii, parcări şi în zona marilor parcuri din sector. Astfel, suprafaţa monitorizată va ajunge la 80% din suprafaţa locuită a Sectorului 3. …
Proiectul „Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în Sectorul 3”a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Subdomeniul Centre urbane, … (v. aici).
Daca nu ma insel, din presa interntationala (care la rindul ei a preluat din statistici) se poate afla ca Bucurestiul este printre cele mai sigure capitale.
Stockholmul, ca sa luam doar un exemplu, se confrunta cu infractionalitate agresiva (maltratari, ucideri, viouluri) mult mai mare si totusi nu au introdus supraveghere cu camere.
Oare ce se vrea sa se obtina? Toleranta zero? In detrimentul a ce?
Personal imi sint indiferente camerele de supraveghere (nu imi pot aminti nici macare de un singur eveniment pe plan international cu o victima inocenta a acestor sisteme) dar ma intreb totusi de ce Bucurestiul? Apetitul de punitionismului, iluzia ca prin inasprirea legilor si pedepselor obtinem ceva mai mult de la o populatie si asa intimidata de secole de administratie?
Poate nu am inteles legea din Romania, cu toate ca Dl Manta a scris acest articol bine documentat cu referinte la aceasta lege.
Si in Statele Unite (cel putin in California unde locuiesc eu) avem camere de supraveghere la scoli, parcuri, la intersectii de strazi, in parking lots. Nu am citit in ziar sau auzit la televizor ca populatia californiana sa obiecteze ca aceste camere de securitate care inregistreaza, accidente de masini, tilharii, crime de tot felul(violuri, droguri, violente, etc) si in zilele astea terrorism,interferează cu libertatea personala.
@George
>Daca nu ma insel, din presa interntationala (care la rindul ei a preluat din statistici) se poate afla ca Bucurestiul este printre cele mai sigure capitale. … Oare ce se vrea sa se obtina? Toleranta zero? In detrimentul a ce?
Am impresia că ce se urmăreşte este şi mai mult control, în special din partea unor organe care nu au fost alese, şi în consecinţă sunt mai puţin controlabile.
Ministrul justiţiei a făcut o declaraţie de principiu că „discuția despre drepturi e un lux teoretic”, ceea ce este îngrijorător şi revelează o mentalitate incompatibilă cu un stat de drept. Dacă aşa ceva este pronunţat de la vârful piramidei justiţiei, la ce oare putem să ne aşteptăm din alte părţi?
DNA cere foarte des de la parlament aprobări pentru arestul preventiv al politicienilor, care reprezintă o putere aleasă democratic de cetăţeni. Televiziunile nu vorbesc decât despre aceasta şi, cu complicitatea DNA-ului, ni-i arată deseori încătuşaţi pe cei arestaţi, deşi şi pentru ei este valabilă prezumţia de nevinovăţie. Ne putem oare aştepta ca Parlamentul să se preocupe de respectarea drepturilor cetăţenilor şi de promovarea intereselor lor, sau mai degrabă să se ocupe de interesele propriilor săi membri?
Urmărirea convorbirilor telefonice a fost recent întărită prin lege, pentru a se asigura că de problemele legate de justiţie se ocupă membrii ei. Lucru în principiu corect, dar „şubrezit” de declaraţia ministrului justiţiei.
În Bucureşti, un oraş care nu a cunoscut atacuri teroriste (bănuiesc că deoarece nu ar interesa pe mai nimeni din afară) o primărie de sector a votat să se cumpere şi instaleze cu sutele camere de supraveghere. Oare cum şi de cine va fi gestionată enorma informaţie colectată? Ce se aşteaptă să se descopere? Şi cum va fi asigurată securitatea informaţiei achiziţionate?
>Personal imi sint indiferente camerele de supraveghere (nu imi pot aminti nici macare de un singur eveniment pe plan international cu o victima inocenta a acestor sisteme) …
În primul rand este vorba despre dreptul fundamental la libertate, care include dreptul la viaţă privată. Supravegherea nelimitată a tuturor este o caracteristică a statelor totalitare, un semn de slăbiciune şi de neîncredere în toată lumea. Cetăţenii au foarte puţin control asupra felului în care este folosită informaţia colectată, care, în loc să-i apere, riscă să fie folosită împotriva lor de unii la care ea nu ar trebui să ajungă.
@Wanda Lucaciu
> Nu am citit in ziar sau auzit la televizor ca populatia californiana sa obiecteze ca aceste camere de securitate …
Se pun întrebări de principiu, care nu se limitează la populaţia californiană. Câteva sub-titluri dintr-un articol american (din multe), găsit pe Web şi intitulat: „Ce este greşit cu supravegherea publică prin video”:
https://www.aclu.org/whats-wrong-public-video-surveillance
1. Supravegherea video (SV) nu şi-a dovedit eficacitatea
2. SV este susceptibilă la abuzuri
3. Lipsa de limite sau de control a folosirii SV
4. SV va avea un efect de îngheţare a vieţii publice